Skip to main content

Full text of "Catalogul manuscriptelor românești"

See other formats


Google 



This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library shclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct 

to make the world's books discoverablc onlinc. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 

to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 

are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the 

publisher to a library and fmally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prcvcnt abuse by commercial parties, including placing lechnical restrictions on automated querying. 
We also ask that you: 

+ Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrainfivm automated querying Do noi send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machinc 
translation, optical character recognition or other areas where access to a laige amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct and hclping them lind 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countiies. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search mcans it can bc used in any manncr 
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsally accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs 
discover the world's books while hclping authors and publishers rcach ncw audicnccs. You can search through the full icxi of this book on the web 

at |http: //books. google .com/l 



K. 



BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE 



CATALOGUL 



MANUSCRIPTELOR ROMÂNEŞTI 



ÎNTOCMIT DE 



lOAN BIANU 

T 

BIBLIOTECARUL ACADEMIEI ROMANE 



TOMXLLJU- 
NlIMEBfc LE 1 - 3 0. - 



EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE 



■r j 



- , - - ^ «*. - - 



" ■* • * . ■ *■ 



BUCUREŞTI 

INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-sor lOAN ST. RASIDESCU 

16, STRADA DOAMNEI, 16 

1907 



THE K h' v\' , ; . , . 

PUBLIC LI '■<:;..'/. 

TiLLt.N "OU. ...7 ,^A. 



• • • 
• • •■ 

• • • 

• • • 



• • 



•.• 



■ • 
• • • 



••• 



• • «•• • •, 
» • • • • • • 



■ • 



• • •• • 

• • î • • • 
•• ••• • • 

• • • • • • 

• • •• 



*• • 
• • • « • 



^ 



P R E F ATA 



Tipogralia esle o invenţie cu totul modernă. Gutenberg, 
al cărui nume poartă strălucita laudă a descoperirii acestui 
minunat meşteşug răspânditor de idei si de cultură, a trăit 
şi a începui a lucra, în ţerile germane do pe Rinul de 
mijloc, pe la mijlocul secolului XV — pe la 1450. De acolo 
tiparul sa răspândit iute în Italia si în celelalte teri de 
cultură ale Apusului. 

înainte de acest binecuvântat meşteşug, scrierile, cărfile, 
se îmmulţiau numai prin copii scrise cu mâna una câte 
una de meşteri copişti. Aşâ s'au publicat şi răspândit în 
antichitatea clasică greacă şi romană toate scrierile de 
către librarii (negustori de cărţi) în copii îkcx^e de copişti, 
mai ales robi. In evul mediu şi în epoca Renaşterii se 
făceau copiile şi se păstrau cărţile mai ales de cătră călu- 
gări şi prin mănăstiri, de unde se răspândiau pe la bise- 
rici, pe la mănăstiri, precum şi pe la rarii cărturari mi- 
reni din acele timpuri, când ştiinţa de carte o aveau aproape 
numai slujitorii bisericii. 

Scrisul şi înfrumuseţarea cărţilor în mănăstirile apusului 
european s'a înălţat în secolii XII — XV la o adevărată artă, 
care a produs multe lucrări de caligrafie şi de miniatură 
admirate şi astăzi pentru fineţea executării lor. 

Cărţile scrise cu mâna erau însă foarte scumpe şi de 
aceea ele se puteau răspândi foarte puţin şi foarte cu greu. 

După descoperirea tiparului, cărţile s'au îmmulţit mult 
mai iute şi s'au răspândit mult mai uşor decât cu scrisul. 



TV 



ponlnică oraii nuill mai ieftine. Aria Scrisului a căzut îiisa 
ca un lucru de prea mare lux, si copiile scrise cu mâna 
sau făcut din ce în ce mai rar. 

In toate ţerile de cultură veche sau adunai, se adună 
şi se păstrează cu sfinţenie cărţile scrise cu mâna — ma- 
nuscripteley — câte au scăpat nestricate de nestatoi'nicia 
vremilor. Din ele se studiază mişcarea intelectuală dinainte 
de răspândirea tiparului, şi chiar din urmă, întru cât şi 
mai târziu multe scrieri au rămas nenmltiplicate prin tipar. 

La noi tiparul a fost introdus relativ curând după des- 
coperirea lui. De pe la 1508 începe a tipări în Ţara Ro- 
mânească cărţi bisericeşti în limba bisericească slavă un 
călugăr sârb Macarie, venit de peste Dunăre, care învăţase 
meşteşugul tiparului la Veneţia, oraşul a cărui strălucire 
de bogăţie şi de cultură era admirată do popoarele creştine 
din răsăritul Adriaticei. In secolii XVI — XVIII tiparul sa 
răspândit însă puţin în ţerile româneşti, a fost socotit ca un 
meşteşug bisericesc şi întrebuinţat aproape numai pentru 
îmmulţirea cărţilor bisericeşti de slujbă şi de cetire ; de 
aceea tipografiile din acei secoli au fost înliinţate aproape 
toate prin mănăstiri şi pe lângă episcopii şi mitroj)olii. 
Mijloacele acestor tipografii erau obişnuit foarte modeste 
şi numărul cărţilor ieşite de sub teascurile lor nu erâ în- 
destulător nici pentru trebuinţele serviciului bisericesc. De 
abia de pe la mijlocul secolului XIX încoace tipogralia a 
avut la noi destulă răspândire spre a satisface trebuinţele 
întregii vieţi culturale, mai ales după ce a scăpat de cen- 
sură, care-i strâmtorâ lucrarea şi o împiedeca. 

Pe lângă puţinele cărţi multiplicate prin tipar se răs- 
pândiau în secolii trecuţi între puţinii cărturari români, că- 
lugări, preoţi şi mireni, un număr însemnat de cărţi scrise 
cu mâna de cuprins mult mai variat decât cele tipărite: cărţi 
de slujbă şi de cetire bisericească, cărţi traduse pentru 
cetirea de petrecere, cronice scrise, compilate, amplilicate 



V 



sa.u prescurtate de ai noîptri. In lumea călugărească a mâ- 
năstirilor si între cărturarii mireni se copiau dela unul 
la. altul, de nmlle ori, multe cărţi a căror cetire plăcea mai 
mult în secolii trecuţi. In aceste copii manuscrise se ascunde 
o parte foarte preţioasă a rămăşiţelor păstrate pană la noi 
din activitatea intelectuală a acelor înainte mergători ai 
riostri, cari au ţinut, pre cât şi cum au putut, aprinsă can- 
clela culturii între Români. 

Pe când în apus, din cauza răspândirii mari a tiparului,- 
perioada manuscriptelor se sfârşi aproape de tot cu seco 
Iul XV, la noi ea ţinii până în întâia jumătate a secolu- 
lui XIX. 

Manuscriptele noastre vechi sunt pentru noi de o valoare 
foarte mare, nu numai când sunt scrise de ai noştri în ro- 
mâneşte, dar şi când sunt scrise de cărturari români în 
slavoneşle sau în greceşte, şi chiar când, liind scrise de 
cărturari străini, au fost cetite de ai noştri pentru culti- 
varea sau plăcerea lor intelectuală. 

Istoria activităţii intelectuale româneşti găseşte mai ales 
în manuscriptele româneşti un izvor bogat şi preţios de in- 
formaţiuni. De aceea trebue să fie adunate cu cea mai mare 
grabă câte au mai rămas nedistruse. In vechime mai toate 
mănăstirile mai însemnate aveau bogate adunări de manus- 
cripte, cari s'au împrăştiat şi pierdut în timpul seculari- 
zării şi de atunci încoace. 

In întâia jumătate a secolului XIX, Nicolae Istrati adu- 
nase o bogată culegere de manuscripte la Kotopăneşti şi 
profesorul Gheorghe Săulescu la Iaşi, dar nici un catalog 
nu ne-a rămas despre ele; după moartea celor doi distinşi 
cărturari manuscriptele lor au fost împrăştiate. Multe din- 
Ir'însele au fost cumpărate do d-1 D. A. Sturdza şi dăruite 
Academiei dimpreună cu frumoasa colecţiune de manu- 
scripte a tatălui său Alexandru Sturdza Miclăuşanu, cuprin- 
zând mai ales Cronicari Moldoveni. 



VI 



Mai iniilto manuHcripte româiiosti vechi a strâns do ase- 
menea Gheorghe Asachi, dela care iarăşi nii ne-a rămas nici 
un inventar sau listă despre ele. Unele au fost cumpărate, 
după moartea marelui dascăl şi scriitor, de d-1 D. C. Slurdza- 
Scheianu, care iar le-a adaus la biblioteca Academiei. 

M. Kogălniceanu adunase în tinereţe o bogată culegere 
de manuscripte de cronice moldovene, cari la bătrâneţe au 
fost cedate Statului şi de acesta dăruite si ele Academiei. 

In Ţara Românească, în afară de câte se păstrau în bi- 
bliotecile mai multor mănăstiri, o preţioasă culegere de ma- 
nuscripte se afla în biblioteca Colegiului S-tului Sava, de 
unde a trecut în Biblioteca Centrală a Statului in palatul 
l'niversităţii. Acolo au stat aruncate unul preste altul în 
două dulapuri fără nici un fel de catalog sau inventar până 
pe la 1879, când pentru cele româneşti s'a făcut o listă 
scurtă de tot de Aug. Frăţilă, astăzi profesor la liceul din 
Galaţi, şi de mine; iar pentru cele greceşti şi orientale de 
un Pascliides. Toate au fost mutate mai târziu, prin ordin 
ministerial, la Muzeul de Anticităţi, de unde au fost tre- 
cute şi ele, prin decretul regal No. 519 dela 10 Fevruarie 
1903, în biblioteca Academiei. 

O bogată adunare de manuscripte a strâns Banul Miha- 
lache Ghica, pre la 1820 — 1840. Multe dintre ele, însem- 
nate toate cu pecetea lui, au ajuns în stăpânirea lui Cezar 
Bolliac, dela care au fost cumpărate de d-1 D. Sturdza si 
dăruite Academiei. 

Colecţiunile însemnate de manuscripte româneşti adunate 
de cei doi veri Dimitrie A. Sturdza şi Dimitrie C. Sturdza 
(Scheianu), cari amândoi, cu mari sacrificii şi cu un zel lu- 
minat şi mulţi ani neadormit, au făcut cele mai bogate bi- 
blioteci istorice româneşti cari au fost vreodată, au fundat 
colecţiunea Academiei Române, care de un pătrar de secol 
fără încetare creşte şi se îmbogăţeşte prin daruri şi prin 
cumpărături. 



VII 



Colecţiunea Academiei de manuscripte românesli numără 
astăzi 3.451 volume şi este o comoară nepreţuită i)entru 
studierea istoriei vieţii intelectuale a Românilor din se- 
colii trecuţi. Manuscripte slavone sunt 509 volume, gre- 
ceşti 740, latine şi în limbi moderne occidentale 244, 
în limbi orientale 06 vohmie. 

Manuscriptele noastre nu au însemnătatea celor din apus: 

ole nu cuprind multe scrieri originale şi de mare i)reţ prin 

frumuseţea lor literară sau prin valoarea lor de gândire, 

nici nu sunt, ca multe din acelea, însemnate lucrări de artă 

prin frunmseţea caligrafiei şi prin fineţea lucrărilor de 

'ofrunmseţare : minijsituri, iniţiale, frontispicii, marginale. 

Toate acestea arte le-au încercat şi meşterii noştri scriitori 

Şi înfrumuseţetori de cărţi, dar lucrările lor sunt modeste 

pe lângă ale meşterilor apuseni; ele stau însă cu fală în 

fruntea celor făcute la popoarele vecine de aceeaş biserică 

5şi de aceeaş cultură cu al nostru. 

Manuscriptele noastre formează o nepreţuită arhivă a 
minţii şi a gândirii strămoşilor noştri dinainte de mijlocul 
secolului trecut. Este mare păcat că ele au fost lăsate în 
prada dispreţului distrugător, după ce au venit cărţile nouă 
mai ieftine, frumos tipărite, şi că nu au fost adunate la timp 
de prin mănăstiri, biserici, precum şi de prin casele boiereşti, 
preoţeşti şi cărturăreşti, unde multe, foarte multe, au fost 
desfăcute foaie după foaie spre a sluji la aprinsul focului 
sau la legatul oalelor de dulceaţă. 

Puţine câte au mai rămas nedistruse au tocmai de aceea 
o însemnătate cu atât mai mare, şi acei cari le-au adunat 
şi le adună fac prin urinare un foarte mare serviciu stu- 
diului istoriei culturii româneşti în secolii trecuţi. 

Pentru a înlesni cunoaşterea şi folosirea culegerii ma- 
nuscriptelor româneşti adunate în biblioteca Academiei, se 
publică această descriere a lor. 



La fiecare volum — pe lângă descrierea materială — se 
arată amăiiunţ^it cuprinsul lui, se re|)roduc cuv intele înainte, 
cuvintele de sfârşit, deosebitele note privitoare la scriitorul 
cărţii, la stăpânii ei după vremi, la cetitorii, prin ale căror 
mâni a trecut si cari adeseori au lăsat pe dânsele scrisă 
amintirea lor şi a întâmplărilor mai însenmate publice sau 
familiare. 

Nu am mers deocamdată mai departe cu reproducerile. 
Dorim ca să dăm mai târziu reproduceri in facsimile de 
pe pagini alese şi caracteristice ca scrisoare şi ca înfrumu- 
seţare din deosebite timpuri. 

La pregătirea şi tipărirea părţii ci\{)rinse în acest tom 
am fost ajutat de mai mulţi colegi şi confraţi de muncă 
în serviciul bibliotecii Academiei. Cel dintâiu a fost Axente 
Petruţ, cetitorul ager şi sigur al celor mai încurcate scri- 
sori ; pe acest preţios tovarăş iubitor de muncă l-am pier- 
dut. La o parte din munca grea a corecturilor a dat ajutor 
d-1 O. Lugoşianu. Indicele amănunţite dela sfârşitul volu- 
mului au fost făcute de d-1 Vasile Pârvan, care se află acum 
pentru studii de istoria antică la Berlin, de unde trimite 
atât de luminoase lucrări despre istoria patriei noastre în 
epoca romană. 

Celui care s'a dus dintre noi în lumea păcii îi trimit — 
încheind acest tom — o amintire jalnică, iar celor cari stau 
în ogorul muncii o mulţumire colegială pentru ajutorul dat 
la acest lucru bun şi folositor. 

I. BlANU. 
7 Ianuarie 1907. 



BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE 



MANUSCRIPTE ROMANESCI 



Nr. 1. 



In-folio. ~ 384 pagine. — Secolul XIX. -- Biblioteca iScheiană. 
Scris pe hărtie de inaî mulţî. 

Copiile următorelor documente din Moldova uDe 2>('' o condkă 
^in Biblioteca D. Marele Vornic Mihail Stnrchan (Cuvintele între « » 
^unt scrise de I. Mâiinescu). 

1. «Carte gospod dală .[de Ştefan Vvod] EgumcnuluT şi a tot soborul de Ia 
sfănta mănăstire I^rnova ca să albă a-I lucni satul Cîurbeşt! doaă zile intr'o 
lună.» laşî 7168 ţl6C0) August 5. — Pag. 1. 

2. «Carte gospod dală mănăstirii Bărnovii pentru ca să aibă a lucră 
aceştiî mănăstiri lăcuitorif din satul Cîurbeşt! doaă zile pi toată luna,» de la 
Anton Huset Vvd. Iaşi 7185 (1677) Maiil 3.-Pag. 1—2. 

3. «Hrisov di la Nicolal Alicsandru Vvod pentru pogonăritul de viî». 
Iaşi 7222 (1713) Decembre 20. — ra^'.2 -4. 

NB. La sfirşit arc nota: «Acesta s'aâ poslăduit de cătră mine de po orighi- 
nalul din Arhiva Mitropolii. Mălinescu». 

4. Hrisov de la Grigorie Ghica Vvod, Iaşi 7236 (1728) Iulie 30, despre daj- 
diile ce are a da fieşte-care breslă. — Pag. 5—7. 

5. «Hrisov de miluire ce saCî dat mănăstirilor închinate la sfanţul Mormănt», 
de la Costandin Nicolal Vvd. laşî 7251 (1743) Aprilie 20. — Pag. 8-13. 

6. «HrisovQ IntăritoriQ a altul hrisovQ de miluire ce s'au dat mănăstirilor 
închinate Ia Sfanţul Mormănt», de la loan Nicolaî Vvod. laşî 7252 (1743) No- 
vembre 30 — Pag. 14—20. 

7. «Hrisov de Ia Domnul Grigorie Ghica Vvod pentru scoale.» laşî 7256 (1747) 
Decembre 25. — Pag. 20—25. 

8. «Carte sinodicescă ca să nu să mal facă Mitropolit grec.» 7260 11752) 
Ianuarie 1. — Pag. 26—29. 

9. «Hrisov pentru aşezare birului ţării pe străini», de la Constandin Mihail 
Cehan Vvod. 7260 (1752) Iulie 9- Pag. 30-32. 

MamueripU românetci. 1 



10. «Hrisov pentru venitul cup&rieî,» de la Mateia Ghica Vvod. 7263 (1755) 
Ianuarie 20. — Pag. 32-33. 

11. «Pentru tocmelile ce e& fac in scris». Anaforâ f&cută de Mitropolitul şi 
Boeriî către Mateia Ghica Vvod, la 1755 Maia 21, cu int&rirea domnescă de 
la 5 Iunie 1755. — Pag. 33-35. 

12. Hrisov despre aceleaşi tocmeli, de la Mateia Ghica Vvod. 7263 (1755) 
August 10. — Pag. 35-36 

13. «Hrisov pentru crtare pogonâritulu! de vil,» de la MateiQ Ghica Vvod. 
7263 (1755) August 5. — Pag 37-39. — Cu o notă de Mălinescu. 

14. «Aşăzămint pentru lăcuitoril ce ad fost fugiţi In ţări străine,» de la 
Constandin Mihaî Cehan Racoviţă Vvod. 7264 (1756). — Pag. 39—42. 

Blestemul făcut do Mitropolitul Moldovei împreună cu Episcopii, asupra 
boerilor, cari ar îndemnă pe Domn, ca să strice aşezămintul pentru face- 
rile de bine celor Înstrăinaţi prin alte ţfirl. 7264 (1756). — Pag. 42—43. 

15. «Hrisov ca să nu să Ia năpastea la vădrărit,» de la Constandin Mihal Ce- 
han Racoviţă Vvod. 7264 (1756) August 20. — Pag. 43 -45 

Blestemul Mitropolitului asupra boerilor, cari ar Îndemna pe Domn s& 
strice aşezămintul făcut pentru năpastea vădrăritulul. 7264 (1756) August 
25. - Pag. 45—46. 

16. «Hrisov pentru ertarc văcăritulul», de la Constandin Mihai Cehan Vvod. 
7265 (1757) Februarie 20. — Pag. 46-50. 

Blestemul asupra acelora, cari ar stricii hotărirea pentru ertarea vacan- 
tului. — Pag. 50-52. 

17. «Pentru şcoală,» hrisov de la loan Theodor Vvod. 7267 (1759) Iunie 25. 

— Pag. 52—57. 

18. «Hrisov ppntru preoţi,» de la Qrigorie Alexandru Ghica Vvod. 1764 Iulie 
15. — Pag. 57-67. 

19. Hrisov de la Grigoric loan Vvod. pentru aşezămintul făcut ca să nu mal 
fie pogonărit şi năpastea vădrăritulul. 7272 (1763) Octobre 15. — Pag. 69—74. 

Blestemul pentru ceî ce ar Îndrăzni a strica aşezămintul de sus. — Pag. 
74-76. 

20. Hrisov dat de Grigorie Alexandru Ghica Vvod, pentru cate cjile anume 
au să lucreze locuitori!, ce şed pe moşiile boerescî. 7274 (1766) Ianuarie 1. 

— Pag. 77-80. 

21. Hrisov dat de Grigorie loan Calimach Vvod, pentru cate (Jile ad să 
lucreze locuitorii, ce şed pe moşiî boerescî, mânăstirescî şi rezăşescî. 1767 
MaiQ 28. -Pag. 81-84. 

22. «Hrisov pentru goştină,» de la Grigorie loan Calimah Vvod. 1768 Ia- 
nuarie. — Pag. 85 — 88. 

23. «Scrisoarea grafului Romenţov cătră Mitropolitul pentru pace.» 1774 
Iulie 28. - Pag. 88-92. 

24. «Anaforâ pentru lucrul boiresculuî». 1775 Aprilie 14. — Pag. 92—96. 

25. «Hrisov pentru scoale.» de la Grigorie Alexandru Ghica Vvod. 1775 
Novembre 15. — Pag. 96—101. 

26. «Hrisov pentru aşezarea obiceiurilor şi bunelor rănduele,» de la Gri- 
gorie Alexandru Ghica Vvod. 1777 Aprilie 1. — Pag. 101—105 

27. «Hrisov pentru Îndatoririle lăcuitorilor cătră stăpănil moşiilor», de la 
Grigorie Alexandru Ghica Vvod. 1777 Septembre 30. — Pag. 105 -108. 



28. Hrisovul Iu! Alexandru Costantin Vvod, pentru scutirea nemurilor bo- 
erescî, de desătină, ^oştină şi vâdrărit. 1783 Septembre 1.— Pag. 109—111. 

29. «Anaforâ pentru dani!, schimburi şi v&nzăr!,» 1785 August 14, Întărită, 
de Alexandru loan Mavrocordat Vvod, la 1786 0ctobre. — Pag. 113—119. 

30. «Anafora pentru ţâgan!,» 178d Septembre 12, întărită de Alexandru 
Mavrocordat Vvod, la 1785 Novembre 10. — Pag. 119—125. 

31. «Cuniţa ce s'aQ dat venit spitalului de la Mănăstirea Sfânt. Spiridon.» 
1785 Decembre 1. — Pag. 125—126. 

32. «Hrisov obştesc pentru danii, schimburi, i vănzăr! şi pentru ţigan!,» 
de la Alexandru Mavrocordat. laş! 1785 Decembre 28. — Pag. 126—132. 

33. fPentru codri!, redîurî, dumbrăv! şi lunci, » anaforâ din 1792 Octo- 
bre 16, întărită de Alexandru Costandin Moruz Vvod, la 1792 Novembre 28. 
— Pag. 133-136. 

34. «Cercetare hotarului între Tranzilvanie şi Intre Moldavie.» 1792 Novem- 
bre 14. — Pag. 137—141. 

35. «Hrisov pentru Ţigani! domneşt! lingurar! şi ursar!,» de la Constandin 
Suţu Vvod. 1793 Martie 25. — Pag. 141-144. 

Blestemul pentru cine ar îndrăzni să strice hotărlrea de ma! sus. — 
Pag. 144. 

36. «Cărţ! gospod ce să daQ pentru slujba Cuniţi!.» 1794 Decembre 1. — 
Pag. 145—146. 

37. «Ponturile în ce chip s'au hotărlt cu sfatul de obşte, ca să să urmeze 
paza dumbrăvilor, a redlurilor, a luncilor şi a codrilor Mere!, şi cu răndu- 
lală să îa ce! ce vor avtJ trebuir!, de ori-ce fel de cherestea şi lemne de ars 
în foc, şl ce urmăr! se păz<^scă stăpăni! moşiilor, la luarea zeclueli! din 
cherestea. !ar pentru lemne de ars în foc să nu să supere cu zecluelă. 
precum în jos se arată.» 1794 Decembre 29. — Pag. 146—148. 

38. «Pontur! în ce chip s*au hotărăt să să urmeze şi să să păzască la răn- 
dulala dregătorie! ţănuturilor, şi s'au triimis din poronca Mări! Saie Mihail 
Constandin Suţul Vvod, la ispravnici! ţănuturilor.» 1794 Decembre 29. — Pag. 
148-151. 

39. «Pontur! după car! au să urmeze dregători! ţănuturilor, şi s au triimis din 
poronca Mări! Sale Mihail Costandin Suţul Vvod la izpravnici! ţănutu- 
rilor.» 1795 Martie 18. — Pag. 151—158. 

40. «Carte gospod deschisă pentru venitul măgerieî.» 1795. — Pag. 158—159. 

41. «Hrisov pentru cărţile domneşt!,» de la Alexandru loan Calimah Vvod. 
1795 Septembre 3. — Pag. 159—161. 

42. «Măsura pogonului de t!ut!un, de vie şi păpuşoi.» 1797 Iulie 13. — 
Pa^r. 161. 

43. «Pontur! după car! să indatoresc pi Dum-lor ispravnici! ţănuturilor ca 
să urmeze Intocma.» 1799 Iunie. — Pag. 161—165. 

44. «Hrisov pentru veniturile Sfanţului Spiridon,» de la Costandin Alexan- 
dru Ipiilant Vvod. laş! 1799 Decembre 1. — Pag. 165— 178. 

45. «Anaforaoa Mitropolitului ISicov, pentru scoale,» 1800 Aprilie 28, — Pag. 
179-187. 

46. «Hrisov gospod pentru ţigani! lingurar! şi ursar!,» de la Alexandru 
Suţu Vvod. 1802 Iunie 20. — Pag. 187-192. 

47. «Anaforaoa ci s'au făcut de Dum-lor Boeril, pentru aşăzare birului 



ţăriî, păn& a nu veni M&rie sa Alicsandru Moruz Vvod.» 1802 Novembre 16.— 
Pag 192—194. 

48. «Al doile auafoni, ci s*au făcut pentru aş&zare birului ţâril.B 1802. — 
Pag. 194-197. 

49. «Ţidulă gospod a Mări! Săli Alicsandru Moruz Vvod, ci s'au scris c&tră 
Dl Vornicu Manolachi Dimachi cănd s'au rânduit Vornic de Obştie.» 1803 
Ianuarie 1. — Pag. 197-201. 

50. «Anaforâ ci s'au făcut pentru adăogire lefilor Ispravnicilor,» 1803 
Ianuarie 5, întărită de Alicsandru Costandin Moruz Voevod.— Pag. 201—205. 

51. «Tălmăcire Hrisovului grecesc di intăritură a al doile anaforali pentru 
birul ţăriî.» 1803.— Pag. 205-208. 

52. «Al doile anaforâ pentru aşăzare birului ţării,» 1803 Martie 10, Întă- 
rită deAlecsandru Costandin Moruz Vvod. Pag. 209-213. 

53. «Hrisov ce s'au făcut asupra privileghiilor mazililor din toată ţara,» de 
la Alecsandru Costandin Moruz Vvod. 1803 Martie 20. — Pag. 214—218. 

54. «Anaforâ ci s'au făcut, pentru străngire oilor mumbaeliî dintr'accst anu. 
cari s'au Întărit şi di cătră Mărie sa Vodă, 1803 Maia 2,» Întărită de Alic- 
sandru Costandin Moruzi Vvod. Pag. 218—223. 

55. «Hrisov pentru urmare dregătorilor di pi la ţănuturl,» de la Alic- 
sandru Costandin Moruz Vvod. 1804 Ianuarie 18. — Pag. 223—226. 

Blestem pentru păzirea hotărî piî din hrisovul de mal sus. 1801 Ianuarie 
20. - Pag. 227—228. 

56. «Hrisov gospod pentru ţiganii lingurari şi ursari,» de la Alicsandru 
Costandin Moruz Vvod. 1804 Februarie 20. — Pag. 228—233. 

Blestem a.supra celor ce sar ispiti a stricîi hotărlrca arătată prin hrisovul 
de sus. 1804 Februarie 27. — Pag. 233-234. 

57. «Anaforâ din parte pre osfinţicl săli părintelui Mitropolit, şi a tutu- 
ror Dum-lor boerl halî şi ne hali, ci s'au făcut la 1804 Martie in 31, asupra 
scrisorii ci s'au fost aruncat, de către unii la curte gospod şi la sfănta 
Mitropolie.»» 1804 Martie 31. întărită de Alicsandru Costandin Moruzi Vvod. 
1804 Aprilie. — Pag. 234 — 240. 

58. «Magzarul ci s'au făcut cătră pre puternica Inpărăţie, tot pentru acesta 
pricină a scrisorii ci s'au făcut.» 1804 Aprilio 4. — Pag. 240—245. 

59. «Cârti gospod deschisă a Mării săli (.-ostandin Vvod Ipsilant, Domnul 
ţării Româneşti, ci au triîinis-o asupra voel, ci au dat de a să aduce apă la 
cişmelile din Focşani Moldoviî de la izvoarăli ot Pituloasa din cela lantă 
parti din ţara Munlenîască.» 1804 Aprilie 10. — Pag. 245— 240. 

60. «Pitac grecesc, ci au scris Mărie sa Costandin Vvod Ipsilant, Domnu 
ţăriî Româneşti, câtră Mărie sa Vodă Domnu ţării Moldavicî, pentru voe ci 
s'au dat a să aduce apă la Focşani a Moldaviei, din izvoarăle din cela parti 
a ţăriî Româneşti.» 1804 Aprilie (Textul lipsesce). — Pag. 246. 

61. «Inşlinţari ci au venit de la Dum. Stolnic loan Vârnav ispravnicul de 
ţănut Bacăului, pentru îndreptarea hotarului.» 1804 Iulie 8. Pag. 247—251. 

62. «Anaforâ Întărită pentru aşăzarea birului ţării.» 1804. întărită de 
Alicsandru Costandin Moruz Vvod. 1804 Iulie. — Pag. 251—260. 

63. «Hrisov de miluirea ci s'au dat Mănăstirii sfântului Spiridoii din EşI, 
ca să aibă a lua pe tot anul de la ocnile domneşti orănduită soma de ocă 



o 

sare.o de la Alicsandru Costandiii Moruz Vvod. 1804 Decembre 10. — Pag. 
267—268. 

64. «Hrisov ci s'au făcut după anaforaoa cea întărită in facerea cişmelilor, 
întărind şi prin acesta hotărâre cuprinsă prin anaforâ, 1806 Mal 12,» de la 
Alicsandru Costandin Moruz Vvod. 1806 Maîil 12. — Pag. 268—271. 

65. «Anaforâ ci s*au făcut Ia 1806 Miiâ, pentru cişni3li,«> întărită de Alic- 
sandru Costandin Moruz Vvod. — Pa*?. 271—275. 

66. «Rănduiala pentru preoţii di pi Ia sati in ci chip să să urmeze. 1811 
Iunie 24*. — Pag. 275—277. 

67. «Anafora obştescă a boerilor pămintenî cătră prea înălţatul Domn 
Scarlat Alecsandru Calimah Vvod, cu arătare de starea întru care au rămas 
Moldavie după luarea şi dezlipirea ţănuturiior di piste Prut.» 1812 Oclobre 2. 
— Pag. 277-287. 

68. «Anaforâ obşt^scă a boerilor cătră Mărie sa Scarlat Alicsandru Calimah 
Vvod, pană a nu veni în scaun, cu cuprinderea de cele urmate maî înainte. 
In pămintul Moldavii, şi de orânduelile ce să cuvin a să aşeza, pentru vre- 
me, întru care s au hotărî t ertarea birului ţării.» 1812 Octobre 11. — Pag. 
287 — 291. 

69. Anaforii obştescă pentru împlinirea veniturilor casseî resurilor, ce nu 
&> ajuns pe un an, şi pentru cheltuelile întocmirii şi reparaţiei Curţii pă- 
mîntescî. 1812 Decembre 9. — Pag.297--300. 

70. «Anafoni pentru veniturile şi ţăiiere şcoaliî din oraşul Hşiî,» 1813 
Martie 25, întăriul de Alexandru Calimah Vvod. 1813. — Pag. 300-304. 

71. «Anaforâ pentru cercetare sămilor casăî răsurelor şi a Visteriel şi 
pentru baniî ce s au socotit a să strânge din ţară, spre înpleniro lipsăî casăî 
răsurelor şi întâmpinare cheltuelilor Vistericî», 1813 Octobre, întărită de Scar- 
lat Alexandru Calimah Vvod. 1813 Octobre 17. - Pag. 304—308. 

72. «Hrisov de miluire dat sfintei mănăstiri a sf. Spiridon din Eşî, ca să 
aîbă a trage venitul cântarului atăt de pin târgurî, cât şi de pin sate » de 
la Scarlat Alexandru Calimah Vvod. 1813 Octobre 19. — Pag. 308-310. 

73. «Ţădulâ gospod pentru vornicie Politiei.» 1813 Decembre 6. — Pag. 
310—313. 

74. «Ţădulă pentru rânduire Postelnicului Mavrogheni asupra mezelurilor,» 
de la Scarlîit Ale.\andru Calimah Vvod. 1814 Ianuarie 1. — Pag. 314—317. 

75. «Ţădulâ gospod pentru a sâ face obştîascâ socotinţă întru aşăzare 
birului ţării», de la Scarlat Alexandru Calimah Vvod. 1814 MîiiQ 8. --Pag. 
317 — 320. 

76. «Anaforâ ci sau făcut pentru aşăzare birului ţârii», 1814 Maiu 15, 
întărită de Scarlat Alicsandru CaUmah Vvod. 1814 Maiu. — Pag. 321— 331. 

77. «Anaforâ ci sau făcut pentru scutelnici,» 1814 Iulie, întărită de Scarlat 
Alicsandru Calimah Vvod. 1814 August 9. — Pag. 331-334. 

78. «Anaforâ pentru nazirii mizilurilor,» 1814 Iulie 30, întărită de Scarlat 
Alicsandru Calimah Vvod. 1814 August 11. — Pag. 334—335. 

79. «Ţidulă gospod pentru cercetare şi adăogire iratuluT casiî doftorilor,» 
de la Scarlat Alicsandru Calimah Vvod. 1814 August 26. — Pag. 336. 

80. «Anaforâ pentru venitul vatăjiii di harabagil di Galaţi, cari s*au dat 
casiî doftorilor.» 1814 Oclobre 23, întărită de Scarlat Alicsandru Calimah 
Vvod. 1814 Novembre 10. — Pag. 337-338. 



81. «Anaforă pentru cercetare sâmiî Visterieî pană la sfârşitul lunii luî 
Maî a anului curgătoriâ, cum şi socotinţa de sporire ci să cuvine în iratul 
Visterief şi a casăî răsurilor,» întărită de Scarlat Alicsandru Calimah Vvod. 
1814 Decembre 30. (Sfirşitul lipsesce). — Pag. 338—342. 

82. «Ţădulă gospod pentru rănduire Dumi-sale Vornicului Vasilache Rosăt 
asupra nazăruluî menzălurilor numindu-se Hatman de menzăluri,» de la 
Scarlat Aleesandru Calimah Vvod. 1818 Ianuarie 1. — Pag. 343—345. 

83. «Ţădulă pentru rănduire Dum-s. Stol. Costandin Scheleti la rangu de 
nomofilacs.» (Textul lipsesce). — Pag. 345. 

84. «Ponturile pentru lucru ce s'au socotit să lucreze cel ce şăd pe moşiile 
altora dată (după) hotărîrea hrisovului.»— Pag. 347 — 348. 

85. «RănduTala prepasurilor In ce chip să să urmeză.» — Pag. 349. 

86. «Mortasăpie în ce chip să să urmeză.» — Pag. 349. 

87. «Venitul cântarului.» — Pag. 349—350. 

88. «RănduTala măsurilor, adecă merţa, vadra de miere, vadra de vin, falce 
de făn. la cărăuşăc cu vin, cum să să urmeză, urmare păscutului vitelor, 
despre văcari, cum şi fânul când să mănâncă de vite streine.» — Pag. 350 — 351. 

89. cBrudina Dunării.» — Pag. 351. 

90. «Brudina Nistrului.» — Pag. 351. 

91. «Brudina Prutului, a Sâretiulul, i a Moldovil, a BistriţâI şi a Trotu- 
şulul.» — Pag. 361—352. 

92. «Ponturi pentru răndulala vatajilor de arabagil, ce au a să rândul pe 
la ţănuturl.» — Pag. 352. 

93. «Ponturi domneşti pentru urmare fieşte-cărue dregâtorid in slujba 
sa.».— Pag. 352—355. 

94. «Socotinţa pentru oareş care ajutoria a ispravnicilor afară de lefâ, ca 
fiâ să poată iconomisă fără a să abate la catahrisis.» — Pag. 356—358. 

95. «Carte gospod deschisă in ponturi pentru urmare ce are a păzi căpi- 
tan, ce să va orândui la Schele Sculenil de cătră Dumn-lul boeriul nazăr 
a pocîtelor, întru ale păzii a margine!,» — Pag. 358— 3(>0. 

96. «Cărţi ce să dau când să rănduesc ispravnici noi.» — Pag. 360—361. 

97. Anaforâ obştcscă pentru aşezarea birului.- Pag. 363 — 374. 

98. Anaforâ obştescă pentru publicaţiile ce sunt a se îace la vincjârl de 
moşii. 1819 Octobre 31. — Pag. 375—381. 

99. Anaforâ obştescă pentru pravilele şi obiceiurile, după cari se ocârmu- 
esce ţcra. 1819 Novembre. — Pag. 381—384. 

Nr. 2. 

In-folio. — 72 pag. — Secolul XIX — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi. 

«Condica a sfintei Biserici a Patruzeci de Sfinţi de aicea din 
oraşul Iaşii — 1798 Iunie 14.» 

Cuprinde : 

însemnări despre veniturile şi administraţia averii bisericii şi altele, în 
anii 1820—1823. — Pag. 1-46. 
Reţete pentru şerbet, dulceţi, etc. — Pag. 47—51. 



Nr. 3. 

iD-folio. — 140 pag. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de maî mulţi. 

aTălmăcirî de pe felîurî de Fermanurî a înalţii Porţî, a Ma- 
relui Viziri, şi vr'o căte-va alte copil de documenturî, care s aG 
prescris din o condică, din Biblioteca Marelui Vornic D-î Mihail 
Sturdza, cuprinzătoare de 50 giumâtâţi de coaie scrisă, supt 
titlu Condică de Fermanurî, dintru care cele maî multe copie 
eră supt însuşi iscăliturile D-I Vornicului Sturza încredinţate, 
cumcă ar fi întocmai cu orighinalurile. Iar acesta de faţă s'aâ 
posleduit de cătră mine, afară de cele greceşti care aâ rămas 
neposleduite pană astăzi. In EşI anul 1833 Septemvrie 15. lor- 
daki de Mălinescu.» 

Volumul se inchce cu următârea notă: «Până aicea este din Condica 
Dumi-sale Vornicului Mihalachi Sturdza, ce inplineşte astăzi îndatorirea de 
Ministru Finanţului. In EşI la 15 Septe. 1833. Mălinescu.» 

1. cMstd^ppacs'.^ To5 irapa to6 lo'jtCâx TatapXapl X^j^O-ivroţ yotCstioi) 5ia xh 
âqps^tv 8v xal^ p.tpO( {stc) rjţ DofSaviaţ, ex xcmv 32 cupJiv jie taţ ot>fivfu>vtaţ xal 
eovtODpa, 6:to6 6îceo)r8^3av coţ BiaXa^JL^ocvouTai ev xtî> itapovti yoTCsTtoi, Oîrsp sfivîv 
xaxă 23 âirp7jX. xoO: 1780: l^tooţ ou>t7jptoo xai xaxa rtjv itpcoxTjv xo5 xCsjJ.oiCoDiît B^aX 
xo'j 1114 (sic) Ixooţ ^^(uţjLavixoo. — Pag. 1—2. 

2. înalta poruncă către Domnul Moldovei şi către boeril ţ^ril, ca să pri ve- 
gheze pentru împlinirea poruncilor impSrătescI şi pentru buna administrare 
a raelei. La sfîrşitul lunii Zafer. — Pag. 3—4. 

3. «Tălmăcire de pe inpărătescuU sfintul Hati-Humalum, spre poroncă de 
laudă.» La sfîrşit: «In anul [hegirei] 1194, pe la sfîrşitul lunii Trimaz (sic), !n 
p&zitul do DumnezeQ Ţarigrad.» 1780. — Pag. 5—13. 

4. Firmanul Împărătesc către Costandin Vvod, Domnul Moldovei, arătân- 
du-I Înalta satisfacţie, pentru credinci6sele lui slujbe, trimiţându-I şi daruri.— 
Pag. 14—15. 

5. «Tălmăcirea acel despre parte celor din Bender Gherle-Agalar, către 
tnnălţimea sa ; scrisă Mehtup in 1 (a lui Noemvrie) anul 1781.» — Pag. 
16-17. 

6. «înalt ferman înpărătesc ce aâ venit respuns.» La sfirşit: «Din Ţari- 
grad cel de D-zeQ păzit fanu Otomanicesc) 1200, luna la sfîrşitul lui Gema- 
ziel ahăr.» 1785 Aprilie — Pag. 17—19. 

7* Firmanul impârătesc către Alexandru, fml lui Costandin Vvod, pentru 
ertarea dărilor pe doi ani la locuitorii din cele cinci ţinuturi ale Moldovei, 
int6rse înapoi de către Austria, şi pentru neguţătorii Turc! ce vin in Mol- 
dova. La sfirşit: «S'ad scris pe la mijlocul lui Ramazan 1206.» 1792 Aprilie. 
— Pag. 19—29. 

8. «Cuprindere înaltului, tnpărăteso ferman.» La sfirşit : «ce s aa dat la 
mijlocul luminel Şavval In anul 1212, In păzitul de Dumnezea Ţarigrad.» 1798 
Martie. — Pag. 30—34. 




^8^__ 

9. aTălmăcirea caimelel prea înaltului Vezir.» —Pag. 34-38. 

10. «Tălmăcirea mehtupuluî prea înălţatului Vezir.» — Pag. 38—39. 

11. «Tălmăcire de pe înaltul hatihumalum a pre puternicii înpărăţiî, c 
s*aQ dat pentru nezamul sudeţilor.» La sfirşit: «In cetatea Ţarigradulul, 1 
anul 1213. Muharem 7.» 1798 Iunie 10. — Pag. 40—45. 

12. Arătarea hotarelor locului ce s aâ lăsat Tătarilor din locul Moldoi 
pe timpul lui Costandin Moruz Vvod. — Pag. 45—47. 

13. «Surct de pe Înaltul berat a prea puternicii înpărăţiî, ce sad ce 
la intrarea Domniei Măriei sale Costandin Alexandru Ipsilant Vvod in scai 
la 1799.» La sfirşit: «Spre începutul luminel Şival a anului 1213.» — Pî 
47-51. 

14. a Copie fermanulul de Domnie a Domnului Alexandru Costandin M ^ 
ruz Vvod, 1802.» La sfirşit: «Ce s'aîi scris la începutul luminel Hăgep 
anului 1217, întru păzăla de Dumnezeâ cetate a Ţarigradulul» — Pa^ 
51 — 56. 

15. «Copia înpărătesculul ferman, ce aQ venit cătră Măria sa Alexandru 
Moruz Vvod după Mahzarul ce s'afi triimes din partea Dum-lor boerilor, 
1802.» La sfirşit: «S'ail scris cătră sfărşitul luneî Răgep la anul 1217, întru 
cea de Dumnezeu păzdtă cetate a Ţarigradulul.» — Pag 56—59. 

16. *Metâ',ppa3'.': toO 6'}t,XoO fjfxz'.K'.Y.o''i /at'.Tîsos'flo'j, âno 1217 sto'jţ od-uiiiav.- 
xou.» 1802. — Pag. 60—80. 

17. «Hatişerif ce aQ venit după arzul Dum-lor boerilor, ce aCi triimis la 
Ţarigrad, 1804 Juniei.» La sfirşit: «Sau dat la începutul luîSafera anuluî 
1211 (sic), in cea de DumnezeQ păzătă cetate a Ţarigradulul.» -- Pag. 81— 85. 

18. «Tălmăcirea prea înaltului înpărătesc ferman hatişerif.» (Anul hegirel) 
1217 (1802). — Pag. 85—111. 

19. Firmanul Sultanului către Constantin Alexandru, Voevodul Moldovei 
dat la a. heg. 1219 (1804), — traducere grecescă. — Pag. 112—115. 

20. «Arzul ce s'aâ făcut cătră prc strălucita Poartă din partea Dumne-lor 
boerilor pentru Musait Căşlasi. 1803 Fevr. 20.» — Pag. 116—120. 

21. «Manifestul Mărire! sale înpăratulul a toate Hosiile. care saQ cetit la 
23 Dechemvrie 1806 în Divanul acestui Prinţipat.» 1806 Decembre 12.— Pag. 
120—122. 

22. «Tălmăcire de pe înaltul înpărătesc Ferman, ce ail venit cătră Măria 
sa Scarlat Alexandru Calimah Vvod cuprinzătorii de mulţumire pentru za- 
hiriaoa ce s aCi trimis la capanul înpărătesc, la anul 1814 Ianuarie.» La sfirşit: 
«S'au dat la anul 1228, la începutul luneî Muharem.» —Pag. 123—124. 

23. «Tălmăcirea înaltului llatihumai, ce au venit Domnului Scarlat Ale- 
xandru Calimah Vvod cu dar înpărătesc cu o tabachere, 1814 Iulie 18.» l..a 
sfirşit: «S'aa dat la începutul lunei liăgep, anul 1228.» — Pag. 125—127. 

24. «Magzar ce s aCl făcut cătră prea înălţatul Vezir, mulţămitoriQ asupra fer- 
manurilor care aCî venit Domnului Scarlat Alexandru Calimah Vvod.» 1814 
Iulie 16. — Pag. 128-131. 

25. «Manifest a lui Alexandru înpărat a toată Rosiea. » ChişinăCi, 1818 Aprilie 
29. — Pag. 131—134. 

26. Firman asupra Principatelor Valachiel şi Moldovei. 1819 Ianuarie. în- 
ceputul lipsesce. — Pag. 135 — 140. 



Nr. 4. 

In-folio. — 14 fol nepaginate şi 1144 pagine. — Secolul XIX. — Bibi* 
^eheiană. 

Scris pe hârtie de mai mulţi; amestecat cu foi tipărite şi litografiate. 

Pe dosul legături! şi pe foea 1-a nepaginată: «România— Manuscripte— I.» 

Pe f6ea dinaintea pagineî 1 : 

«Copie. Acta lucrărilor Comitetului Electoral din ţinutul Ro- 
manului — 1857 — în alăturări şi cu alte acte.» 

Cele 9 foî nepaginate cuprind: «Tabla Materiilor,» cum urmeză : 

Tabla materiilor, 

1. Actul făcut şi subscris de obşte încă în vremea Domnului Gri- 
gorie Alexandru Ghica, prin care se cere unirea Principatelor Moldavia 

şi Valachia 1 

2. Adresul Comitetului înfiinţat în Eşî, din 1857 Martie 17, prin care 
îndemnă pe obştea din Roman ca şi ea să formeze un Comitet, care 
să fie în relaţie cu Comitetul din EşI, cum şi cu cole-laite de prin 
districte, pentru alegerea ce urmeză a se face de deputaţi 4 

3. Jurnal din 1857 Martie 17 5 

4. Detto . . . . • 7 

5. Adresul Comitetului din Roman către cel de Eşî. 1857 Martie 17. 8 

6. Adresul Comitetului de EşI către cel de Roman, prin care se lă- 
muresce scoposul întrunirii în Comitete. 1857 Martie 1 11 

7. Adresul Comitetului de Roman către cel de Eşî. 18 57 Martie 1. 15 

8. Adresul Comitetului de Eşî, cuprinzător de oreş-care disposiţii 
luate. 1857 Martie 1 .... • 16 

9. Detto al Comitetului de Roman, prin care se arată că lista de alo- 
gâtori pentru catigoria al 2-le şi al 3-le făcută do Administraţie sa 
trimes prin D. Michaiu Jora. 1857 Martie 16 17 

10. Către Comitetul Electoral din EşI. 1857 Martie 10, rostitor de ve- 
nirea Excelenţiel Sale Savfet Efendi, etc 18 

11. Dorinţele Moldovenilor. 1857 Martie 10 (Tipărită) 19 

12. Detto ale altei partide. (Litografiată) 27 

13. Către Comitetul din EşI, de la cel din Bucureşti, prin care se 
alătureză programul. 1857 Martie 11 • . 31 

14. Adresul Comitetului do EşI, lămuritor de lucrările făcute pentru 
arestările urmate, etc. 1857 Martie 21 33 

15. Detto, din 1857 Martie 25 35 

16. Dorinţele Românilor din Valachia. 1857 Martie 3 (Tipărită) ... 39 

17. Adresul prin care se arată neorânduelile şi îngrozirile ce Ocâr- 
muirea face. 1857 Martie 25 43 

18. Adresul Comitetului de Roman către cel de EşI. îricunosciinţă- 
tor că Ocârmuirea a poruncit dregătorului ca să disfiinţcze prin ori-ce 
chip Comitetul din Roman, şi să iea şi tote actele. 1857 Martie 26 . . 46 



10 

19. Actul de aprobaţie dat deputaţilor, când s*aâ dus la Bucureşti. 
1857 Martie 4 

20. Lista luată de la Eforia de Roman de toţi neguţătorii aflător! in 
acest oraş. 1857 5 

21. Lista proprietarilor de ţinutul Roman 5 

22. Proprietarii ce nu sint boerl, saCi lil de boerl de ori ce condiţie . 

23. Proprietarii boerl saa fiI de boerl de la 100 până la 300 fălci loc 

de hrană 71^ 

24. Proprietarii boerl saCi fiî de boerl, a cărora proprietate purcede 

de la 300 fălci loc de hrană şi înainte 73 

25. Moşiile mănăstiresc! atlătore in acest district al Romanului. . . 76 

26. Adresul Comitetului de EşI către cel de Roman. 1857 Martie 31 . 8S 

27. Protestaţie dată CălmăcÂmiel de către Comitetul central al Unirii 
din Eşî. 1857 Martie 28 85 

28. Adresul Comitetului central din Eşî, din 1857 Aprilie 2, incunos- 
ciinţător de venirea Comisarilor 89 

29. Adresul făcut şi dat Comisarului francez, Baronul Talleyrand. . 91 

30. Detto către Savfet Efendi. 1857 Aprilie 8 92 

31. Adresul Comitetului de Roman către cel de Eşî, prin care se face 
cunoscut de primirea făcută Comisarului francez, precum şi despre lucru- 
rile Ocârmuiril spre a pute intimida pe Comitet in lucrările sale. 1857 
Aprilie 6 93 

32. Adresul dat Comisarului Sard Ex. S. Cavalerului Benzi, la 1857 
Aprilie 9 95 

33. Detto dat Excelenţieî Sale Baronului Richthofen. 1857 Aprilie 10. 96 

34. Către Comitetul de Eşî, prin care se face cunoscut de primirea 
făcută Comisarului; precum şi de uneltirile Domnului Ministru din lăun- 
tru, pentru a impedicâ întâlnirea n6stră cu Ex. S. Savfet Efendi. 1857 
Aprilie 12 97 

35. Adresul boerilor şi a obşte! tîrguluî Fălticenii către prea osfin- 
ţitul Mitropolit Sofronie Miclescu. 1857 Aprilie 99 

36. Adresul Caimacamului către prea osHuţitul Mitropolit Sofronie 
Miclescu. 1857 Aprilie 12 101 

37. Respunsul Mitropolitului. 1857 Aprilie 13 102 

38. Adresul Patriarchuluî citre Mitropolitul Sofronie Miclescu. 1857 
Aprilie 19 107 

39. Copie de pe adresul Caimacamului Vogoridi către Comisarul Oto- 
man Savfet Efendi, venit in p]şl. 1857 Aprilie. (In franţuzesce) .... 109 

40. Cererile făcute de neuniţî Comisarului Otoman Savfet Efendi. 
1857 Aprilie 14/26. (In franţuzesce) 111 

41. Des le lendemain de Tinstallation du Caimacan Balche, le M^- 
tropolitain, etc, etc. 1857 Aprilie 19 119 

42. Adresul Comitetului Electoral din Eşî către cel de Roman. 1857 
Aprilie 24 127 

43. M-re le Consul, L'^chec c^prouve hier 7 .luillet. par le Gouverne- 
ment, dans Ies elections du clerge, etc. 1857 Juillet 8/20 135 

44. Adresul Comitetului din Bucureşti către cel de lOşî. 1857 Martie 11. 137 

45. Suplica Maiorului Alexandru Cuza dată Caimacamului, prin care 



i 



11 

at& pricina pentru care se retrage din postul s3Q de pârcălab din 
alaţî. 1857 Iunie 24 143 

46. Suplica Medelnicerulul George Sălcianu dat& CaTmacamuluT ce- 
nd retragerea sa din postul de asesor la judec&toria de Covurluid, pen- 
'u scandal6sele uneltiri ce se fâcead la verifîcarea titlurilor alegătorilor. 
557 Iulie 7 145 

47. Adresul Vornicului Costachi Hurmuzachi dat Comitetului che- 
lat a cerceta reclamaţiile in contra listelor electorale, pentru oraşul 

i ţinutul laşilor. 1857 Iunie 15 151 

48. Suplica ArchimandrituluT Neofit Arbore şi Vasile Arbore către Mi- 
ropolitul, arătâtore cum trimesul Caimacamului a vroit prin bani a-I 
•orumpe. 1857 Iulie 7 155 

49. Adresul Mitropolitului la Departamentul averilor clerului, arătând 
?ă Ia îndemnarea ce i se face de a hotărî localul, unde are să se facă 
alegerea deputaţilor clerului, protest^ză, etc. 1857 Iulie 6. No. 1080 ... 157 

50. La reclamation de TAga Jean Boteze â la haute Commission Eu- 
ropeenne â Bucarest. 1857 Juin 12/24 .... 159 

51. Adresul Comitetului din EşI către Excelenţia Sa Caimacamul. 
1857 Martie 28 161 

52. Adresul Comitetului din EşI către Comisarul turc 173 

53. Atiresul Comitetului de EşI către Comisarul Prus 175 

54. Respunsul Comisarului Baronului Richthofen către boeril Comi- 
tetului din EşI 177 

55. Cuvintul rostit de boeril Comitetului Electoral Comisarului fran- 
cez. Baronului Talleyrand. 1857 Aprilie. (In franţuzesce) 183 

56. Respunsul Baronului. (In franţuzesce) 184 

57. Cuvintul rostit de boeril Comitetului Electoral Comisarului Sard 
Cavaler Benzi. 1857 Aprilie. (In franţuzesce) 187 

58. Respunsul. (In franţuzesce) 188 

59. Cuvintul rostit de boeril Comitetului Electoral Comisarului Oto- 
man Savfet Efendi. 1857 Aprilie. (In franţuzesce) 191 

60. Cuvintul rostit de boeril Comitetului Electoral Comisarului Prus 
Baron de Richthofen. 1857 ApriHe. (In franţuzesce) 195 

61. Biieturile a trei Comisari, şi unul al Unirii 199 

62. Adresul Comitetului din EşI către cel de Roman, 1857 Aprilie 28, 
cuprin()âtor de a ne abţină de ori ce lucrare 203 

63. Adresul dat Guvernului din partea celor mal mulţi proprietari 
de moşie şi casă, i alte clase îndrituiţi de a fi alegători şi aleşi la Diva- 
nul ad-hoc. 1857 Aprilie 28 ... • 204 

64. Din 4iarul Secuiul 206 

65. Adresa ţinutaşilor de Roman către Caimacam, prin care se pro- 
test^ză lucrările Ocârmuiril. 1857 MaiQ 2 207 

66. Adresa Ministrului Franciel do la Constantinopole Thouvenel către 
Ministrul trebilor străine. 1857 MaiQ 4. (In franţuzesce) 209 

67. Adresul Comitetului din Roman către cel de EşI, prin care 

i se lămuresce abusurile urmate. 1857 Maiu 4 213 

68. Adresul Comitetului de Eşî către cel de Roman, cuprincjfitor de 



12 

doleanţa ce a adresat înalte! Comisiuni, adunat& in Bucureşti. 1857 
Maiil 20 21 

69. Copia condicii ipotecilor luată din judecătoria de Roman. 1857 
MaiQ 20 22" 

70. Copia împuternicirii ce Romaşcanil aâ dat Domnilor Marelui Lo- 
proffit George Sturza, Vornicului Petrachi Mavrogheni, Vornicului Cos- 
tachi (lurniuzachi, Postelnicului Vasile Alecsandri. 1857 Maid 21 . . • 23^^ 

71. Adresul Comitetului de Roman către cel de Eşî, lămuritor de 
cele urmate în ţinut şi tlrpr. 1857 MaiQ 24 23" 

72. Adresul Comitetului de Roman către cel de EşI, 1857 MaiQ 28 . 24: 



73. Adresul Comitetului de Hşl către cel de Roman 24e 

74. Adresul Comitetului de Roman către cel de EşI, cuprin()6tor de 
lămuririle date peniru facerea listelor. 1857 Iunie 2 24 

75. Lista proprietarilor ce aQ mal mult de 100 fălci pămint. 1857 
Iunie 2 24G 

76. Pricinile ce sint asupra unora din feţile înscrise In listele publicate. 240 

77. Adresul Comitetului de Eşî către cel de Roman, prin care se lă- 
muresce urmarea ce trebue a se păzi, în privirea listelor. 1857 Iunie 2. 251 

78. O formă de protestaţie 252 

79. Adresul Comitetului de Eşî către cel do Roman. 1857 Iunie . . 253 

80. Formular de reclamaţie • 254 

81. Onoratului Comitet chemat a cerceta reclamaţiile în contra lis- 
telor electorale pentru ţinutul Roman i pentru oraş 255 

81 (sic). Copie de pe adeverinţa dată Comitetului chemat a cerceta 
reclamaţiile în contra listelor electorale. 1857 Iunie 1 257 

82. Reclamaţia Iul Sulgerul loan StroiQ. 1857 Iunie 5 258 

83. Detto a luî Medelnicerui Neculaî Cârjă. 1857 Iunie 8 259 

84. Detto a luî Alecu Scorţescu. 1857 Iunie 8 260 

85. Detto a Jicniceruluî Gherasim Procopiu. 1857 Iunie 9 261 

86. Declaraţia luî Toader Chiriţă, starostele de neguţători din Roman 

şi candidat Sfatului orăşenesc. 1857 Iunie 8 263 

87. Adresul Comitetului de Roman către cel de Eşî, lămuritor de lu- 
crările urmate. 1857 Iunie 11 . . • 264 

88. Adresul Ispiăvnicieî de Roman către Logofătul Costachi Sturza. 
1857 Iunie 9. No. 5460 267 

89. Adresul Logofetuluî Costachi Sturza către Isprăvnicia de Roman. 
1857 Iunie 7 269 

90. Reclamaţia Logofătului Costachi Sturza către Comitetul chemat 
a cercetă abaterile în contra listelor electorale pentru ţinutul şi oraşul 
Bacău. 1857 Iunie 7 271 

91. Adresul Isprăvnicieî de BacăQ către LogoftJtul Costachi Sturza, 
prin care i se face chemarea de a fi părtaş la alegerea proprietarilor 
mari. 1857 Iunie 23. No. 6130 275 

92. Rt^spunsul Logofetuluî Costachi Sturza. 1857 Iunie 29 276 

93. Plenipotenţia dată de Şătrarul Dimitrie Gavriliu Paharnicului 
George Popescu. 1857 Iunie 11 283 

94. Adresul Comitetului de Eşî către cel de Roman, prin care se ală- 
tureză un exemplar al protestaţiei generale, şi alte lămuriri. 1857 Iunie 14. 285 



1_3 

95. Adresul Comitetului de Roman către cel de Eşî, lămuritor de 
t6te uneltirile făcute, atât de dregătorul districtului cât şi de prea osfm- 
ţîa sa locotenentul de Episcop. 1857 Iunie 14 • . . 293 

96. Adresul dregătorului de Roman către Comand irul de compania 
sk 5-lea de jandarmi, cuprin4âtor că trei pers6ne [s*ar ii purtând prin 
sate, etc, din 1857 Iunie 15. No, 5674 299 

97. Adresul Comitetului de Roman către cel de EşI, lămuritor in 
^'re o câte- va obiecte, şi tot odată că se trimete cu protestaţii subinsem- 
iiate de cea mal mare parte a ţinutaşiior, cu Grigorie Varnav şi Dimi- 
trie A. Sturza, ca să o ducă la Bucureşti. 1857 Iunie 17 300 

98. Adresa Comitetului de Eşi către cel de Roman, lămuritor de 
decisia luată de Comisari! puterilor garante. 1857 Iunie 26 302 

99. Declaraţia starostelui de corpora(iI din Roman. 1857 Iunie 26. . 307 

100. Declaraţia breslei cismarilor din Roman. 1857 Iunie 19 309 

101. Detto a croitorilor din Roman. 1857 Iunie 19 310 

102. Detto a blănariior şi a cojocarilor din Roman. 1857 Iunie 19 . . 311 

103. Către Petrachi Mavrogheni din partea Comitetului de Roman, ru- 
gându-1 de a se înfăţoşa la Comisari din preună cu plenipotenţii trimişi 
Dumi: Grigorie Vărnav şi Dimitrie Sturza. 1857 Iunie 17 312 

104. Protestaţia Mitropolitului Moldovei Sufronie Miclescu. 1857 Iunie. 315 

105. Protestaţia Vornicului Costachi Hurmuzachi. 1857 Iunie 15 . . . 317 

106. Protestaţia Maiorului Alecu Cuza Pârcălabul de Galaţi. 1857 Iunie 24. 323 

107. Explication du contenu dos pii»ces du district de Roman. 1857 
Iunie 28 (In franţuzesce) 325 

108. Mărturia lui Aleco Mateeş. 1857 Iunie 18 327 

109. Jurnalul neguţătorilor patentări din oraşul Roman, prin care aleg 
fncă trei delegaţi. 1857 Martie 28 329 

110. Adresul Comisarului Baronului de Richthofen 331 

111. Cuvintul rostit de Prinţul Bibescu, când a intrat în Valachia. 
1857 Martie 31. (Litografiat) 333 

112. Adresul Comitetului de Eşî către cel de Roman, lămuritor în vre o 
câte-va obiecte. 1857 Iulie 1 345 

113. Epistola Vornicului Costachi Hurmuzachi, din 1857 Iulie 4, prin 
care se trimite pentru totă întîmplarea o cheie, ca să se potă înţelege 
depeşele ce va trimete 347 

114. Adresul Comitetului de Eşî către col de Roman, prin care se 4ice 

că nu trebue a lua parte la alegerea do deputat. 1857 Iulie 5 351 

115. Adresul către Mitropolitul Moldovei al Logofetuluî Costachi Dimi- 
trie Sturza. 1857 Iulie 4 3b3 

116. Adresul Departamentului bisericesc către locotenentul Episcop de 
Roman Nectarie Hermeziu, din 1857 Iunie 13. No. 3459 355 

117. R&spunsul locotenentului de Episcop al Romanului la Departamen- 
tul bisericesc. 1857 Iulie 2. No. 410 355 

118. Respunsul Mitropolitului la adresul de maî sus. 1857 Iulie 5 . . 357 

119. Adresul Comitetului de Roman către cel de E;?î, prin care se lă- 
muresce alegerea făcută a clerului, din 1857 Iulie 7 365 

120. Epistola D. Costachi Hurmuzachi către D. C. D. Sturza, din 
1857 Iulie «/is 367 



14 

121. Adresul Ck)mitetiilu! de Roman c&tro oel de Eş!, lămuritor de ale- 
gerile făcute ale clerului şi ale proprietarilor marT. 1857 Julie 8 . . . . 373 

122. Lista observaţiilor făcute In Eşî de Departamentul din lăuntru, 

şi care s'ad trimes Ispr&vniciel de Roman. 1857 Maid 30 377 

123. Lista de proprietarii ce de către Isprăvnicie nu s'ad trecut in 
lista trimisă la Eşî 878 

124. Lista orăşenilor proprietari trimisă de Departamentul din lăuntru 
Isprăvniciel de Roman 379 

125. Epistola Ck)misulul Costachi Eni. 1857 Iulie 8 381 

126. Epistola D. Costachi Andriiu către D. C. D. Sturza, lămuritor că 
este respins de a fi alegdtor in districtul BacăQ. 1857 Iulie 4 383 

127. Buletinul Oficial No. 18, prin care s*a publicat firmanul. 1857 
Martie 3. (Tipărit) 389 

128. Buletinul Oficial No. 24, din 1857 Martie 24, prin care se publică 
unde să se cun6scă domiciliul fie-cărul, cum şi alte lămuriri. (Tipărit) . . 391 

129. Buletinul Oficial No. 31, din 1857 Aprilie 21, prin care se publică 
instructiilu povăţuit6re pentru aducerea intru Întocmai împlinire a înal- 
tului firman, etc, etc. (Tipărit) 393 

130. Buletinul . extraordinar la Gazeta de Moldavia, 1857 Aprilie 11. 
No. 38, pentru de a nu se mal face impărăcherl, purtând stindarde de 
col6re deosebită. (Tipăriţi 402 

131. Buletinul Oficial extraordinar No. 1, din 1857 Maia 30, unde se 
cuprinde lista clerului. (Tipărit) 405 

132. Detto No. 2, din 1857 Maia 31, prin care se cuprinde lista proprieta- 
rilor mari. (Tipărit) • 409 

133. Detto No. 3, din 1857 Iunie 1, prin care se cuprinde lista pro- 
prietarilor mici şi despre monahi. (Tipărit) 415 

134. Detto No. 4, din 1857 Iunie 2, prin care se cuprinde lista locuitorilor. 
(Tipărit) 427 

135. Detto No. 5, din 1857 Iunie 4, prin care se cuprinde lista oră- 
şenilor. (Tipărit) 435 

136. Adaos la Buletin, Foaea publicaţiilor Oficiale, la No. 59 din 1857 
Iulie 28, prin care se cuprinde lista aleşilor deputaţi pentru Divanul ad-hoc. 
(Tipărit) 445 

137. Către locuitorii părţii din Basarabia, ce trec prin Moldova, 1857 
Februarie 4. (Tipărit în romănesce şi rusesce) 450 

138. Deputăţia compusă din clasele locuitorilor capitalei a presentat la 
2 MaiQ curent. 1857, Excel. Sale Safvet Efendi Musleşar a In. Sale 
Marelui Vizir şi Comisai: extraordinar in Principatele Dunărene urmă- 
torul act copcrit de 421 iscălituri dintre Moldovenii cari s'aCi aflat în 
capitală. (Tipărit) 453 

139. Proclamaţia Ministeriulul din lăuntru către locuitori, din 1857 Iu- 
nie 12, No. 12197. (Tipărită) 455 

140. Detto (Tipărită) 457 

141. Certificat (Tipărit) 459 

142. Detto (Tipărit) 461 

143. Adresa Isprăvniciel către privighitorul ocolului, lămuritor pentru 
personele cari se p6rtă prin sate şi r<5spândesc felîurî de vor6ve, etc. . 463 



15 

144. Adresul Departamentului din lăuntru, din 1857 Iunie 29, No. 13442. 
prin care se face prorogaţie de opt 4^\e peste termenile publicate pentru 
operaţiile alegerilor 465 

145. Isprăvnicia Romanului către 'D. Sulgerul loan Stroiu, prin care 
ii poftesce de a face catagrafie de tote proprietăţile aflăt6re tn ţinutul 
Roman. 1857 Iulie 2. No. 6341 467 

146. Circulara Departamentului din lăuntru, prin care poruncesce fa- 
cerea catagrafiei de t6te proprietăţile In alăturare cu un formular. . . d 

147. Adresul privighitorulul de ocol către obştea locuitorilor, prin care 

ii îndemnă a face alegere de delegaţi. 1857 Iulie 7. No. 781 501 

148. Adresul locotenentului Episcop de Roman Nectarle Hermeziu, prin 
care destitueză pe Economul Dimitrie Matcaş din protoeria ţinutului 
Roman. No. 423 din 1857 Iulie 7 513 

149. Adresul (Comitetului de EşI către cel de Roman, dănd nisce lă- 
muriri ce trebue a se păzi in conformitate. 1857 Iunie 13 517 

150. Protestaţia dată Excelenţiilor Sale Domnilor Membri al Înaltei Co- 
misii internaţionale pentru reorganisarea Principatelor întrunită la Bu- 
cureşti. 1857 Iunie »/,i 525 

151. Lista subscrişilor in protestaţia de mal sus. 1857 Iunie Vs^. . . 539 

152. Protestaţia locuitorilor din Moldova. 1857 Iunie 8. (Tipărită). . . 543 

153. Raportul privighitorulul de ocol, prin care face Isprăvniciel cunos- 
cut că proprietarii mici s'ad Împotrivit a face alegerea a cinci delegaţi 

de gradul al doilea. No. 787, 1857 Iulie 10 555 

154. Declaraţia lui Neculal Diaconu. 1857 Iulie 11 557 

155. Adresul Comitetului de EşI, din 1857 Iulie 7, rostitor că la ale- 
gerea clerului din capitală nu s*aCi Înfăţişat mal mulţi de cât trei, cu 
t6te silniciile urmate din partea Guvernului 561 

156. Epistola din 1857 Iulie In 9 a D-le C. Hurmuzachi către D-luî C. 
Sturdza 565 

157. Protestaţia Economului Vasile Arbore şi Archimandri tulul Neofit 
Arbure. 1857 Iulie 9 569 

158. Epistola din 1857 Iulie 1 ' a D-luI C. Hurmuzachi către d-lul C. 
Sturdza 571 

159. Adresul Comitetului de Roman, din 1857 Iulie 11, către cel de 
Eşî, rostitor de chipul cum ad fost trataţi alegătorii proprietari micî. . 577 

160. Monsieur le Consul, L eohec 6prouvi3 hier le 7 du courant, par 

le Gouvernement, dans Ies elections du clerge, etc, le 8/20 Juillet 1857. 579 

161. Baron Talleyrand â Mr. Place, Consul de France â Jassy, le 28 
Juillet: Bonnes nouvelles. Paris m'a autorise â protester, etc 581 

162. Adresul Comitetului de Eşî, din 1857 Iulie 17, către cel de Roman, 
rostitor că Comisarii Fracieî, Rusiei, Prusiei şi Sardiniei aâ protestat în 
contra tuturor lucrărilor Guvernului Moldovei, etc 583 

163. Lista locuitorilor birnici din ţinutul Roman, după tăbliţa sfertului 
anul. 1856 593 

164. Ministeriul trebilor din lăuntru. Circulaţie la tote administraţiile 
Moldovei şi la poliţia capitalei. 1857 Iulie 24. No. 49 al Gazetei de Mol- 
davia. (Tipărit) 601 



16 

165. Detto din 18d7 Iulie 1. No. 51 al Gazeteî de Moldavia. rostitdrc: 
l-ia, înţelesul imp6r&tesculuT firman; 2-Iea, C& s'aQ hot&rit a se face o 
prorogaţie de 8 dile ; 3-lea, Câ ori unde se va Inf&tişâ vre un străin saQ 
necunoscut, vornicii satelor cu paznicii sint datori a-I cere adeverinţa 
de drum, etc. (Tip&rit) 603 

166. Detto din 1857 Iulie 11, No. 54 al Gazetei de Moldavia. rostitore 
de lista deputaţilor dintre proprietarii marî aleşi in residenţiile ţinutale, 
Luni In 8 Iulie. (Tipărit) - 606 

167. Memoar asupra alegerilor din ţinutul Romanului, in alăturare cu 
anexele lor • 615 

168. Epistola din 1857 Iulie 24 a D-luî C. Ilurmuzachi către D-luî C. 
Sturza, cupnncj^torc in multe obiecte • 737 

16H. Epistola din 1^57 Iulie 28 a D-luî C. Hurmuzachi către D-luI C. 
Sturdza, rostitore că ambasadorii din Stambul aî l*^rancieî. Rusiei, Prusiei 
şi Sardiniei aCk rupt tote legăturile ofici.ile cu Porta, ele 741 

170. Detto din 1857 Iulie 31 74o 

171. Detto din 1857 August 5. rostitore despre corespondenţa secretă 

a luî Vogoride prin gazeta Nordul şi prin Etoile du Danube. etc. ... 749 

172. Thouvenel din Constantinopole, 10 Aout: Une dopechc d'Osborn da- 
tee du 8 suspend mon dcpart, etc 753 

173. Cuvintul rostit la 1857 Iulie 8 in Bucureşti de Archimandritul 
Neofit Scriban 755 

174. Ofisul Caimacamului ţârii românesc! din 1857 Iunie 14, No. 937. 
pentru alegeri, cum şi desluşirea unor puncturî din firman. (Tipărit) . 759 

175. Buletin extraordinar la Gazeta de Moldavia, 1857 August 14, care 
cuprinde ofisul Caimacamului Vogoride adresat către Consiliul admini- 
strativ extraordinar din Moldova, în "/js August 1857. No. iJ3. (Tipărit) . . 7G1 

176. Buletin extraordinar al Principatului Moldovei din 25 Iunie 1857, 
rostitor pentru alegeri. (Tipărit) 705 

177. Detto din 1857 Iunie 25, No. 8, rostitor de persanele ce s'aQ în- 
cuviinţat de către Comitetele instituite după disposiţiile împârătesculuî 
firman a avr drit la alegerea de deputat. (Tipărit) 7r)7 

178 Detto. 1857 Iunie 29. No. 9. (Tipărit) 76) 

179. Detto. 1857 Iulie 3. No. 10. (Tipărit) 771 

180. Detto. 1857 Iulie 6. No. 11. (Tipărit) 77 i 

181. Detto. 1857 Iulie 10. No. 12. (Tipărit) .775 

182. Detto, 1857 August 15, No. 13, cuprincjâtor pentru desfiinţarea 
alegerilor făcute, etc. (Tipărit) 777 

183. Suplement la Gazeta de Moldavia, din 1857 August 19, prin care 

se cuprinde lista proprietarilor. (Tipărit) 7S1 

184. Buletin extraordinar din 1857 August 19, No. 14, cuprin(}6tor atât 
(de) circulara adresată către Comitetele ţinutale după înaltul firman cât 

şi lista proprietarilor mari, mici şi de oraş, etc. (Tipărit) 783 

185. Detto din 1857 August 21, No. 15, in care este ofisul Caîmaoamieî 
atingător de viitorele alegeri din noCi ale deputaţilor. (Tipărit) .... 7S9 

186. Dou(5 Buletine, tot sub un numor, unul din 1857 August 25. iar 
celă-lalt din August 23, cuprintjOtore de personele ce aii driturî do ale- 
gător şi de aleşi. (Tipărite) 791-793 



187. Detto. 1857 August 28. No. 17. (Tipărit) 796 

188. Detto. 1857 August 30. No. 18. (Tipărit) 797 

189. Detto. 1857 Septembre 4. No. 19. (Tipărit) 799 

190. Gazeta de Moldavia. din 1857 Septembre 5, No. 70, cupriii4dtor de 
^egerea deputaţilor. (Tipărit) 803 

191. Detto, din 1857 Septembre 9, No. 71, cuprin4dtor de alegerea 
deputaţilor. (Tipărit) 807 

192. Buletin extraordinar, din 1857 Septembre 11, No. 20, cuprinzător 

de fndrituiţit alegători şi aleşî. (Tipărit) . 811 

193. Buletin extraordinar, din 1857 Septembre 16, No. 21, cuprinZ^tor 

de îndrituiţii alegători şi aleşî. (Tipărit) 813 

194. Memoarul alegerilor făcute la 29 August pană la 5 Septembre 

la ţinutul Romanului K15 

195. Cuvintul ce s'a rostit de Costachi Sturza, după ce s*a ales de- 
putat 847 

196. Adresul Consulului pruseso, din 1857 August 1, No. 933, prin care 
alătur^ză răspunsul ce Baronul Richthofen a trimes Economului Vasile 
Brăescu la Roman. (In fraţuzesce) 851 

197. Adresul Baronului Richthofen, din 1857 Iulie 29, către Economul 
Brăescu din Roman. (In franţuzesce) 853 

198. Adresa înălţimii Sale Prinţului Grigorie Alexandru Ghica către 
Ministrul Franţei Contele Walewski. Paris, 1857 MaiQ 30 855 

199. Respunsul Ministrului Franţei către înălţimea Sa Prinţul Ghica. 
Paris, 1857 Iunie 18 862 

200. Politique russe â Tt^gard de laValachie et de la Moldavie . . . 867 

201. Musee des familles. Lectures du soir. Deuxiâme s^rie. Tome 
deuxieme. 1852—1853: Buckarest en Valachie, voyage du Prince Anatole 
D^midoff 869 

202. Le Pays. Journal de l'Empire. Mercredi, 5 Aout 1857. No. 217 . 875 

203. La Presse. Samedi soir, 25 Juillet 1857 879 

204. Le Pays. Journal de l'Empire. Lundi, 3 Aodt 1857. No. 215. . . 883 

205. Journal des D^bats, politique et litt^raire. Mardi, 4 Aout 1857. . 887 

206. Journal des D^bats. Mercredi, 5 AoAt 1857 891 

207. Detto. Mardi, 1 Septembre 1857 895 

208. Le Nord. Journal quotidien. Jeudi, 3 Septembre 1857. No. 246. . 897 

209. Journal des D^bats. Jeudi, 3 Septembre 1857 899 

210. Le Nord. Jeudi, 3 Septembre 1857. No. 246 903 

211. Le Nord. Jeudi, 3 Septembre 1857. No. 246 905 

212. Debate. Mercredi, 2 Septembre 1857. . 915 

213. D^bats. Mercredi, 2 Septembre 1857: Au premier Dragoman de l'Am- 
bassade. Th^rapia, le 21 Juillet 1857 916 

214. Traducţie din Monitorul Oficial al Imperiului frances 925 

216. Articol extras din Presa de Orient. 14 Maid. No. 246 931 

216. Din Patrie, jurnal semi-oficial. Paris 18 Maia 935 

217. Mărturisirea d6mneî Ruxandra Balş, născută Cantacuzino. 1857 
Februarie 939 

218. Aa mărit peste măsură cestia Prinsipatelor. 1857 Aprilie ... 941 

219. Copie extrasă din Charivari. 1857 (In franţuzesce) 943 

romdntâel, 2 



10 



220. Journal de Constantinople. 1856. Jeudi, 4 Scptembre. No. 733. 
(Tipărit) 953 

— Journal de Constantinople. Lundi, 16 Septembre 1856. No. 736. 
(Tipărit) 955 

221. Detto. 11 Janvier. Etudes sur Ies Principautes (Tipărit) 957 

222. Breslauer-Zeitung. Miirz 31. \Sol, No. 151. (Tipărit) 959 

223. Secululd. Jurnalu politicu-comcrcialu. 13 Maia 1857. No. 36. 
(Tipărit) 961 

224. Dctto. Documente constatând autonomia politică a Romănieî. 
(Tipărit) 963 

225. Detto. (Tipărit) 965 

226. Detto. Către domnii proprietar» (Tipărit) 967 

227. Seculula, din 1857. No. 39. Ştirî din afară (Tipărit) 970 

228. Moniteur. 3 Mai 1857. Principautes Danubiennes. (Tipărit) . . . 973 

229. Detto. La Turquie et Ies Principautes. 1857 Aprilie 6 (Tipărit) . 977 

230. La Presse. 1857 Mai 22. AlTaires d'Orient. (Tipărit) 979 

231. Detto. 1857 Mai 22. Affaircs d'Orient (Tipărit) 981 

232. Detto. 1857 Mai 26 (Tipărit) 983 

233. Detto. 1857 Juin 4 (Tipărit) 987 

234. Detto. 1857 Juin 8 (Tipărit) 989 

235. Detto. 1857 Juin 9 (Tipării) 991 

236. Le Pays. 1856 Juin 27. Les Principautt^s Danubiennes. (Tipărit) . 993 

237. Berlinisclie Nachrichten. 1857, Iulie 29. Protestaţia luî Alecu Cuza. 
(Tipărit) 995 

238. Le Sit'cle. 1857 Octobre 5. (Tipărit) 997 

239 i;h:stafetto. 1857 Marş 10. (Tipărit) 999 

240. Articol însemnător, publicat prin jurnalul Le Siecle, din 3 Martie 
1858. No. 8377, şi subscris de Leon Ploe, autorul. (In românesce şi fran- 
ţuzesce) 1005 

241. Dctto. Chestia Principatcloru romane înaintea Europei. (Tipărit) . 1017 

242. L'Europe en 1858. La Hussie. (In franţuzesce) 1033 

243. Patria. Jurnal semi-oficial. Paris 18 MaiQ 1037 

244. Din Sit'icle. 1857 Iulie 5. Tot Principatele 1041 

245. Memoirc sur ladministration du Caimacan de la Moldavie, pre- 
sente â la Sublime Porte et aux confc^rences de Paris. District de Te- 
kousch 1045 

246. Constantinople, Vi 4 Aoîit 1858. La d(!'putation des Moldaves arrivc^e 
depuis peu ii Constantinople, etc. (Tipărit) 1057 

247. Mt^moire sur Tadministration, etc. Iaşi. 1858, 30 Avril (11 Mai). 
(Tipărit) 1069 

248. Circulara partidei naţionale, din 24 August 1858 1065 

249. Le Teh'graphe. 1858 Octobre 21. Des candidatures â l'Hospodarat 
dans les Principautes. (Tipărit) 1067 

250. Circulaire de M. Ic Comte Walewski, adressee aux Agents diplo- 
matiiiues â 1 etranger. Paris, 20 Aout 1858. (Tipărit) 1071 

251. A Messieurs les Electeurs des Principautes-Unies de Moldavie et 
Valachie. (Tipărit) 1073 



1 9 _ 

252. Traducţia circulari! Comitelui Walewski, adresată către represen- 
tenţiî Francieî la diferitele Curţî 1075 

253. Traducţia: Cătră domnii alegători, etc 1079 

254. Adresa lui Michaid Sturza către compatrioţii seî, din 1868 Octo- 
l>re Vi^. Paris 1083 

255. Dorinţă subscrisă de D. Evghenie Alcaz. 1858 Octobre 17. (Tipărit) 1087 

256. Hespunsa la dorinţa Domnului Evghenie Alcaz. (Tipărit) .... 1089 

257. Principatele-Unite a Moldaviel şi a Valahieî. Caimacamia Princi- 
patului Moldaviel: Prea iubiţilor noştri compatrioţi. 1858 Octobre 21 
iTipărit) 1091 

258. Apel la opinia publica de Evghenie Alcaz. 1858 Novembre 3. (Ti- 
părit) 1093 

259. Article du Constitutionnel, concernant Ies Principautes Danu- 
biennes, par Mr. Am. Renee. 1859 F^vrier 20 1126 

260. Article tir^ du Journal des Debats, concernant Ies Principaules- 
TJnies de Roumanie. par M. Saint-Marc Girardin. 1859 F6vrier 22 . . . 1129 

261. Article tire du Siecle, concernant Ies ^venements de Roumanie, 

par M. L^on Plee. 1859 Fevrier 22 1137 

Nr. 5. 

In-folio. — 4 fol nepaginate şi 378 pagine. — Secolul XVIII şi XIX. — 
Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi; amestecat cu fol tipărite şi litografiate. 
Pe dosul legăturii şi pe 1-a f6e nepaginată : 
«România — Manuscripte — Tom. II!» 

Pe 2 fol nepaginate se aHă următorea: 

Tabla Materiilor, 

1. Proclamaţia Domnului Teodor, din 7267 (1759) Ianuarie 13, prin 
care sfătuesce pe obşte de a nu se potrivi reilor cugetători. — Original . l 

2. Carte de apărare. 1799 Maia. (Tipărită) 6 

3. Tractaturile vechi ce a avut Moldavia cu prea înalta Portă . . 9 
4 BoerinaşiI ce s'aQ socotit să morgă la vînătore. Decembre 28. - 

Original 21 

6. Cartea Domnului loan Gheorghe Carageâ, din 1817 Iulie 8, de 
rinduirea Clucerului Dimitrie Clucescu epistat la lazaret. — Original . . 23 

6. Extrait d'une lettre des fronticres de la Bucovine. 1822, 6 Fevrier.— 
Idem. 1-er Marş 1822. — Copil 25 

7. Cartea Domnului loan Sandu Sturza, din 1827 Aprilie 17, pentru 
goştinarl. (Tipărită) 45 

8. Legiuiri făcute de obşt^sca Adunare la 1831, Martie 31. (Tipărit). 49 

9. Copie de pe scrisorea, ce Ionică Tăutu a trimis Logofătului Gri- 
goraş Sturza. când eră la Cernăuţi. 1824 Martie 2 53 

10. Articolul al treilea al tractatului Încheiat şi schimbat la Acherman 
Intre plenipotenţil rusesci şi turcescl. 1826 Septembre 25 81 



20 

11. Anaforauaboerilor, din 1827 Iulie 17, citre Domnul loan Sturza, ce- 
rând de a nu maî put6 fi vechilii sudiţî, din partea pămlntenilor.— Original. S.^ 

12. Copia hatişerifului. 1242, luna Ramazanului (1827 Martie) .... ^^3 

13. Proclamaţia General-feldmareşaluluî Graf Witgenstein către locui- 
torii Moldavieî şi Valachieî. 1828 Aprilie 25. (Tipărită) L 21 

14. Journal de Francfort. Trăita d'Unkiar-Skelessi. entre la Russie et 

la Porte Ottomane, signâ â Constantinople le 8 Juillet 1833 (Tipărit) . X 23 

15. Tălmăcirea hatişerifului cetit In adunarea ce se făcu Ghiulhane 

în 3 Novembre 1839. (In romănesce şi franţuzesce. — Tipărit) X25 

16. Cuvint al Ec. S. D. deplin înputernicituluî Prezident al Divanuri- 

lor Moldavii şi Valahii Gheneral-leitenant Cavaler P. DimitrievicI Ki- 

selef... 1831 Martie 10, In Bucureşti (Tipărit) 131 

17. Divanul inplinitoria al Cnejiel Moldavieî, pentru vădrărit. (Tipărit). 163 

18. Tălmăcirea copiei de pe predpisania Domnului Glavnocomanduiş- 

tea al armii din 1829 Ianuarie 31, pentru ca să silescă pe lucrătorii de 

pămint ca să samene pentru armie, cât se va put^ mal mult. (Tipărit). 154 

19. Cuvîntul rostit de prea sfinţitul Patriarch al Ţarigradulul, când 
Michail Sturza a luat domnia Moldovei 161 

20. Chrisovul Domnului MichaiQ Sturza la paretisirea prea osfinţitulul 
Mitropolit Kirio Kir Veniamin Costachi. 1842 Ianuarie 28. No. 8. ... 163 

21. Teodor Ghica, Ispravnic de Botoşani. 1844 Aprilie (In franţuzesce). 167 

22. Tălmăcire din Allgemeine Deutsche Zeitung, din 1846 Ianuarie 16. 
No. 16 181 

23. Jalba boerilor Bârlădenl dată Domnului Michaia Sturza tânguit6re, 

că la alegerea, ce s'a făcut, de deputat, s'a călcat legea. 1847 Octobre 1. 189 

24. Detto. A Sa Majest(3 • Imp^iriale (In franţuzesce). — Original . . 197 

25. F6ea Săptămâneî de Transilvania, cu No. 15, din 21 Februarie 
1848, cuprinde pentru intrarea în Moldova a Ruşilor 201 

26. Les gazettes de Hongrie et de Transylvanie publient ce qui suit: 
On nous informe de Constantinople que Reschid Pacha, agissant dans 
l'intt^rât de la Porte, etc. etc 205 

27. Copia hârtiei ce s'a făcut la 1848 Martie de către obştea Mol- 
dovei de tote clasele 209 

28. înscrisul prea osfinţitulul Mitropolit Meletie, dat Domnului MichaiQ 
Sturza la 1848, prin care işl retrage iscălitura din actul din 1848 al ob- 
ştel Moldovei 220 

29. Cuvint ce sa cetit în (Jiua Pogorîriî Duhului Sfint în 30 Maia 
1848 în Biserica domnc'scă din Birlad de către catihetul George Bol- 
descu 221 

30. S'a alăturat şi o cocardă tricoloră, ce s'a făcut la 1848 227 

31. Gazeta de Vieiia, din 26 Aprilie 1848. No 116. Austria şi Princi- 
patele Dunărene 229 

32. Ab^edrungene Erkliirung. 1848 Maiu 15. Gh. Hormuzachi. (Ti- 
părită) 237 

33. Tânguirea dată lui Talat. 1848 Maia 25, când s'aa dus toţi boeriî 
cu Mitropolitul şi multă obşte, şi tot odată verbal Mitropolitul a arătat 
nemulţumirea obşteî. (In franţuzesc^) 239 



34. Provinces Danubiennes. Une lettre de Jassy, 26 Juin, donne Ies 
nouvelles suivantes (Le Silele, 11 Juillet 1848) 247 

35. A Son Excellence Monseigneur Solyman Pacha. Roman, le 12 Juillet 
1848 261 

36. La lettre de Sadic Pacha. 1848 Maia 22 265 

37. Les gazettes de Hongrie et de Transylvanie 266 

38. L'Echo de TOrient. 21 Mai 1848. No. 92 267 

39. Adresa ţ6riî române către Imperatul Nicolae. Ţarul Rusiei. Bu- 
cureşti. 1848 Iunie 271 

40. Adresa dată lui Talat Efendi. 184S Iunie. (In romănesce şi fran- 
ţuzesce) 275 

41. Ddtto, dată Generalului Duham?!. 1848 Iunie. (In romăncsce şi 
franţuzesce) 277 

42. Dialoguri, la Focşani, Intre Michaift Sturza şi Petre Asachi. . . . 279 

43. Ofis domnesc, 1848 Iunie 29, No. 64, către Visternicul Alecu Balş. 291 

44. Jurămlntul pe câmpul Libertăţii în Bucureşti. 1848 Iunie 15 . . 293 

45. Ofîsul domnesc către orăşeni. 1848 Martie 23. No. 134. (Tipărit) . 303 

46. Ofîsul domnesc din 1848 Martie 31. No. 135. (Tipărit.) .• ... 305 

47. Intîmplările din Moldova în luna lui Martie 1848. (Tipărită) . . 307 

48. Mold6va către fiii sSI. (Tipărit) 319 

49. Fraţilor. (Tipărit) 323 

50. Iubiţilor fraţi Moldoveni. (Tipărită) ' 325 

51. Cătră Romani. (Tipărită) 327 

52. Adresa Bucovinenilor cătră innaltul preosfinfiea sa Mctropolitul 
Moldoviî, Meletie. 1848, 28 Maia/9 Iunie. (Tipărită) 329 

53. In numele popolului roman (Tipărită) 333 

54. Journal de Constantinople. Echo do TOrient. 26 Juin 1848. No. 99 
(Tipărit) 339 

55. Politische Charte von Europa. (Litografiată) 344 

56. L'article Moldavie tire de l'Encyclopedie des gens du monde . . 347 

57. Journal de Constantinople. Echo de l'Orient. No. 87. 1848 Avril 26. 355 

58. Suppl^ment au No. 59 de TAbeille Moldave. 21 Juillet (1848). 
(Tipărit) 363 

59. Albina Romanească. No. 59. 25 Iulie 1848. (Tipărit) 365 

60. Democraţie pacifique. No. 112, 30 Avril 1848. (Tipărit) 371 

61. Proclamation der Walachei. Im Namen des romanischen Volkes. 
Bucarest. Juni 1848. (Tipărit) 373 



Nr. 6. 

In-folio mic. — 7 fol nepaginate şi 358 pagine. — Secolul Xl.K. - Bibi 
Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi; amestecat cu fol tipărite. 
Pe dosul legăturii şi pe 1-a foe nepaginată: 

«România — Manuscripte — Tom. III.» 
Pe 3 fol nepaginate se află următ6rea: 



22 



Tabla materiilor. 

1. I. EUade, din Paris, 1850 August 15. No. 1: Fraţilor Românî. Doi 
ani appr6pe de quând, etc. (Tipărit) 1 

2. Delto. Paris, 1850 Septembre 25. No. 2: Către Ronianî. Părinte 
Calinic Cernicane, cuviose cler al României, părinţi, preoţi şi monachî. 
Pace şi înţelepciune dr^ptă. — No. 3. Paris, 1850 Octobre 1: Precu- 
vlntare la Suvenirile şi Impresiile unul proscris. (Tipărit) 5 

3. Detto. Paris, 1851 Maia 14/26. No. 5: După plecarea Ruşilor. Fra- 
ţilor Romănî (Tipărit) ! . . . . 7 

4. Albumul pelerinilor romoeni. In esil. D. Bolintineanu. (Tipărit) . 9 

5. F'luerul şi Buciumul 10 

6. La B. Alexandri — poetul Moldovii 12 

7. La o damcc mare roma^na» 13 

8. Pandurul » 

9. Sorin sau tocerea boerilor Ia Targoviste 14 

10. Herman, Sorin 17 

11. Souvenirs et impressions d'un proscrit, par un Roumain. (Tipărit). » 

12. Jurnalele de S. Petersburg publică următorul înalt manifest. 1853 
Iunie 20 33 

13. Extractul general al dajnicilor cîvertuluî al 4-lea, 1851, cum şi a 
celor după noua aşezare a birului urmată pe şepteania de la 1852 şi 
înainte. (Tipărit) 38—39 

14. Jurnalul de Craiova, din 1854 Iunie 17. No. 3. D. Bolintineanu. 45 

15. Străinii nu aâ drept a cumpăra moşii în Moldavia şi nici se cuvine. 54 

16. Vice-presidentuluî Sfatului administrativ al Moldovei D. General 
Maior şi Cavaler Graf Osten Sakin. din 1854 August 13, No. 1180, prin 
care se ordoneză de a nu se cump6râ cal artilerescî, etc 69 

1 7. La desarmarea miliţiei Moldovei de către Ruşi, când aQ luat şi artileria. 71 

18. Cuvlntul rostit de părintele Mitropolit Sofronie la înt6rcerea 
Măriei Sale Vodă Grigore Alexandru Ghica 73 

19. Ura! In 4 Septembre 1854 78 

20. Versuri la ocasia reînturnăriî în Domnie a înălţimii Sale Prin- 
ţului Grigorie Alexandru Ghica, la 1854 Octobre 28. Emanoil Cobălcescu. 80 

21. însemnare când Măria Sa Grigorie Alexandru Ghica sa făcut 
Domn Moldovei, la 1849 Iunie 16 şi s'a dus la Constantinopole .... 81 

22. La anul 1853 Iunie 20 a trecut armia ro3iană ... 83 

23. Când este născut Grigore Alexandru Ghica Vvod. 1807 August 15. 84 

24. Proclamaţia lui Omer Paşa. 1854 Aus^ust 1 89 

25. Proclamaţia Baronului Hess. 1854 August 18 90 

26. însemnare când Ruşii ad deşertat Moldova şi aCi intrat Austriacil . 91 

27. Insciinţare făcută de General Maior Baron Blumenkron. 1854 Sep- 
tembre 12 92 

28. Programa pentru primirea Ex. Sale Feld-zeigmeister Baron de Hess. 
1854 Septembre 20 93 

29. Proclamaţia lui Derviş. 1854 Septembre 17/29 94 

30. Epistola lui Costachi Moruzi către Măria Sa Grigore Alexandru 
Ghica Vvod. (In franţuzesce) 97 



31. O însemnare, când Măria Sa Grigore Ghica a fost scos din Domnie şi 
8*a rinduit Caîmacan Teodor Balş, care şi acesta inboln&vindu-se a 
murit şi s'a Înlocuit de Nicolae Conachi Vogoridi 105 

32. Caimanul (sie) (Desemn alegoric original) 108— -109 

33. Buletin extraordinar la Gazeta do Moldavia, 1857 Februarie 23, 
ouprind^tor de numirea lui Nicolae Vogoride Catmacan (Tipărit) . . . 111 

34. Conferinţele din Paris. Tractatul de Pace împreună cu Protocoalele, 
precum şi Tractatele încheiate de Ilomlnia şi Moldova cu înalta Poartă, 

şi cel de negoţ încheiat cu Englitcra. A duoa ediţie. Bucureşti 1856 (Tipărit). 115 

35. Memoire et observations de Son Altesse Si^r^nissime le Prince H^- 
gnant de Moldavie G.-A. Ghika X. sur le protocole des conf^rences de 
Oonstantinople. (Tipărit) 159 

36. Le Prince Gn^goire Ghyka a M. Bataillard, en r^ponse ăquelques 
passages de son artide. « Moldo- Valach ie >. (Tipărit) 179 

37. Variata. La Românie, ou histoire, langue, litt^rature, statistique 

des Peuples de la langue d'or, Ardeliens, Vallaques et Moldaves . . . 183 

38. Proclamaţia luT Meh med Sadik, Comandant avan-gvardiel Otomane. 
Măxinenil. 1854 Octobre "/n- Către Moldoveni 219 

39. Proclamaţia D-luI Comendant an-şef Baron Hess, adresată către lo- 
cuitorii Valachiel şi al Moldaviel, la ocasia intrării trupelor austriecescl. 220 

40. O adresă din partea boerilor, din 1855 Aprilie 3, către prea înăl- 
ţatul Domn, prin care se r6gă ca să binevo^scă a convoca adunarea 
clerului şi a boerilor, pentru a se alege bărbaţii români cunoscuţi cu insti- 
tuţiile naţionale şi înzestraţi cu încrederea obşt^scă, spre a supune 
omagiul recunoscinţel Moldaviel şi tot odată a expune şi driturile şi inte- 
resele sale Marelui Areopag adunat la Viena 223 

41. Excellence, Les hautes Puissanoes de l'Europe ont daignt^ dans 
laur magnanimit^ prendre sous leur ^gide tutc^laire les destin^es des 
Principaut^ Danubiennes, etc. (Asemenea înscrisuri s'aâ trimes către 
toţi ambasadorii puterilor străine aflaţi la Constantinopole). 1855 Decembre. 227 

42. On se formerait une id^e tout ă fait erron^e de la nature du tra- 
vail que les paysans sont tenus â faire sur les propri(it^s, ou ils sont 
^tablis, si en le qualifiant de corv6e on lui prettait le caractere d'une 
obligatioQ foreze ou mame on^reuse pour ie villageois, etc. 1855 . . . 239 

43. Gazeta de Transilvania, din 16 Februarie 1855. No. 13 241 

44. Sire, Grâoe â la magnanime bienveillance avec laquelle la Sublime 
Porte a daignâ accueillir les capitulations, qui placerent la Moldavie, etc. 
1855 Decembre 9 245 

46. Copie de pe petiţiunea adresată Domnului Grigorie Ghica de unii 
de boerl, ia 1856 Februarie 18 249 

46. A. M. St. Marc Girardin. Constantinople. le 30 Mai 1856. (Tipărit). 261 

47. L A. Vaillant. Aux Roumains Moldo- Valaques. (Tipărit) 265 

48. D^ptehe circulaire adress^e aux Ambassadeurs de la Sublime 
Porte ă r^tranger. Fuad. 1856 Juillet 31 269 

49. E. Thouvenel. 1856 Aoât 8. Th^rapia: Le Consul d'Autriche a 
Jassy, agissant d'apres les ordres de Mr. le C-te de Buol, a demand^ 

au Gouveraement Moldave Tannulation, etc 275 

50. Le Vi» Fevrier, les soussign^s ont pris la liberttS d^adresser ă 



24 

Votre Excellence une p^tition. dans laquelle ils Lui exposaient la situa- 
tion dansrereuse faite au pays par Ies pouvoirs exoejsifs que Tadmini- 
stration provisoire s'etait attribu^s et par l*usage qu'elle en a fait, etc. 277 

51. Depeşa Contelui Walewski către Ambasadorul din Constantinopole, 
Contele Thouvenel, şi ConsululuT din EşT, D. Plaoe. 1856 Septembre 15 an. 279 

52. O. Magheru. Le 22 Octobre 1856, Constantinople. Rciponse â la 
circulaire de la Porte Ottomane datee du 13 Juillet 1856 et publice 

le 9 Octobre 291 

53. G. Magheru. Le 26 Octobre 1856. Note sur Ies lles du Delta 
Danubien 325 

54. G. Magheru. Le 24 Novembre 1856. A Son Excellence Mr le Mar- 
quis de Villamarina 339 

55. G. Magheru. Le 16 Octobre 1856. A. S. Excellence Fuad Pacha, 
Ministre des AfTaires ^trangeres 341 

56. G. Magheru. Le 31 Octobre 1856. A. S. Excellence Lord Claren- 
don, Ministre d'Etat 343 

57. G. Magheru. Le 31 Octobre. A S. Excellence le Comte Walewski, 
Ministre des Affaires etrangeres • 351 

58. G. Magheru. Le 8 Dc^cembre 1856. A S. Majest(3 Imperiale ... 355 

No. 7. 

In-4«. — 9 foî nepaginate şi 516 pagine. — Secolul XVIII şi XIX. — Itibl. 
Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi. 
Pe dosul legături! şi pe 1-a Î6e nepagi nată: 

«România — Manuscripte — Tom. IV.» 
Pe 5 fol nepaginate se află următ6rea: 

Tabla materiilor. 

1. Traducţia inscripţiol despre zidirea bisericii Episcopiei din Ro- 
man. 7058 (1550) 1 

2. Copie de pe cartea Sinodului din 7260 Ianuarie 1 (1752): Ca să nu 
se mal facă Mitropolit grec In Moldova, tot odată este şi descrierea 
cum s'a liberat Mitropolia de la mănăstirea Ohrideî 3 

3. O scriere a Mitropolitului Gheorghie, din 7231 Februarie 17, prin 
care se arată când Alexandru Vodă cel Bun a primit de la Andronio Pa- 
Icologul corona Impgrătescă şi alurghidă, iară Mitropolitului i s'a trimis 
mitra şi sacosul . . . • 11 

4. Actul subscris de multe pers6ne, la 7251 Novembre 8, prin care 
isgonesc Grecii din Moldova, fiind 6menî r6î, inşfilătorl, vicleni . . . • 23 

5. Planul sad o formă de ocârmuire republic^scă, aristo-dimocratic^scă. 41 

6. Carte ce a venit de la Cn6zul Alexandru Galiţin din lagăr de 
sub Hotin, la 1769 Iulie 21, către Mitropolitul Moldovei 59 

7. Detto, din lagăr de lângă satul Cneghiniî, 1769 August 9 . . . 60 

8. Chipul jurămintulul ce s'a cerut de la pămlntenî, după venirea Ru- 
şilor în Eşî. la 1769 Septembre 61 

9. Poruncile ce s aQ dat de Generalul Elment 64 



25 

10. Detto (ie Cnezul Prozoroschi 67 

11. R&punsul dat tn scris Generalului Elment 71 

12. Tălm&cire dintr'o scriere geograficescă, ce s'a tip&rit In Rusia 

la 1770 80 

13. Anaforâ ce a dat Mitropolitul Gavriil Generalului Christofor von 
Stofei. 1769 86 

14. Carte ce s'a dat Episcopului de Roman Leon din partea prea 
osfînţi tulul Mitropolit Gavriil de epitropie asupra Episcopiei şi a eparohiel 
Huşuluî, la 1769 Novembre 20 89 

15. Cărţile ce saâ scris din partea obştel şi saâ trimes cu deputaţii 

la Petersburg către Imp^rătesa, la 1769 Decembre 10 91 

16. Detto. 1769 Decembre 5 99 

17. Detto. 1769. către Sinod 105 

18. Detto. Către Feldmareşalul Romanţov 106 

19. Detto J09 

20. Detto. Către Ministru. 1769 Decembre 10 IU 

21. Detto 114 

22. Carte ce s'a scris către ImpCrătesa de o samă de jupAnese vă- 
duve, la 1769 Novembre 18 • 117 

23. Cărţile ce s aii scris din partea obştel Ţârii românesci şi s'aft 
trimes cu deputaţi la Petersburg, la 1769 Novembre 11 121 

24. Detto. 1769 Novembre 11 125 

25. După purcederea deputaţilor s'a primit de la Feldmareşalul Graf 
Petre Romanţov o scris6re, ce s'a trimes în alăturare cu cartea pri- 
mită de la Impârătesa Ecaterina, din 1769 Decembre 26, către Mitropo- 
litul Gavriil 128 

26. Scris6rea Impârătesel Ecaterina II către prea cinstiţii Mitropoliţl 

şi EpiscopI aî Moldovei. 1769 Decembre 16 129 

27. Cartea Mitropolitului Gavriil către ţeră. 1770 Ianuarie 5 . . . . 132 

28. Cartea Grafului Romanţov către părinţii bisericesci şi politicescî 

al Divanului Domniei Moldaviel. 1769 Ianuarie 137 

29. RInduiala cu care, In viltorea Duminecă, s'a hotărît să fie aduşi 
Înaintea Măriei Sale Imp. deputaţii din Domnia Moldovei şi a Ţârii 
muntenesc! 139 

30. Oraţia ce sa <}id de Episcopul de Huşi, chir Inocentie, Înaintea 
Imperăteseî 141 

31. Oraţia lui Erei. Mitropolit Ungro-Vlachiel 142 

32. Rfispunsul ce s'a dat deputaţilor prin Vice-cancelarul, din partea 
împărătesei, fiind ea faţă 145 

33. însemnare de ponturi ce sa dat deputaţilor Moldovei, pentru 
cererea ce sa socotit să se facă din partea obştel la Impârătesa ... 146 

34. Cererea ce aâ făcut deputaţii in scris 150 

35. Cererile deputaţilor Munteni 155 

36. Detto 158 

37. Cartea Mitropolitului şi a boerilor către deputaţii Moldovei la 
Petersburg 165 

38. Cartea Generalului Cernoevicî către Mitropolitul Gavriil. 1770 
Iulie 10 170 



26 

39. Carte de heretisire ce sa scris către Graful Romanţov 171 

40 Carte ce s'a scris din partea Mitropolitului c&tre obşte, pentru 
pricina zahereli! turcesc! 173 

41. Carte către Romanţov 175 

42. Pentru şc61e, iarăşi către Roman(ov, din partea Mitropolitului. 
1771 Aprilie 176 

43. Râspunsul Feidmareşaluluî. 1771 Aprilie 22 179 

44. Pentru şc6le, către Feld mareşal 181 

45. Ordin de la Feldmareşalul Romanţov, din 1771 Iunie 13, către Ge- 
neral Maiorul Remscol Corsacov 182 

46. Detto, din 1771 Iunie 21 184 

47. Detto, din 1771 luUe 11 . . . • 186 

48. Detto, din 1771 Octobre27 190 

49. De la Feldmareşalul către Mitropolitul Gavriil 193 

50. Cartea Mitropolitului către cler şi politici • . 194 

51. Cartea Mitropolitului Moldovei, cu clerul bisericesc şi cu boeril 
Divanului, către Feldmareşal 1772 200 

52. Jalba locuitorilor din ţinutul Sorocii către Mitropolitul Gavriil . 203 

53. Către Graful Romanţov. 1772 Aprilie 17 206 

54. Răspunsul Grafului. 1772 MaiQ 207 

55. Cartea Grafului Romanţov către locuitorii Moldovei şi al Valachiel. 
1773 Iulie 20 • 208 

56. Cartea Mitropolitului Moldovei către locui tor ii Moldovei. 1773 Iulie30. 214 

57. Cartea Grafului Romanţov către Mitropolitul Gavriil. 1773 Iulie 20. 219 

58. Rdspunsul către Feldmareşal 222 

59. Cartea ce s'a dat Episcopului de Huşi, din partea Mitropolitului 
Gavriil. 1771 Ianuarie 10 224 

60. Raportul pentru acestaşi Eparchie către Graful Romanţov, de la 
Mitropolitul Gavriil 226 

61. Ordin pentru acestaşi pricină de la Graf către Mitropolit .... 228 

62. Ecdosis ce sa dat Episcopului de Huşi. 1773 Aprilie 30 ... . 229 

63. Jalbă către Mitropolitul Gavriil de la Egumenii mănăstirilor. 1773 
Ianuarie 30 231 

64. Ordin de la Graful Romanţov către Generalul Corsacov pentru 
judeţi bisericesc!. 1773 Martie 4 2'd(y 

65. Arătare asupra acestei pricini, din partea Mitropolitului .... 237 

66. Raportul Mitropolitului către Generalul Corsacov 238 

67. Donoşenil, din partea obştel celor Intăl către Graf. 241 

68. Order de la Graful Romanţov către Generalul Corsacov. 1773 
MaiQ 31 242 

69. Detto. 1773 243 

70. Din partea obştel către Graf. 1773 Iulie 10 247 

71. Răspunsul Grafului. 1774 Ianuarie 25 248 

72. De la Graf către cel întâi al părţii bisericesci şi politicescl. 1774 
Iulie 16 249 

73. Orderul Grafului către Generalul Corsacov. 1774 Iulie 14. . . . 251 

74. Răspunsul de la Graf către Mitropolitul Gavriil. 1774 Iulie 28. . 252 

75. Mulţămită din partea părţii bisericesci şi politicescl 255 



27 

76. Cerere din partea obşteT c&tre Graful ca să rlnduâsc& Domn ţârit 

pe Prinţul Grigorie Ghica. 1774 August 6 257 

77. Cererea citre P6rtă. 1774 August 30 259 

78. Cerere dată la mâna trimeşilor boerî 263 

79. Donoş&nie către Graf. . ." 265 

80. CaKea boerilor din Eşî scrisă şi alcătuită de Banul Manolachi 
Bogdan, către archereiT şi boeriT car! se dusese la Focşani. 1774 August 15. 266 

81. Intorc^ndu-se Mitropolitul la EşI 1-a venit o scris6re din partea 
boerilor de la Focşani, insă iscălită fiind numai de Visternicul loan Cânta. 
1774 August 29 268 

82. Cartea ce s*a scris de Graful Romanţov către Vizirul Monsu- 
Oglu. 1774 August 271 

88. Donoşănie din partea obşte! către Graful Romanţov, când a vroit 
să ridice pe Visternicul loan Cânta ca să-1 trimită la Rusia, pentru că 
visteria imp3răt(3scă n'a vroit să primâscă moneda de aramă, ce s*a 
făcut cu marca ţârii la Rohozna, la Cernăuţi. 1774 Novembre 273 

84. Către Graful Romanţov, din partea Mitropolitului Gavriil. 1775 
Ianuarie 1 275 

85. Hatişerif pentru pronomiile Moldovei, scris de la P6rtă către Dom* 

nul Grigorie Ghica. 1774 Novembre 4 277 

86. Berat. 1774 292 

87. Cartea Mitropolitului şi a obşte! către P6rtă. 1775 Martie 3. . . 296 

88. Donoşănia Moldovenilor către Prinţul Remnin Nicolae. 1775 Iulie 27. 299 

89. Unirea boerilor pămtnteni, ce s'a făcut prin scris6re Intr'acest 
chip. 1782 Iulie 308 

90. Moldoveni! dintru'nceput aâ fost un norod slobod şi nesupus, ş. c. 311 

91. Testamentul Iul Petru cel Mare. 1724 331 

92. Tablă solară (Tipărită) 339 

93. Hotarnioa Bucovinei 343 

94. Suretul cărţii lui Costaohi biv vel Jicnicer, pentru semnele hota- 
rului ce despart intre munţii unguresc! şi intre locul ţâri! Moldove! . . 347 

95. Tânguirea solului nemţesc la Înalta P6rtă, pentru călcarea gra- 
niţe! Ardeiului din partea Moldovenilor 349 

96. Mehtup de la inalta P6rtă către Michaiâ Constandin Vodă, porun- 
citor să cerceteze dacă tânguirea solului nemţesc este adevărată . . • 351 

97. Decretul Impdratulu! losof II pentru pronomiile Bucovinei. 1787 
Martie 14 354 

98. Hotarnica Transilvaniei, din 1792 Novembre 14 356 

99. Ubersetzung des tiirkischen Grănzinstruments. 1776 July 2. . . . 367 

100. Nota Consulului Vasile Maiinovschi, din 1802 August 6, către Dom- 
nul Moldove! 379 

101. Detto. Către Calmacan. 1802 August 6 384 

102. Răspunsul. 1802 August 21 » 

103. Pentru izgonirea unor boerl greci. 1802 Septembre 3 387 

104. Bucovina 395 

105. Convenţiunea intre Curtea imperială a Austriei şi inalta Portă, 
pentru cesiunea Bucovinei făcută la Constantinopole, la 1775 Maia 7 . 397 



28 

106. Convenţiunea explicăt6re a celei din 7 Maia 1775. atingătdre de 
darea Bucovinei. 1776 Maia 12 403 

107. Convenţiunea insemnătdre marginelor Bucovinei, la 1776 Iulie 2. 
Balamutca 405 

108. Memoar corespunzător la referatul Hâtm&niel, pentru impresurarea 
ce face Austria, atât la graniţa despre Transilvania cât şi despre Buco- 
vina. 1851 Octobre 16 415 

109. Anaforâ a Sfatului administrativ către Domnul Grigorie Ghica, 
pentru Impresurârile f&cute de Austria, atât la graniţa Transilvaniei cât 

şi la acea despre Bucovina. 1851 Decembre 18. No. 3928 439 

110. Anaforâ a Sfatului către Câimăcâmie, tot pentru împresurare de 
hotare de către Austria. 1856 August 18. No. 2826 455 

IU. Adresul Domnului Grigorie Ghica către D. Baron de Bach, pentru 
impresurările de hotar. 1855 Iulie 6/18 (In franţuzesce) 471 

112. Communication du Commandant delabarriere de Nimirzeni âl'Ad- 
ministration du district de Souczava, en date du 16 Juin 1855. No. 93. 472 

113. A l'Agence et Onsulat g<^n6ral de S. M. Me R-le Ap-que â Jassy. 
1865 Juillet 3. No. 2167 473 

114. A Son Exc. Fuad Pacha. 1855 Juillet 6/18 474 

115. A l'Agence et Consulat general d'Autriche. 1855 Aoat 6. No. 2678 475 

116. Traduction d'une note de la Staroslie I. R. de Faltichoni adressee 

a TAdministration du district de Souczava, No. 823 477 

117. Traduction d'un rapport du Conseil administratif adress^ a S. 
A. S. le Prince R^gnant, en date du 11 AoOt 1855. No. 2637 . . , . » 

118. A l'Agence et Consulat general d'Autriche. le 20 Aoiit 1855. No. 2887. 479 

119. Raportul Comandiruluî trecăt6rel Nimirceniî, cu No. 112 din 2 
August . 480 

120. Nota No. 8316, a Agenţiei, din 1855 August 26 481 

121. Traduction du rapport du Conseil adresse â S. A. S. le P-ce Regnant 

de Moldavie, en date du 25 Aoiit 1855. No. 2915 483 

122. A l'Agence et Consul general d'Autriche. 1855 AoOt 27. No. 2969. 484 

123. A l'honor. Secret. d'Etat de Ia Princip, de Moldavie. Jassy, le 15/27 
Oct. 1855. No. 10287 » 

124. A l'Ag. et Cons. g6n. d'Autriche. 18 Oct. 1855. No. 3691 .... 485 

125. La Sublime Porte. Le Ministere des Aff. Strâng. A. S. A. le P-ce 
Ghika, Hospodar de Moldavie. No. 2584 486 

126. Resoluţia Consiliului administrativ extraordinar la depeşa lui Fuad 
Paşa. 1855 Octobre 29 487 

127. S. E. Fuad Pacha, etc. 1855 Oct. 12. Buykdt^re » 

128. Anaforâ a Consil. administrativ către prea in. D., din 1855 Octobre 

31, No. 3919, tot pentru călcarea hotarului 489 

129. Referat al Departamentului ostăşesc. 1855 Novembre 4. No. 4288 » 

130. Anaforaua Hatmanului ostel către prea înălţatul Domn. 1856 Ia- 
nuarie 4. No. 18 491 

131. A l'Agence et Cons. gene. d'Autriche. 9 Janvier 1856. No. 22 . . 492 

132. De Fuad Pacha â Son A. le P-ce Ghika. 1856 Avril 28 493 

133. Traduction d'un rapport de l'Etat Major gen<5ral adresse â S. A. 

S. le P-ce Regnant, en date du 5 Juin 1856. No. 1545 494 



29 



134. A TAg. et Cons. g^n<§. d'Autriche. 1856 Juin 18. No. 2045 ... 495 

135. Detto. 1856 Juin 16. No. 2077 » 

136. Traduction d'un rapport du Conimandant pr^posâ ă la barri^re 

de Nimârith^ni, en date du 7 Juin 1856. No. 60 496 

137. Anafora a Ştabului miliţiei către Domn, din 1856 Iunie 28. No. 1746. 497 

138. RapoKul Comandirulul graniţei despre Transilvania c&tre Depart. 
ostăşesc. 1856 Iunie 24. No. 62 498 

139. A l'Agence I. H. d^Autriche. 1856 Juillet 1/13. No. 2277 .... 500 

140. Raportul Comandirulul trecătorel Nimircenil, din 1856 August 21. 
No. 83 502 

141. C. C. Agenţii. 1856 August 31. No. 3057 503 

142. Raportul Comandirulul trecătorel Nimircenil, din 16 Maia. No. 43 » 

143. Nota Agenţiei, prin care cere o comisie la faţa locului. 1857 Iunie 
18 No. 6641 505 

144. Referatul Sfatului. 1855 Iunie 21. No. 11781 507 

145. Memoar din actele aflătoare in Secretariat atingăt6re de Impre- 
surarea hotarelor despre Transilvania şi Bucovina. 1851—1856 .... 511 



No. 8. 

In-folio. — 3 foî nepaginate şi 522 pagine. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi; amestecat cu foî tipărite şi litografiate. 

Pe dosul legăturii: 
«Catagrafie.» 
Pe 2 fol nepaginate se află următorul cuprins: 

Tabele. 

1. Proiect alcătuit de D-luI vel Vist. pentru măsurile ce se cuvine a se 
lua Intru Împlinirea banilor fumăritulul. (Tipărit) 1 

2. Ecstract dupre cum s'aa rinduit banii fumăritulul saa agiutorinţa 

de iarnă pe lunele Dechem. 1830, lanuar şi Fevruar 1831. (Tipărit). ... 2 

3. Buletin. Foae oficială. Eşî, Joi 6 Septemvre 1834. No. 68. Pentru 
hotărlrea uniformelor ce aQ a purta dregătorii Statului din deosebite ra- 
muri, în alăturare cu ş^pte modelurl zugrăvite. (Tipărit) 8 

4. Lista rangurilor de boerî de obştie în stare de acum (1835|, după 
cercetare făcută de gheneralnica obicinuită Adunare. (Tipărit) 26 

5. Izvod pentru rangurile boerilor cercetate de gheneralnica obicinuita 
Adunare încuviinţate şi întărite de pre înălţatul Domn. Eşiî 1835. 
(Tipărit) 40 

6. Lista pers6nelor alegăt6re la fieşte care ţinut a deputaţilor ob- 
şteştii obicinuitei Adunări, din 1837 Septemvre 15 82 

7. Extract, precum a urmat împlinirea dărilor de la supuşii străini, 

pe anul 1837 120 

8. Extract, precum a urmat împlinirea dărilor de la robii Cârmuirii 

pe întreg anul 1837 122 



30 _ 

9. Extract pentru banii adausului de doi Icî la ^ece pe Întreg anul 
1837, socotindu-se sumele capitaţieT, precum se arată aice, cu lămurire 
in osebite rosturi 124 

10. Extractul precum a urmat împlinirea dărilor şi adausului de 
doi lei la (]ece de la neguţătorii şi meşterii patentări, pe anul 1837 . . 126 

11. Extract precum a urmat Împlinirea dărilor pe întreg anul 1837. 128 

12. Extractul Împlinirii dăjdiel şi a sporului de doi lei la (Jece, de la 
maziloruptaşl şi ruptile Visteriel din 1837 130 

13. Extractul tirgulul Romanului 133 

14. Extractul Ocolului Fundului, ţinutul Roman 135 

15. Extractul Ocolului firetului de sus 139 

16. Extractul Ocolului Moldovei 143 

17. Extractul Ocolului Şiretului de jos 145 

18. Tabla treptelor nesupuse birului din tirgul Roman. 1838. . . . 148 

19. Tabla tuturor locuitorilor tirgoveţilor din tirgul Roman, i toţi de 
obşte neguţători d^ ori ce naţie. 1838 176 

20. Tabla sudiţilor din tirgul Romanului. 1838 262 

21. Obşt^sca catagrafie de tot numârul in deobşte al locuitorilor din 

tote satele de la ţinutul Romanului. 1838 286 

* 22. Tabla tuturor jidovilor din tirgul Romanului. 1838 306 

23. Catagrafia tuturor moşiilor din Principat i proprietarii lor, după 
e.xtracturile Visterieî, din anul 1839 346 

24. Extract pentru t6te treptele dajnice cu dările lor şi nedajnice, 
potrivit cu acele isc&lite de către obşteasca obicinuită Adunare, din 1839 . 457 

25. Ijista boerilor ce ad insuşimile cuvenite pentru alegerea deputa- 
tului. 1842 462 

26. însemnare pentru toţi dajnicil din ţinutul Romanului, acei după 
vechea catagrafie şi acei după catagrafia nouă, precum şi pentru mazili, 
ruptaşi şi ruptile Visteriei, cari s'ad găsit cu patente şi netrecuţi tu 
condica Visteriei. 1845 510 

27. Ghcneralnic extract lămuritor sumei dărilor şi a numărului dajni- 
cilor ce sau cunoscut pe şepteania contenită la sflrşitul anului 1845, şi 
a sumei i a numărului unor asemenea dări şi dajnice ce se cunosce după 
noua aşezare pe şdpteania Incep3târe la 1 Ianuarie 1846 522 

Nr 9. 

In- folie. — 252 foi (Numgrarea veche a foilor Începe cu 1 la f6ea 5, şi 
termină cu 228 la foea 242: Cifrele puse in parentesă sunt numdrul foilor 
din numerotaţia n6stră). — Secolul XVIII. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie de acelaş. 

Titlul pe foea 3-a: 

«Adastă îaste poarta cărţii aceştila şi o am lăsat pre ea des- 
chisă, ca ori carele va voi să între cu cetirea printr^însa, şi 
mari şi frumoasă lucruri minunate va vede şi văzîndu-le multa 
să va mângâea sufletul lui din cetirea cu luare aminte: şi s*au 



_31 

;ris adastă carte în zilele luminatului Domnului nostru Alexan- 
ru loan Mavrocordat, Intru întâia Domnie a Mării sale, în 
înta Mănăstire Nemţul, când era prea cuviosul părintele nostru 
tareţ Paisie, de mine cel mal nevrednic decât toţi: când era 
irsul anilorâ de la Hristos 1786.» 

«Catalog", adecă însemnare pentru capetele a aceştiî cărţî ci să află Intru 
nsa, pentru maî lesne aflarea pricinilor, care la ce loc să află:» 

«înainte cuvîntare a sfîntuluî prea cuviosului părintelui nostru loan 
imaschin. List. 1.» • • List. 1 

«Capul de întâi: Pentru Întoarcerea Indianilor, prin propoveduirea sfln- 
luî Apostol Thoma, şi de Avenir înpăratul Indieî.» List. 2 

«Capul al doilea: Pentru un Voevod ales carele sau dat petrecerii 
î călugăreşti.» List. 4 

5iCapul al treilea: Pentru naşterea lui loasaf. şi ce aâ mărturisit pentru 
nsul cetitorii ceî de stele.» List. 9 

«Capul 4 : Pentru un sfetnicu, carele ţinea întru ascuns legea creşti- 
^scă, şi pentru doî călugări ci î-au arsQ.» List. 10 

«Capul al 5: Pentru feciorul Inpăratuluî, cum au luoat putere dela 
•tăi săâ, adecă voe, ca se Iasă neoprit din palaturile luî, ori de câte 
^î va vrea. ca să să primble.* List. 14 

•Capul al 6: Pentru venirea lui Varlaam cătră loasaf feciorul înpăra- 
ilul spre a-1 îndreptă cu frumoase învăţături şi cu minunate pilde, cum 
să cuvine a cinsti pre oameni cu inbrăcăminte care au pre de asupra 
)r, ca să-I poată cunoaşte.» List. IG 

tCapul 7: Pentru Varlaam cum pune înaintea luî loasaf învăţături 
ravoslavnice cu frumoasă înţelepciune.» List. 21 

«Capul 8: Pentru loasafQ cum că primeşte credinţa creştinescă, şi-î 
rată Varlaam toate pre amăruntul pentru puterea botezului şi pentru în- 
ilarea şi pentru înfricoşata judecată List. 26 

«Capul al 9 : Pentru lucruri care aCi povestit Varlaam mal sus în scurt, 
iră aicea învaţă maî deschis aducându mărturii din sfinta scriptură.» List. 31 

«Capul al 10: Pentru loasafCi că cu o poveste aQ venit întru zrobirea 
limiî, şi întrebă pre Varlaam ce va să facă să se mântu^scă, îar Var- 
lam îl indrepteză către priimirea botezului^ şi-î mărturiseşte Iul şi pen- 
*u plata celora ce să întorcu către Dumnezeii.» List. 36 

«Capul al 11: Pentru Varlaam, cum învaţă pre loasafCi, că după priimirea 
fîntuluî botez sînt datori a adaoge credinţiî lucruri bune, după aceea 

arată cum că pocăinţa celor greşiţi îaste de mare folos.» . . . List. 40 

«Capul al 12: Pentru Varlaam cum arată luî loasaf în multe chipuri 
•aiul vieţii creştineşti, şi maî vârtos pentru rînduela călugăr6scă multe 
ieruri iî pune înainte, îarCi intru sfir^it iî arată şî o pildă prea frumoasă 
1 ce chip i să cade a să feri de pohtele aceştiî lumi.» List. 46 

«Capul al 13: Pentru Varlaam cum arată acum cu pildă maî lămurit, 
entru bogăţîea lumii aceştiîa (cum) laste trecătoare, şi cum că în scârbe 
umal o scăpare îaste, adecă lucrurile cole bune ale inimii.» . . . List. 52 



32 

t Capul al 14 : Pentru Varlaam cum că ocăreşte deşărt&cîunea lumii aceştila. 
şi indemn& pre loasafd să-şi trimită bog&ţita mat înainte in cerîurî.» . List 55 

«Capul al 15: Pentru Varlaam cum că laudă milostenita, şi arată că 
mulţi pentru mântuirea lor au lepădat toată avuţila lorQ.» .... List. 59 

t Capul al 16: Pentru Varlaam cum aduce pre loasaf cătră nădejdea 
mântuirii, Iară după ac^Ia ti arată credinţa creştinescă.» List. 62 

NB. Lipsesce o f6e, şi de aceea titlurile capetelor 17—30 sunt luate din 
corpul volumului. 

«Capul 17 : Varlaam roagă pre Dumnezeii pentru mântuirea lui 
loasafd şi să cunoască pre făcătorlul.» List. 67 

«Capul 18 : Varlaam arată lui loasaf care taste vilaţa cea adevărată 
şi care taste moarte cea adevărată, şi de oprirea călugărt^scă, intru in- 
brăcăminte şi tntru bucate.» List. 70 

«Capul 19 : Varlaam învaţă pre loasaf pentru tainele credinţii şi de 
sfinta cumenecătură, aşijderea şi de cinstea icoanelor, şi de mărturisirea 
botezului dela Nichela îl îndrepteză, după acota îl învredniceşte botezului 
şi sfintelor tiilne, şi-1 învaţă spre Iubirea bunătăţilor.» List. 7d 

«Capul al 20: Varlaam învaţă pre loasat ce put<^re are rugăciunea cea 
curată, Iară întru sfirşitul capului acestuia îl învaţă să cunoască deşăr- 
tăclunea lucrurilor acestor trecătoare, şi vecuirea celor viitoare.» . List. 81 

«Capul 21 : Varlaam prin cuvinte şi prin învăţături ce avea cătră loasaf 
totCi-dduna 1-aCi adusa intru toată cunoştinţa lucrurilor, şi va să să ducă 
Varlaam dela dînsulâ.» List. 84 

«CapulQ ald 22: După eşirea cuviosului Varlaam dela feciorul înp aratu- 
lui, Iară loasafu să dete cu totul spre rugă, Iară Zardand spune înpăra- 
tulul pentru toate, adecă de întoarcerea lui loasaf cătră creştinătate, şi 
porunct3şte înpăratul să prinză pre Varlaam, şi adusără pre nişte călu- 
gări la înpăratul.» List. 89 

aCapulâ ald 23 : Având postnecul vorbă îndelungată cu înpăratul, din- 
preună şi cu alţi fraţi preste care eră mal mare, fură daţi spre încum- 
plite munci.» l-.ist. 93 

«Capul alQ 24: Varahila îndeamnă pre Nahor să să facă în locul lui 
Varlaam, Iară înpăratul infrunt^ză pre (ilul său pentru priimirea credinţii 
creştineşti.» • List. 96 

«Capul Ci alQ 25: După eşirea înpăratulul. Iar loasaf cere ajutori Q dela 
Dumnezei; şi înpăratul cu sfatul Varahiel începu a vorbi cu filul său cu 
cuvinte bune şi blânde, de care lucru fu minţit. Iară loasaf â are vorbă 
multă cu dinsul pentru moarte şi pentru invitarea morţilor.» . . • I^ist. 102 

«Capulâ alCî 26: Nahor pentru cuvintele c^le de muncă, ce zis(3se Joasa fâ. 
fu îngrozit şi stând in price cu filosofii pentru ajutorlul creştinătăţii şi 
al credinţi!.» List. 103 

«Capuld alQ 27: Nahor arată cum că Dumnezeii limbilor slntâ mincinoşi, 
şi ovri^il vieţuescu Intru rătăcire, şi numai creştinii cred bine adevărat.» List. IU 

«Capulâ alQ 28: înpăratul văzind pre filosofi biruiţi sau mânilat foarte 
tare, Iar feciorul înpăratulul întoarce pre Nahor cătră credinţă, şi ta bo- 
tezul, deci înpăratul de mare mânie goneşte pre filosof cu ruşine, Iar loa- 
saf aduce pre mulţi spre buna credinţă.» List. 119 




33 



«CapulQ ald 39: Thevda ferm&cătoriul fu chiemat de popiT păgâncştl, ca 
s& intoarcă pre Inp&ratul să cinstescâ pre Dumnezei şi-î dă sfat cum să 
iievoîască a trage spre sine pre filul său cu cuvintele cele dulci şi amă- 

<ritoare a muerilor celor râie fără ruşine.» List. 123 (137) 

«Capul 30 : Thevda pentru spunerea unul baznu Îndemnă pre Inpăratul 
ca să aducă la filul său mucri şi ft^te frumoasă, Iară loasafQ tot precumQ 

era elâ deprins la ispite, şi le ^onc^şte cu ruga.» List. 126 (140) 

«Capul 31 : loasafQ cu semnul sfmtel cruci goneşte pre dilavoll, şi să 
întrebă cu Thevda din cuvinte, şi l-au surpat pre Thevda, aşijdereaşi pre 

idolî.» List. 133 (147) 

«Capul 32: Thevda s*au plecata de vorbele cele de mal sus arătate, şi 
pnimind credinţa creştinescă ad aruncat toate cărţile sale in focd.» 

List. 138 (152) 
•^ Capul 33: Inpăratul cu sfatul Varahiel Inparte înpărătila lui in doao 
cu fiîul săâ, şi 1-aîl trimis tn partea ci I-au dat, ca să domnescă.» 

List. 143 (156) 
•Capul 34: Inpăratul Avenir Începu a-ş veni întru conoştinţă, şi începu 
& Iubi credinţa creştin^scă şi pre creştini şi chemă pre filul săQ ca să 

se inveţă dela dânsul credinţa Intru Hristos.» List. 147 (161) 

«CapulQ 35: Avenir inpăratul priimeşte credinţa creştinescă, şi pre idoli 

G zdrobeşte şi casăle lor le Întoarce în biserici.» List. 150 (164) 

«Capul 36: loasafa 40 de zile după moartea tătâne -său dede înpărăţiia 

^ Varahiel, şi toate lăsându-le să dusă în pustie.» List. 153 (167) 

^Capul 37 : loasaf umblând prin pustie mânca numai burulane, şi ispi- 
tirile cu sămnul sfintei cruci le gonilâ List. 159 (173) 

«Capd 38: loasaf după ce aâ aflata pre Varlaam cu dânsul înpreună 

ş-au petrecut vilaţa în multă vreme.» List. 162 (176\ 

•Capulâ alQ 39: Varlaam spune lui loasaf pentru moartea sa şi-1 mângâe 
pre eld; şi înpărtăşindu-să cu cinstitele şi prea curatele taine şi însăm- 
oândU'Să cu sămnul cinstitei şi de vilaţă făcătoarei cruci au murit.» 

List. 165 (179) 
«Capul 40: loasaf îngroapă trupul lui Varlaam in pământ, laril elâ însuş 
petrecând intru învăţăturile legii, şi moare şi eld şi laste îngropata lângă 
dânsul, apoi Inpăratul Indeil cu mare cinste aduce trupulQ lui dinpreună 

cu a lui Varlaam la înpărătila lui» List. 169 (183) 

•Cântecul lui loasaf când au Intratd în pustie.» (186 v.) 

• Sfârşitul aceştil Istorii a lui loasaf şi a lui Varlaam ce au scris-o 
sf-tul loan DamaschiDâ. August 31: 1786:» List. 173 (187; 

«Luna luT Dechemvrie, Întâia zi. Vilaţa sfântului dreptului FilaretQ 
cel milostiva.» List. 173 (187 v.) 

«Luna lui Mart. întru întâia zi. Vilaţa şi petrecerea a prea cuvioasei 
rouceniţii Evdochiel.» List. 191 (205) 

«Luna lui Martie In 17 zile. Vilaţa prea cuviosului părintelui nostru 
Alexie omul lui Dumnezed.» List. 218 (232 v.) 

«Cuvânt pentru alegerea sufletului cu lumea, pentru că ce laste mal 
buna sufletul saA lumea; că zice ce folos laste de va dobândi omul 
lumea toată şi-ş va pierde sufletul său. Marco, cap. 8.» Fol. 243 

MamueripU rcmânudr, S 



_ 34 

Pe fol. 250 V. şi 251 se adă urm&t6rele : 

«Sfârşitul şi lui Dumnezeâ laudă celuî ce pururea să proslă- 
veşte întru sfinţii sâT, că me-au ajutat după început de am ţi 
săvârşita. 

«Bine laste cuvântat cela ce deschide uşa darurilor nemulul 
creştinesc^. 

«Bine îaste cuvântatti Domnul nostru lis Hs, cela ce au dat 
pre maica sa folositoare ncmulul creştinescâ. 

«Bine laste cuvântatti mângâitorlul duhul stântu, Domnul cela 
ce luminâzâ pre tot omul ce vine în lume. 

«Iară pre toţt cela ce v*aţ învrednicit cu lumina minţii a 
prilvi în oglinda darului, roguvăeu cel întunecată la minte şi 
cu totul de nici o trebă : de veţ afla vre o greşală, sau alune- 
carea condeiului, sau cu uimirea minţii, sau cu netocmirea cu- . 
vintelorâ, sau cu ne orthograQIa meşf.erşugulul,sau ori în ce chipâ: 
că precum amâ aflat aşa am şi scris, măcară că şi izvodul de 
pre carele am scris au fost foarte prost la scoaterea şi la alcă- 
tuirea cuvintelor foarte netocmitâ, însă pre cât me-au fost cu pu- 
tinţă am mal îndreptat-o; îndreptaţi cu duhul blunde(elor şi nu 
vă grăbireţi de a mă osândi: că precumu nu să poate a fi văz- 
duhul fără de nori sau marea fără de valuri, aşa şi scriitorluluî 
a fi fără de greşală : că \iu ânger au scris, ci mână de tină şi 
ticăloasă au scris, şi o minte întunecată cu toate păcatele şi în- 
pietrită cu dobitocîască simţire. Pentru adastă mă rog tuturor 
celor ce aţi luat de la Hs dătătorlul de daruri talantul inţă- 
legeril şi al înţăiepciunel şi al Iubirii de ostenelă, pentru cela 
ce au luminat mintea sfinţilor Apostoli, ca să înţălegă scriptu- 
rile, şi prrntr'ânşil toată lumea au luminata : prilmiţl dară adastă 
puţină ostenelă a ticăloşiei mele, precum au prilmit şi mântui- 
torlul nostru lis IIs acel doi bani aî văduvei ceil sărace, că 
şi mic lucru de laste, dar cu mare ostenelă saO săvârşit, că 
numai celu ce scrie acela ştie, şi cui s*ar întâmplă a ceti pre 
adastă carte să mă pomenescă şi pre mine la slintele lor rugă- 
ciuni. Cel mal mic şi mal nevrednec şi tuturor prea plecat. 

«loanichie Monah Sâon.» 

Apoi s'aQ adaus următ6rele note pe f. 251 v.: 

«Cu agîutorîul adivăratului şi mult milostiv, dreptul nostru 
Dumnezeu Isus llristos, am cetit adastă de folos sufletilor 
noastre (în cinci zile am mântuit-o de cetit). Din cari mult am 



cunoscut de folos sufletului, şi zic Dumnezeu să-1 ţie pe scrii- 
torTul cărţii acestiîa, cari au lost Irate mal mari răposatului 
părintelui nostru Stolnicu lorJachI Sion, pe cari Dumnezeu 
să-1 erti. 

«Şi dar siătuesc şi eu pe toţi creştinii, ca să cetlascâ cu lu- 
oare aminte adastă sfântă cârti, şi să urmeze ei întocmai, căci 
va afla mari folos sufletului. Anul (ras) Ianuarie în 23 zile. 

»<In Domnila Domnului Mihail Grigoriu Sturza Vvd, am ce- 
tit, aflându-mă bolnav în EşI, în casa mal marelui mieu frate 
Duml Spătar AntohI Sion. 

«Toader Sion Serdar.» 

Pe fol. 252 V. se află Însemnarea act^sta : 

«Amâ trecut cu cetirea adastă siăntă carte, şi eu mal ne- 
vredniculO întră cititori, şi am aflat multe carele nu le-am ştiut, 
pentru care mult m'am măngăet, cum şi pentru fericitulâ Monah 
loanichie. care s'au învrednicit aş înmulţi tallantulâ său, după 
a me nevrednică rugăciune mă voi îndatori a-m aduce aminte. 

«Cel smerit între fraţi pentru nevrednicila me. 

«Iereî Grigorie ot laş. 

«Beserica S. Mar. Muce. Izvor, de mir Dimitrie.» 

Pe fol. 2 se află următdrea scris6re: 

«Cătră Frate. 

«Prea Iubitului, prea doritului al mieu prea dulce frate Cons- 
tandin Sionâ, sănătate. 

«Prea Iubite frate, 

«Obicelu aii toţi grădinarii cel iscusiţi, când înflorescQ în gră- 
dinile lor cele înpârăteşti flori: el întru întâiaş dată culegând, 
facâ mănunche şi le ducu la stăpânii lor, apoi la prilatenil lor cel 
prea Iubiţi, ca văzindu-le să le mirosască şi mult să-ş vesălescă 
ochii acel ce le-ar mirosi. Pentru ca nu numai el (adecă grădi- 
narii) singuri mirosindu-le să se vesălescă, ci şi pre cel ce-I 
Iubesc să-I înpărtăşască ca şi acela să se îndulclască de mirosul 
florilor. DreptG acela fiind şi eu ca unulâ dintru acel ce îubescu 
flori mirositoare, şi multa răvnitorlu fiind ca să mirosăscu şi eu 
flori cu dulce miros, mi s'au pricinuit după întâmplare de am 
fost întrat în grădină înpărătescă, şi primblându mă printr'ânsa 
luând sama cu amăruntul şi cu mare luare aminte la înflorirea 
văpselelor celor ce cu frumoase zugrăvele era înpodobite şi 



36 

cu frumoasă podoabă înflorite, cu totul ca unul ce altă dată. 
n'a iost văzut aşa lucru am rămas întru uimire, că mintea nu-ml 
ajungea ca să poclu a pricepe meşterşugirea cea cu irumoasă bo— 
doabă alcătuită a florilor, pre care florî meşterii grădinari ce*^ 
prea iscusiţi le au fost bine tocmit; însă pre cât me-au fost cu pu — 
tinţă şi am socotit că au fost frumoîise ; însă între celea lalter- 
nenumărate flori ce am văzuta una au fost pre carea tăinduo.. 
având într ansa 40 de odrasle la număr, frumos fieşti carea odrasU'te- 
înflorită era din preună şi cu altele de alte 16llurî, carea le-anu 
socotit că au fost Irumoasă ochilor la prilvire şi dulce la mire— 
sire am cules, şi legându-le le-am lăcut un mănunchiu şi ţi le-am 
trimes ca să-ţl vesăleşti ochii la prilvire şi sufletul de mirosire^ 
şi mă rog ca cu osărduitoare dragoste să-l înbrăţoşezi priiminduU 
şi să-l pul în năstrapa inimii carea laste plină de apa dragostei, 
şi ca pre o masă desfătată în mintea ta cea curată avându-1 înna- 
intea ochilor minţii şi a cunoştinţii, că micii laste la vedere, însă 
mare laste la preţuire, pentru că nu sânt flori în degrab ves- 
tejitoare şi putrezitoare, ci sânt în delung trăitoare şi mirosi- 
toare: că cu cât cineva mal multa va mirosi, cu atâta mal mult 
va înflori, şi sufletele acelora să vor mângâia şi să vor răcori, 
fiind că sânt udate din rooa darului duhului stântâ, şi ori carii 
vor vrea a mirosi, mult folos vor dobândi. Iară cine altul va 
voi mal multe flori a prilvi, vie pre calea pre carea eu am mers, 
ca să-l duc şi pre elâ în grădina de unde şi eu acestea le-am cules, 
ca să vază fellurl nenumărate, care aşa socotesc că mult îş va 
mângâia sufletul. Iară tu, prea Iubite frate, pre acest mănunchel 
de flori dohovniceşti, cu multă dragoste să-l prilmeşti, ca oare 
când înpăratul Artaxerxâ, pumnul cel de apă dela omul cel 
sărac, că luând au băut şi mult sau vesălit, căci n'au socotit 
darul lui, ci dragoste, carea o aii arătat cătră dânsul. Deci acelui 
înţăiept asămănăndu-te şi tu, prea Iubite frate^ şi sănt al tău mal 
mare frate.» 

No. 10. 

In-folio. — 2 foî nepaginate şi 372 pagiiie. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de aceeaşi mână. 

Fo faţa legăturii: 

«Lexicon Juris civilis» de H^-iste Flehtcnmaher pravilistul (ju- 
risconsultul) Statului Moldovei. 

Cuprinde un început de dicţionar juridic format din deflni- 



ţiunt şi principii juridice aşezate în ordine alfabetică; extrageri 
în limbile română, germană, latină şi grecă despre cestiuni ju- 
ridice, precum şi următorele acte întregi sati în resumat : 

1. Adresa Logofeţie! celeT mari către pravilist, ca să-t facă raport In privinţa 
moştenirii copiilor născuţi din bărbaţi străini. 1819 Oct. 29.— Pag. 1—2. 

2. Logofeţia cea mare cere sciinţă de la pravilist, in privinţa raportului la 
massa succesorală. 1819 Noemv. 24. — Pag. 2—3. 

«Nişte Întrebări ce mî-au făcut D-l A. Gr.», în privinţa moştenirii fetelor, carî 
n\iu izvod de zestre. — Pag. 3. 

3. «Praviliclască dezlegare a intrăbărilor ce mal glos să arată». 1819 
Dech. 2. -Pag. 4— 6. 

— «O fimee pi carea bărbatul prin dilata sa au lăsat epitropQ asupra averii 
sale şi copiilor săi, poate să Instreineze pe vre un lucrul părintesc, ce să 
cuvine copiilor, ori ba?» —Pag. 4. 

— «Copil Inplinind vrăsta cea desăvârşită, asupra cui pot porni jalobă pen- 
tru înstrăinata moşila părinţască ?»— Pag. 4. 

— «întrebare la Dech. 15. 1819», despre stricarea daniei făcute de un băr- 
bat fără copil. — Pag. 5. 

4. 1819 Dechemvre 18. «Fimela care pentru hatărul bărbatului sau iscălit 
în zapisul de datorie a bărbatidul, măcar de şi va pune amanet lucrurile eT, 
poate să fie îndatorită a plăti din ale sale acest zapis, unde s'au iscălit ea ? — 
Nu poate.». — Pag. 6. 

5. 1820 Ghen. 8. «Capite de pravill pe întrebare Depart. prici, de crim.» (Cu 
răspunsuri in limba grecă). — Pag. 7. 

6. DeslegărI date, unele în limba română, altele in limba latină, în pri- 
cina Logofetulul Dum. Sturza, pentru o danie şi o diată, făcute de fratele 
seO. — Pag. 7—10. 

7. La 29 Ghen. 1820 «Intrăbare dela Vom. Catergiu şi Gheorg. Gri. (?) 
dacă mortu plăteşti dobândă pe bani ce este datorîu fără amanet, sau 
cu amanet chiar de ar ave stare»? — Pag. 10. 

8. 31 Ghen. «In pricina de criminal luî Post. Beld.» —31. Ghen. «Dela Vor- 
nicul Catargiutt. Dacă pravilele «dau voe unei femei a trage după moarte 
bărbatului său dobânda pe theoritra sau daru in naht», cum şi pentru cxo- 
prica ? — Pag. 10—11. 

9. Fevr. 8. DeslegărI date în limba latină, pentru cumpărare de lucruri 
streine.- Pag. 11. 

10. Fevr. 10. DeslegărI în limba latină, pentru donaţiunî.— Pag. 11—12. 

11. 15 Fevr. «Arătare In pricina» împărţirii averii ce face răposatul Vor- 
nic Gavril Conache, prin diata sa. — Fevr. 20. DeslegărI in limba latină. — 
Pag. 12-16. 

12. 1820 Fevr. 23. «De la Logofătu Grigoraş Sturza». «Să cauţi iu Va- 
sălicalî pentru veniturile zăstril, de să iau de bărbat păn la dezlegare 
nunţii, ori numai păn la diastasis». — Pag. 17. 

13. Fevr. 24. Logofeţia cea mare cere deslegare, dacă Spătarul Alecu 
Sturza are dreptul a lua dobândă dupe venitul moşiei IlăneştiT, pe timpul 
cât a stăpânit-o Hatmanul Vasile Roset?— Pag. 17—18. 



38 

14. Fevr. 27. Logof^ţia cea marc cere deslcgare, dacă ceT ce p^rant^ 
pentru alţii se pot retrage Înainte de expirarea termenului stipulat prin con- 
tracte saQ alte zapise? — Fag. 18—19. 

15. Fevr. 27. Logofeţia cea mare cere deslegare, în privinţa actelor să- 
vîrşite de compromesarî (arbitri). — Pag. 19. 

16. Fevr. 28. Cerere către Logofeţia cea mare, ca să dea înstrucţiT, cum 
trebue să urmeze In căutarea pravilelor, după Vasilicale sad după Condica 
politicescă? — Pag. 20. 

17. Mart. 6. «Chemat fiind la Divan In sfănta Mitropolie, Intru o pricină 
de judecată, am dat următoare capite de pravilă».— Pag. 20. 

18. «Tot la accTaş zi, fiind întrebat în altă pricină, unde jăluitoriî întemein- 
du-să pe nişte mărturii învinovăţesc pe drăgătorîul ţinutului de Roman, 
ce îarâ orânduit în vreme cîumiî, câ ar fi luat în stăpânire sa somc de 
ban!, din rămasa avere a unei rudenii a lor ce murisă de ciumă, pre- 
tcndirisindu-Ie In putere zisurilor, ce s*au mărturisit cu carte de blăstăm 
înnainte Episcopului de Roman — am arătat următoare capite de pravile»». - 
Pag. 20-21. 

19. Mart. 7. «întrebat fiind de cătră Logofătu cel mare de este priîmită 
după pravilă mărturia unei fimeî, sau nu? — am dat următoare capite de 
pravilă». — Pag. 22. 

20. Mari. 7. «De la Vornicia Obştieî». Cere a se Insciinţâ ce hotăresc 
pravilele, în privinţa ţiganii luaţi de zestre, în cas de divorţ? — Pag. 22. 

21. Mart. 9. Vornicia Obştel cero deslegare, în privinţa moştenirii co- 
piilor de către părinţi. — Pag. 23-24. 

22. Mart. 12. Idem, în privinţa ţiganilor luaţi de zestre. — Pag. 24—25. 

23. Mart. 25. Idem, dacă se cuvine a se lua dobândă la capitalul Împru- 
mutat de la copiii virstnici şi nevîrstnicl. în urma încetării din viaţă a 
părintelui lor, în cas eănd din partea creditorilor nu s'a făcut vre o cerere 
către autoritate, spre a li se plăti banii şi dobânda? — Pag. 25—26. 

24. April 12. Vornicia Obştel cere deslegare, dacă cel ce cump{3ră moşii 
de clironomie intră în tote dreptăţile şi îndatoririle clironomulul ce vt^nduss?— 
Pag. 26—27. 

25. Mal 7. uDela Vornicia Obştel», în privinţa celor ce au dreptul a cliro- 
nomisî vre o zestre, dacă sunt datori a plăti cheltueliie saQ grijile sufletului 
reposateî, sau bărbatul eî este îndatorat cu acele griji? -Pag. 28. 

26. Mal 8. «Dela D-hil Vornicul Andronachi Donicl». întrebă cine are drep- 
tul a moşteni zestrea fomeeî decedate, care lasă copil legitimi, dacă bărbatul 
trece în a doua căsătorie şi apoi moare şi ci împreună cu copiii legitimi din 
prima căsătorie ? — Pag. 28. 

27. Mal 19. «Dela Logofeţia cea maro». Cere deslegare, dacă o danie are 
temeiu, când martorii subscris! mărturisesc, că au subscris-o în urma morţii 
dăruitoruluî ? — Pag. 29. 

28. Maî 15. flDeiu Logofeţia cea mare.» Cere deslegare, dacă o fiică pote 
cere de la părintele seQ şi altă avere, necuprinsă în izvodul de zestre? — 
Pag. 30. 

2\l Maî 24. Dacă un codicil sau testament pot 11 bune în urma altul testa- 
ment ? — I'ag. 30. 
30. Maiu 27. oD(»la Divan cătră D. Vornic Donicî şi câtră mine». Cere des- 



39 

'^^re !n pricina Sp&taruluT Michalache Cerchez, in privinţa zestril fîicel sale 
ucsanda, m&ritat& după Clucerul lanachi DonicT. — Pag. 32—35. 

31. Mal 30. «Dela Vornicifa Obştii.» Inirt^bă cine moştenesce darurile fă* 
Lite de către bărbat sail tată fiicei, Înainte saâ după nuntă, In caşul morţiî 
nibilor so(î. dacă aceştia nu ad clironomT? — Pag. 35. 

3ă. luni 8. «Dela Vorniciîa Obştii.» Doresce a sci ce hotărâse pravilele, in 
rivin(a dobitdcelor dăruite de părinte fiice! sale in afară de izvodul de ze- 
tre? — Pag. 36. 

33. «Tălmăcirea capetelor de pravilî, ce au dat D-luT Pah. Gheorghie Obăr- 
anu în protiva anaforaliî.» — Pag. 37-41. 

34. Iunie 16. «Dela Vorniciîa Obşteî.» întrebă ce hotărăsc pravilele, când 
n bărbat, fără sciin(a satî voinţa femeei sale, pune amanet lucruri de ze- 
tre şi starea lui proprie nu ajunge spre a sc6te amanetul? — Pag. 47. 

35. Iunie 16. întrebări şi respunsurl in privinţa cesiunii actelor de Im- 
rumut.— Pag. 47. 

36. 25 Iunie. «Dela Logofeţia al doile»: 1) Ce hotăresoe pravila, «când fără 
iprotivire \\n bărbat ţine zestre fimeil sall, cu care n'aâ făcut roda, de să 

uvine să plătescă rodurile zestril cu dobândă?» 2) «Când un bărbat 

a zidi binale pe locuri de zestre cu voia fimel, pravilioeşte să plătescă bar- 
atul clironomilor fimel, sau clironomil binaoa bărbatului»?— Pag. 48—49. 

37. Iunie 28. «Dela Logofiţia ce mare», spre a căuta ce hotăresc pravilele 
1 privinţa lucrurilor făgăduite fiicelor de zestre, fără a fi trecute in f6ea 
e zestre? — Pag. 50—51. 

38. Iunie 28. «Dela Vorniciîa Obştiel.» Dacă un epitrop pdte vinde averea 
evlrstnicilor copil pentru plata cheltuelilor cari Întrec venitul averii? — 
ag. 51. 

39. Iulie 2. «Dela Vornicia Obştel.» Dacă o fiică căsătorită, care şl-a pri- 
lit zestrea sa, in urma morţii părinţilor, are dreptul de a intră şi ea ca păr- 
işe la averea fraţilor necăsătoriţi morţi? — Pag. 51—62. 

40. Iulie 3. Cercetarea scrisorii preotului Teodor Fllincea, de este după pra- 
ilă saii nu ?— Pag. 52. 

41. Iulie 8. «Dela Vornicia Obştel.» Ce hotărfisc pravilele in privinţa in- 
»trăril unei fiice de către părintele el, cu averea soţiei sale, instrâmbătă- 
nd pe ceMalţl copil? — Pag. 52—53. 

42. Iulie 29. «De la Logofătu Costandin Balş.» Cere să se arate ce hotăresc 
ravilele in pricina dintre fiica de suflet a Spătăresil Catrina şi intre Vor- 
icul Costandin Palade şi alţii pentru o diată?— Pag. 53—57. 

43. Avg. 2. «Dela Cămara Gospod.» 1) «De poate ave putere sa zapisul, 
knd după a sa cuprindere zice, ca la vre o Întâmplare să se protimisască 
:est creditoriu mal inaintea tuturor, fără a Vi supus la masă după analogon 

datorii sale, fiind in bună stare?» — 2) «Pentru ca să se ştie de au avut 
atomicul putere de a face în scris acostă hotărâre?» —3) «Şi ne dând 
manet, de să poate socoti cerire creditorlulul de drepţi? şi răspunsu să se 
ică cătră Cămară de cătră d-ta.» — Pag. 57—58. 

44. Avg. 9. «Dela Vorniciîa Obştiî.» Dacă o văduvă cu copiî, trecută în a 
oua căsătorie, are dreptul a se împărtăşi din averea răposatului seu bar- 
at ? — Pag. 58. 

45. Avg. 9. «Dela Vornicia Obştel.» Dacă mărfurile declarate prin zapise 



40 _ 

aâ fost cumpdrate pe bani imprumutaţl şi se află In fiinţă la Încetarea din 
viaţă a debitorului, cine se protimisesce a-şl trasee banii, creditorul, saa so- 
ţia mortului spre a-şî completa zestrea?— Pag. 58—59. 

46. Avg. 10. aDela Vornicia Obşte!.» Dacă femeea p6te intră In stăplnirea 
acaretului vtndut. din zestre, de bărbat, cu scirea sad fără scirea el, dupâ 
trecere de 22 ani, cănd bărbatul nu are de unde-I Împlini zestrea, şi vin- 
4area a fost făcută fără scirea stăpiniril. — Pag. 59. 

47. Avg. 21. «De la Comisila cercetătoare pricinilor dintre d-lul Vornicu 
Constandin Palade supusul Rosiî, epitrop nevrăsnicil copilit, fiiciî salî Ca- 
sandril şi Intre d-lor boeril UosăteşlI.* 

Cere lămuriri asupra următ6relor puncte : 

— «Dacă acel ce au dat compromis cu arătare de pretenţiile lor, Intre 
cari pretenţii este şi pentru lipsa zestrif, după care compromis s au urmat şi 
tnpărţală de avere, pot afară de cele cuprinsă prin compromis şi prin in- 
părţală să mal facă pretenţie cu adăogiri ?• 

— «Dacă pentru lucruri, precum carata, cal, cuprinsă în natură îar nu in 
bani prin compromis, şi hotărâte ca să se răspundă, să cuvine a plăti dobânda 
sau ba acel ce au fostQ datori să le răspundă şi nu le-ad răspunsa?» 

— «Dacă peste lucrurile cuprinsă prin izvodu de zestre, ce au dat un pă- 
rinte (de care izvod de zestre să pomineşte prin compromis şi inpărţală), 
poate acel părinte (care este acum epitrop nevrăsnicil nepoatif sale) să cee 
adăogiri de lucruri, sau preţuri de acele lucruri dăruite fiicil sale, in urma 
izvodulul de zestre, dar necerşute la compromis, şi larăş dacă poate cere 
dobândă pe banii preţului acelor lucruri ?» — Pag. 60—61. 

48. Avg. 24. «Din poronca stăpânirii.» Dacă cineva ce este datoru (din 
vânzarea vinului) să va dovedi că au primit lucruri furate, şi neajungând 
avere lui spre înplinire datorii, cum şi a pagobil pricinuită din furtuşag. cui 
să poate da protimisis, creditorilor saQ păgubaşilor? — Pag. 62. 

49. Avg. 25. In privinţa protimisisulul asupra amanetului. — Pag. 62—63. 

50. 25 Avg. Deslcgărî date In pricina jeluitorului lordachi Burchi, pentru 
zestre. — Pag. 63—65. 

ol. Septvre 10. «Cămara Gospod cătră cinstit d-luî Flehtenmaher, pravi- 
list.» «Pofteşte Cămara ca să înştiinţăzi d-ta, dacă acel din tagma călugă- 
rască au dreptate să clironomisască pe acel ce nu sânt din tagma adastă, 
care acest răspuns să va face în scris din dosul ţiduliî aceştie.» — Pag. 60. 

52. Octvr. 4. «Dela Vornicila Obştel.» Din averea unul epitrop, cine se pro- 
timisesce a-şl lua mal întâi averea, nevîrstniciî copil, sau intră şi eî la ana- 
logie cu cel-lalţî creditori? — Pag. 66. 

53. Oct. 10. «Dela Vornicila Obştii.» Pot copiii naturali moşteni pe părinţii 
lor, când aceştia n'aQ moştenitori ascendenţi nici descendenţi, ci numai co- 
laterali, şi anume a câta parte? • - Pag. 66—67. 

54. Octvr. [l «Dela Spataru lordachi Bâlşucă.» Dacă fetele măritate şi în- 
zestrate pot participa la moştenirea fraţilor provenită din zestrea mamei 
lor? — Pa*,^ 67-68. 

55. Noemvr. 24. «Dela Bălşucă». «Poftesc însămnază-mî, dacă pravilile în- 
părăteştî slobod Q vadelî unul datornic, căruia cel mal întâîu creditori şi cu 
sumă niaî mare îî dau vadelî. . . ?»— Paj:. 6S. 

56. Oct. 29. «La Logofeţia ce mare.» întrebă dacă clironomil creditorului 



pot cere, în basa unuî sinet, de Ia clironomiî debitoruluî, datorii, cari aft 
trecut peste 24 de anî? — Pag. 69. 

57. Noemv. 6. «Dela Armăşăl.» Trimite pravilistuluî diata Anuşcăî, soţia 
reposatuluî Gheorghe Ştirbul ţiganul, din anul 1812 Iulie 18, spre a o exa- 
mina, dacă este făcută după pravilă. — Pag. 70. 

58. Hâvaşul Spătarului Balş către pravilist, ca să dea pravilioesci desle- 
}^rî în pricina vameşului Dimitrachi NeculaQ cu bunul soţiei sale Hagi 
Paraschiv. 1820 Noemvr. 30. — Pag. 72-74 

59. «Dela Logofâtu Costandin Balş o 1820 Dechemvre 10. Cine are dreptul 
a moşteni pe un părinte fără copil, unchiul seQ de tată, sail veriî lui pri- 
mari? — Pag. 75. 

60. 1821. Ghenarie 22. «De la Logofeţ^îa al doile.» Dacă creditorii nu şî-aa 
cerut baniî Ia termen nici de la debitor nici de la girant, mcil aâ dreptul 
după trei anî să apuce pe girant de plata datoriei? — Pag 77. 

61. Ghenarie 26. aDela Vorniciîa Obşteî.» Cere deslegare în privinţa moş- 
tenirilor ce lasă fiii adoptivi după m6rtea lor. — Pag. 78. 

62. Ghenarie 31. «Dela Vor. A. D.» Cere deslegare, dacă este bună o 
diată, prin care o pers6nă fără copil lasă totă averea numai la doi nepoţi 
aî seî, iar celor-lalţl, precum şi unul unchiâ de mamă, nu le lasă nimic ? — 
Pag. 79. 

63. Fevr. 9. «Dela Vor. Obştii.» « . . . , Dacă buna copilului nevrâsnic, ce 
n'aâ aglunsâ in \Tâsta de 14 ani, au murit mal innainte şi copilul au murit 
în urma bunii, trăind numai mumă-sa, apoi cui i să cuvine toată clironomiîa 
rămasă atât dela tată-săd, cât şi de la bună-sa, la mama lui sau la rude- 
niile bunii sale, cărila să află doî fraţi şi nepoţi?» — Pag. 79. 

64. Fevr. 10. «Dela d-luî Spataru lordachi Bălşucă.» Cere deslegare, dacă 
la împărţirea unei moşteniri se pun la mijloc numai lucrurile luate de 
moştenitori, sad şi venitul acelor lucruri? — Pag. 80. 

65. «Ponturi Întrebătoare, asupra cărora să cere dezlegare ce hotărâre dad 
pravilile.» (Despre testamente). — Pag. 80—82. 

66. 1821 F'evr. 16. «Dela Logofăţila ce mare.» Dacă creditorul pote Îm- 
plini banii şi din altă avere a debitorului, când din lucrul amanetat nu se 
pole despăgubi de t6tă suma împrumutată? — Pag. 84. 

67. Fevr. 20. «Pricinile asupra averii unul ipochimen.» - Pag. 84. 

68. 22 Fevr. 1821. «Dela Vorniciîa Obştii». Ce hotărăsc pravilele In caşul 
de bigamie al lui «Vasale Grosul din Moldovva» ? — Pag. 85. 

69. 8 Mart. «Dela Vorniciîa Obştieî.» Cere deslegare asupra cererii făcute 
de fifca luî Constandin Poza, In potriva fraţilor s6î, de a veni la parte drep- 
tă din averea părinţescă, deşi era măritată cu izvod de zestre, dar acesta 
nu eră făcut de tatăl seQ şi mama sa eră lipsită de minte. — Pag. 86—87. 

70. 1821 Mart. 11. «Dela Vorniciîa Obştieî.» Cere deslegare, dacă vîn(J6toriî 
de băutură intră Ia împărţ^la averii cu ceî-lalţî creditori, când cumpără- 
torul a incetat din vieţă, şi marfa cumpărată se află în fiinţă? — Asemenea 
pentru pretenţia uneî femei de a lua din averea soţului decedat lucruri do- 
vedite prin martori ca aparţin^ndu-I, deşi nu sunt trecute în izvodul de ze- 
stre. — Pag. 87-88. 

71. 1822 April 15. «Intr o pricină particularnică». Dacă o fiică p6te testa, 
iară scirea părinţilor, doue părţî din zestre bărbatului sea? — Pag. 88—89. 



42 

72. Deslegărî în pricina unor clironomiT de moşie. — Pag. 89—91. 

73. 1822 Noemvrie. 15. Deslegărî In pricinile datoriilor cu amanete. — 
Pag. 91-92. 

74. 1822 Noemv. 25. «Dela Logofăţia ce mare.» In pricina de judecată a 
doî ipocliimenî, pentru o epitropie. — Pag. 93—94. 

75. Dechem. 14. Diferite deslegăr! In privinţa moşiilor hotărnicite, cu pri- 
mirea tuturor părţilor interesate. — Par^. 94—95. 

76. Dechem. 13. «Dela Logofăţia ce mare.» Asupra preteoţiuniî căpitanului 
lordachc Smădul de a moşteni intriga zestre a rdposateî sale soţii. — Pag. 
95-96. 

77. Dechem. 23. «Vorniciîa Obştii.» In pricina nemurilor reposatuluî Ştefan 
Pogor, cu soţia luî, ce n are copil, şi care, în puterea dieţii bărbatului eî, ii 
stăpânesce totă averea. — Pag. 96—97. 

78. Dechem. 16. «Dela Logofeţiîa ce mare». In pricina zestriî pretinse de 
lordachi Şendre de la socrul seCi Costandin Bontăş. ~ Pag. 97—98. 

79. 1823 Ghenar. 24. «Dela Departamentul pricinilor străine.» In pricina 
dintre Aga Costandin Roset şi Evstraţie Hagi Gheorghe cu tovarăşul seâ 
Ionica loan, cari ţineaâ în arendă venitul moşiei sale Măstăcanil. — Pag. 99— lUO 

80. 1823 l'ev. 5. «Dela Logofeţiîa ce mare». Asupra cererii făcute de Pa- 
raschiva, fiica reposatuluî Ştefan Bordel de a se protimi.si pentru rescum- 
perarea unor firte de vie, vindute în timpul nevîrstnicieî sale. — Pag. 
101-102. 

81. «In pricină particularnică», pentru testament.— Pag. 102—104. 

U 82. 1823 April. 25. U^puns în pricina dintre jidovul Leiba şi Hcrşcu (su- 
puşi austriaci) şi Vornicul Andronachi Donicî, pentru o moşie. — Pag. 105. 

83. 1823 Mal 30. «Dela Logofăţila ce mare. Spre întemeerea unii dieţl».— 
Pag. 107. 

84. 1823 luni 2. «Dela Logofăţila ce mare». Dacă o fimela cu fiîcă-sa, 
fiind din lege papistă.şască, vine cătră pravoslavnica credinţă poate a mai 
cere atât dropia zăstre sa, căt şi clironomie » ? — Pag. 108. 

85. 1823 Iunie 21. «Capite de pravilî în pricina văduvii Ecateriniî Canano 
Sulgeresă». — Pag. 108—110. 

m. 1823 Avg. 20. Diferite extracte de capite de pravilî.- Pag. 111—112. 

87. Eşiî 1823 Iunie 28. Diferite extracte de capete de pravilî. — Pag. 118. 

88. «Dela Logofăţiia cea mare». Cinci întrebări relative la sub-scrierile 
din zapisele de vln(Jărî, la înstrăinarea lucrurilor, şi altele. 1823 luli 9. — 
Pag. 117-124. 

89. 1823 Avgust 3. «Dela Logofăţiia ce mare.» Cere deslegare în pri- 
cina dintre Vornicul Teodor Balş şi Postelnicul Aleco Mavrocordat, pentru 
abaterea apelor unor izvore din drumul lor. — Pag. 125. 

90. 1823 Avgust 23. «De la Logofâţie ce mare.» In pricina dintre Spă- 
tarul Aleco Sturza cu Spătarul Teodor Balş, pentru un zapis de datorie.— 
Pag. 126-128. 

91. 1823 Avgust 29. «De la Logofăţie ce mare.» Cere deslegare în privinţa 
înstrăinării lucrurilor de zestre.— Pag. 128—130. 

92. o De la Logofeţiîa ce marc cătră il-luî Flehtenmalier pravilistul.» 1823 
Sept. 6. In pricina Spătarului Teodor Bals cu Spătarul Aleco Sturza, pentru 
datorie de bani.— Pag. 131 — 132. 



93. «Capete de pravilî In pricina d-sale Vornic. Răş.» — Pag. 132—133. 

94. «Dela LogofăţiTa ce mare. G&tr& cin.st. D-luT Flehtenmaher pravilist.» 
In pricina dinire Comisul loniţă Miclescu şi fratele sdd Sandu cu sora lor 
Prohiriţa peutru averea părintescă. 1823 Noemv. 23. — Pag. 136—138. 

9d. Deslcgare pravilicescă in pricina unul loc cu bczmen, pe care se află 
ftcute dughene.— Pag. 138—141. 

96. 1824 Mart. 3. Extracte priv't6re la epitropî, darurî şi altele. — Pag. 
142-143. 

97. aLogofeţila ce mare câtră cinst. d-luî Flehtenmaher pentru o pri- 
cină care urmeză după spiţa următore.» In privinţa împărţelii unei averi. 

1824 Mart. 16. — Pag. 143—147. 

98. «Dela Logofăţila ce mare.» 1824 Apr. 19. In privinţa ecaretelor date 
prin izvod de zestre, pe locurî de bezmen, şi primejduite de foc. —Pag. 147. 

99. «Dela Logofăţila ce mare.» 1824 Apr. 29. In privinţa asigurări! credito- 
rilor, prin vadele.— Pag. 147. 

100. «Capite de pravilî ce am dat la Mal 20 la un boer— tf/iclf— », in pri- 
vinţa înstrăinării de loc saA moşie de zestre. — Pag. 148. 

«Extractus legum». — Pag. 149 — 150. 

101. Dela Logofăţia ce mare cătră cinst. D-luî Flehtenmaher pravilistu.» 
Cere deslegare In pricina amanetării unuî lucru la doî creditori. 1824 Iu- 
nie 28. — Pag. 150- 151. 

102. «Capite de pravilî ce am dat la 11 Sept. D. N. N.» «Pricinile pentru 
care bărbatul de.spărţăndu-să de fimeîa luî poate să căştige ze.strea eî.» — 
Pag. 151. 

103. Pentru ceî ce daa sail iafi mită la judecăţi.— Pag. 151—152. 

104. «Vornicieî Obştii.» 1824 Oct. 23. In pricina plăţii unor dobân4î.- 
Pag. 152-163. 

105. «Capete do pravilî scoasă in pricina D-sale Med. Oheorghc Dimitriu 
Arbure.»— Pag. 153. 

106. 1825 Chenar 3. «Dela Epitropiî mănăstirii sfanţului Spiridon cătră 
cinst. D-luî Flehtenmaher.» In pricina incheeriî unor contracte pentru ve- 
niturile moşiilor din stânga Prutului.— Pag. 154—155. 

107. Capete de pravilî asupra împărţirii avcriî unei mame la copil din că- 
.sătoriî diferite. — Pag. 156—169. 

108. «Capite de pravilî scoasă pentru D-luî Vornicu Ştefan Catarpriu.» 

1825 Fevr 18. Pentru luare de venituri din averea de pe mamă a copiilor. 
— Pag. 161. 

109. «Capite de pravilî scoasă pentru D-luî Banu Costachi Caţichi.» 1825 
Mart. 2. Pentru epitropia mamelor.— Pag. 161—166. 

110. «întrebare particularnică.» Pentru vînijârî de clironomiî şi altele. — 
Pag. 167—169. 

111. Capele de pravilî, pentru datoriile ce aCi epitropii faţă de minori. — 
Pag. 169—172. 

112. «Capiti de pravelî date la Mart. 13. 1826.» Despre drepturile credito- 
rilor asupra datornicilor. — Pag. 173. 

113. «Capete de praveli.» In privinţa împărţirii clironomiilor. — Pag. 
173-176. 

114. Mart. 18. 1826. Capete de pravilî, pentru zestre. — Pag. 175—176. 



44 

115. «PravilicTască dezl&gare uniî dieţî.» — Pag. 176 — 179. 

116. Diferite întrebări pentru lucrurile amanetate şi înstrăinarea zestriî. — 
Fag. 180-181. 

117. aCapite de pravilî dale Ia Mart. 28. 1826.» Pentru Împrumutări de ban! 
la nevîrstnicî. — Pag. 182. 

118. întrebări, dacă copiii pot garanta pentru părinţii lor ? — Pag. 183—184. 

119. aPravilicîască dezlegare in pricina D-sall K. K. Elena fiica răposatului 
Mihălachi Racoviţă şi soţiia Banului Şărban Bosăî.» 1826 Iunie 11. Pentru cli- 
ronomie. — Pag. 186. 

120. «Dezlegare praviliclască.» Pentru vîncjărî de lucruri streine. — Pag. 186. 

121. «Pravilicîască dizlegari.» «Pentru pronomiile zăstriT.» — Pag. 187-188. 

122. «Capiti de pravilă.» Pentru dobâncjî. — Pag. 189. 

123. 1826 Avgust "/ss- «Am dat luî Narnovski Blanir, supus rusesc, ur- 
mătoare capi te de pravilî, pentru sâlnica stăpânire.» — Pag. 190. 

124. «Pravilicîască dezlegare a întrebărilor ce sau făcut la pricină în- 
făţoşată.» Pentru îndatoririle şi dreptăţile ce are un părinte asupra averii 
fiilor seî, după m6rtea mamei lor. — Pag. 191 —200. 

125. «Departamentu pricinilor streine cătrăcinst. D. Flehtenmaherpravilist.»» 
1827 Iunie 1. In pricina supusului Austriac Gheorghe Efstadi pentru clirono- 
mie. — Pag. 201— SaS. 

126. «Vorniciîa Obştieî.» 1827 Iunie 24. întrebare în privinţa unei dieţi. — 
Pag. 204. 

127. «Extractul din anaforaoa boerilor dela 1827 Mal 27.» — Pag. 205-207. 

128. «Departamentu pricinilor streine cătră cinst. D-luî pravilist Flehten- 
maher». Pentru o datorie de bani. 1827 Avgust 14. — Pag. 208—212. 

129. «Sau dat la 1827 Sept. 26.» Pentru daniile lăsate prin diata reposa- 
tuluî Spătar Serbări Canano bisericii din Cornu. ~ Pag. 212—213. 

130. «Capiti de pravelî.» «Pentru înzăstrare.» «Pentru jalobi asupra cura- 
torului.» «Pentru împiirţala clirononiiî.» — Pag. 213—214. 

131. «Departamentu pricinilor streine cătră cinst. D. Flehtenmaher.» 1827 
Sepv. 22. Pentru împrumuturile făcute dela pers6ne din tagma călugărescă. 
— Pag. 215-216. 

132. «Capite de pravilî pentru molluzie.» — Pag. 216—221. 

133. «Dcpart. pricinilor streine cătră cinst. D-luî pravilist Flehtenmaher.» 
1827 Noemvr.' 17. In pricina supusului Austriac Aron Zelic, pentru împăr- 
tăşire din averea reposatuluî şefi unchiQ Mendel, giuvaergiul. — Pag. 222—226. 

134. «Logofeţiîa ce mare.» 1828 Ghenar. 26. In pricina luî Neculaî Fote 
Sulgerul, pentru averea fratelui seu Vasile Tincu din tîrgul Hârlăa. — Pag. 
226-227. 

135. Deslegarea în pricina unei dicţî. 1828 Fevr. 1.— Pag. 227-230. 

136. «Vornicio Obştieî». 1828 Apr. 17. Pentru resturi de zestre.— Pag. 230. 

137. Vorniciîa Obştieî.» 1828 Apr. 18. Pentru nisue dieţî. — Pag. 230—231. 

138. «Dela Logofâţia ce mare.» 1828 Maîu 8. Pentru schimburi de moţ^iî.— 
Pag. 232 -234. 

139. «De lîi Poliţie oraşului Kşiî. Cătră cinst. d-luî Flehtenmaher Pravilist 
de aice din E^î.» 1828 Mal 25. Pentru pricinile unor socoteli.— Pag. 234—235. 

140. «Dela Poliţie oraşului Esiî». 1828 .Mai 25. Pentru plata unor datorii.— 
Pag. 235-236. 



UI. mTălm&cire predlojănil din 21 Ma! 1828 supt No. 628 cătrâ Divanul 
Judecătoresc. B Pentru nisce împrumuturi. — Pag. 237. 

142. Insemn&rt de cappte de pravilT, In pricina dintre Hatmanul Aleco 
Scorţescu cu Sp&târ^sa Ruxanda Caţichi, pentru datorii. 1828 Iulie 20. — 
Pag. 238-241. 

143. «Divanul gludec&toresc a Cnejiî Moldavieî c&trâ cinst. D-IuT Flehten- 
maher pravilist.» 1828 Sept. 16. Despre despăgubirea creditorului unei per- 
sune falite. — Pag. 241—242. 

144. Adivarat sfetnic a Statului, Inplinitorîul, Viţe PrezidentulQ Divanu- 
lui Cnejii Moldavviel. 955 Septvr. 28. 1828. Ieşi. Cătră cinst. şi evghenist 
Divan a Obşteştii Adunări.» Despre hotăririle Domnilor din urmă.— Pag. 242—243. 

145. cAdivăratul Sfetnic a Statului, InplinitorI Indatorirel Viţe Preziden- 
tului Divanului Cnejii Moldavviel cavaler. Sept. 29. 1828. Cătră cinst. şi 
evghenist Divanul Cnejiî Moldavviel, a opşteştil Adunări.» Despre datornici. — 
Pag. 244—245. 

146. «Dela Logofeţie ce mare.» 1828 Oct. 23. Pentru datoria lui Gheorghe 
Dimitriu Arbure. — Pag. 246 — 246. 

147. Pentru stăpânirea unei averi. —Pag. 246. 

148. «Cătră cinst. D-luI D. Fleht. pravilist». 1828 Dechem. 28. Pentru un 
sinet de datorie. — Pag. 247—248. 

149. «Depart. prici, străine a Cnejiel Moldav vil.» 1829 Chenar. 29. In pricina 
unor datorii ce aQ a lua nisce supuşi Ruşi de la reposatul Vistier Pe- 
trache Sturza. — Pag. 249. 

150. «Extract din Anaforaoa Divanului dela anul 1826 Iulie 10: In pricina 
casil răposat. Spătar Petrachi Cazamir, de capite de pravill ce să cuprinde 
in acîa anaforâ.» — Pag. 250—251. 

151. «Obştiasca Adunare a Di\ anului Cnejii Moldavviel cătră cinstit D-iuI 
FI.» 1829 Fev. 18. In pricina creditorilor Spătăresil Ruxanda Casimir.— 
Pag. 252—255. 

152. Vornicia Obştii. «Cătră cinst. D-luI D. Fleh., pravilist.» 1829 Fevr. 
23. In privmţa epitropulul rânduit casei reposatulul Sărdar Vasile Chiriac— 
Pac:. 256—257. 

153. «Divanul gludecătoreso a Cnejii Moldavviel, cătră cinst. Dumn^-lul 
Flehtenmaher pravilisLi 1829 Fevr. 27. In privinţa unul schimb de moşie.— 
Pag. 257-261. 

154. «Logofâţila cea mare a Cnejiel Moldavviel.» 1829 Mart. 1. Pentru 
averea reclamată de Costandin Stanciu de Ia un moş al seQ, Hagi Gheor- 
ghie. — Pag. 261—267. 

155. «Cătră cinst. D-lu! pravilistul Flehtenmaher.» 1829 Martie 21. Pentru 
datoriile Vistierului Petrache Sturza. — Pag. 267. 

156. «Depart. pricinilor străine a cnej. Moldavviel. Cătră cinst. D-luI Pra- 
vilist Fleht.» Despre neprotestarea poliţelor. — Pag. 267—268. 

157. «Cătră dnst. D-luI D. Flehtenmaher.» 1829 Mart. 29. In privinţa 
averi! remase de la un Panaite Dimitriu, pe care o stăpinesce soţia sa, fără 
catagrafie. — Pag. 269. 

158. «Depart. pricinilor străine a Cnejiel Moldavviel.» 1829 Mart. 31. Pen- 
tru pretenţia unef sume de bani. —Pag. 269—271. 

159. «Capete de pravilf ce am dat D-luI B. Lez.» 1829 Mal 18. — Pag. 271—272. 



I __ ^ __ 

160. «Dela D-luT Cânta Post.» 1829 Mal 29 Pentru pretenţia Spătarului 
Costachi Pomăr asupra caseî reposatuluî Vist. Petrachi Sturza, !n afacere de 
banî. — Paff. 272. 

161. «Divanul a obşteştii Adunări a Cnej. Moldavvieî. Cătră cinst. d-luî 
pravilist Flehtenmahcr.» Pentru acareturi de zestre ale soţiei re(K>satuluI 
Căpitan 8a va. -Pag. 273—274 

162. «Depart pricinilor streine a Cnej. Moldaviel, cătră cinst. d-luî pravilist 
Flehtenmaher.» Iaşi 5 Iunie 1829. Pentru giuvaericale şi argintării, amane- 
tate. - Pag. 274-277. 

168. Hî^spuns la întrebările Divanului Obşteştii Adunări pentru acareturi 
de zestre.— Pag. 277-278. 

164. «Cătră cinst. D-luî Pravilist Fleht.» 1829. In privinţa pretenţiei de 
75.000 lei, ce face Spătarul Costachi Pomer de la reposatul Vistier Petrachi 
Sturza. — PajLC. 278-279. 

165. «Cătră cinst. D-luî D. Flehtenniaher pravilist» 1829 Avg. 18. In pri- 
vinţa cererii supusei rusesci Anastasia l^dioursa, pentru Împlinirea unor 
datorii. — Pag. 280—281. 

166. 1830 Ghenar 10. Adresa Obştescului Divan către Vice-Presidentul Mir- 
covicî, In privinţa voeî ce s'a dat pravitistulul Flechtenmacher a deschide 
un institut privat, pentru învăţarea Dreptului Roman. ~ Pag. 282. 

167. «Cătră cinst. D-luî pravilistu Flehtenmaher.» 1830 Ghenar 19. In pri- 
vinţa priciniî dintre Vornicul Costandin Paladi cu Hatmanul Costandin Pa- 
ladi, pentru nisce case. — Pag. 283—284. 

168. «Depărtam, pricinilor străine a Cnejieî Moldavvieî, cătră cinst. Dluî 
pravilist.» 1830 Iunie 30. In privinţa lucrurilor nepreţuite în f6ea de zestre. - 
Pag. 284. 

169. «întrebări particularnice de la D-luI Stolnicu Ştefanachi.» Pentru măr- 
furi în deposit şi lucruri amanetate. — Pag. 285—286. 

170. Deslegărî date Mitropolitului Veniamin al Moldovei, în privinţa celor 
ce şî-ad perdut documentele pentru stăplnirea uneî averi. — Pag. 287 — 290. 

171. «Capite de pravilî date la 1830 Oct. 9 din porunca.» Pentru dobănda 
ce trebue a plăti un epitrop la banii orfanilor. — Pag. 290. 

172. «Depart. pricinilor străine a Cnejieî Moldavviî cătră cinst. D-luî pra- 
vilist Fleht.» Despre pricina dintre Sărdarul Andronachi Vasiliu şi canţela- 
ristul Dalmatov, pentru banî. — Pag. 291—293. 

173. «Dezlegare pravilicîască în pricina Spatar.lamandi pentru înpresurarea 
moşiî llăcâmuşul de pe părăul Muşata » — Pag. 294. 

174. «Dela Depart. pricinilor Streine a Cnejieî Moldavviî». 1830Noemv. 13. 
In pricina unor banî, ce are a lua Banul loan Oatu din tovărăşia urmată 
între Sărdarul loan Gheorghiu şi fraţii .seî Lupu şi loan. — Pag. 295-296. 

175. («Divanul Cnejieî Moldavvieî, parte gîudecăt.» In pricina uneî moşte- 
niri. — Pag. 297. 

176. «Depart. pricinilor streine a Cnejieî Moldavvieî». 1830 Dechemvr. 15. 
In pricina vîiKjăriî prin mezat a moşiei uneî femei puse sub epitropie. — 
Pag. 297-300. 

177. Deslcgărî date în pricina dintre Marghiola ŞeptelicI şi supusul au- 
striac Grigorio Caretaşu. pentru o butcă. — Pag. 300—301. 

178. «De la Consulatul Rusesc şi Stărostiîa britanicîască, cătră cinst. D-luî 



47 

Pravilist Flcht.» laşT 11 Fevr. 1831. In pricina dintre supusul Britanicesc 
Ştefan Goilav şi supusul Austriac Alfons, pentru bani — Pag. 301—302. 

179. «întrebare praviliclască făcut& la Mal 7, de c&tră Dr. R&gilam.» Pentru 
o diată. — Fag. 303. 

180. «Depart. pricinilor străine a Cnejieî Moldavvieî.» 1831 Mal 26. In pri- 
vinţa uneî zestre. — Pag. 303—304. 

181. cDela Consulatu Rusesc, cătră cinst. D-IuT Pravilist.» In privinţa moş- 
tenirii uneî zestre. — Pag. 304— 3Cfâ. 

182. «Dela Consolatul rusesc.» Iulie 18. 1831. In privinţa îndestulării cre- 
ditorilor şi moştenitorilor. — Pag. 305. 

183. «Dela Consolatu Rusesc*. Avg. 8. 1831. In privinţa unul falit fraudu- 
los. — Pag. 306. 

184. «Dela Logof. ce mare.» 1831 Avgust. 11. Pentru pretenţii de zestre. 

— Pag. 306-307. 

185. «Dela Logofeţiîa cea mare.» Avgust. 20. 1831. In pricina lut Anton 
Chişeă, şi Spătarul loan Duca pentru averea remasă dela Ancuţa Duca. — 
Pag. 308. 

186. Michaî Grigoriu Suţu, Vvod Moldoviî, tntăresce Anaforaua Obşteştii 
Adunări din anul 1819 Oct., pentru adopţiunea lui Spiridon şi Nicolae Că- 
minarii de către Andrei Pavlu. 1819 Noemv. 19. — Pag. 319—321. 

187. «Hrisov Gospod întăritor Insumfliri Căminarilor »Spiridon şi NeculaiO.» 
1819 Noemv. 30. — Pag. 321-322. 

188. Cartea lui Veniamin, Mitropolitul Moldovei, pentru adopţiune. 1825 
Noemvrie 9. — Pag. 323. 

189 «(^cârmuirea deplin Inputer nici tulul Prezident Divanurilor Cnejieî Mol- 
davvieî şi Valahieî.» 8 Iulie 1829. Bucureşti. Despre uşurinţele 'ce saQ ho- 
tărit a se acordă datornicilor Intru plata datoriilor făcute pană la anul 
1821. - Pag. 324-326. 

190. Andronachi DonicI cere deslegarc de la Logofeţie, In privinţa pricinii 
ce urmeză Intre Ruxanda Catargiu şi Intre Post. Elenco Mânu. 1825 Noemv. 16. 

— Pag. 327-329. 

191. Anaforă despre cununii. — Pag. 331—332, 335—336. 

192. Capote de pravilî relative la danii. 1825 Martie 10. — Pag. 333-334. 

193. Capete de pravilî In privinţei uneî clironomiî. Pag. — 337. 

194. Idem pentru un mezat. — Pag. 338. 

195. «Insămnare făcută la 24 Oct. 1838 aflată dela D-lul Şerban Costinăscu 
din laşî.» — Pag. 338. 

196. Diferite tălmăciri din legiuirea Imperatuluî Porfirogenetul, şi altele. 

— Pag. 339- 342. 

197. Formular pentru facerea actelor de compromis. — Pag. 346. 

198. Formular pentru facerea actelor de despărţenia căsătoriei. — Pag. 347. 

199. Poruncă domn(!*scă către Constantin Aslan, Vel Vornic de aprocjî. să 
aducă in cercetarea Divanului pricina Spătarului Alecu Sturza cu Spătarul. 
Teodoraşcu Balş. pentru datorie de banî. 1823 Noemvrie 15. — Pag 348-349. 

200. Anaforă către Domn, pentru sequestre. Avg. 1820 —Pag. 351. 

201. Anaforă către Divan, pentru faliţi. 1820.— Pag. 352-353. 

202. Anaforă către Divan, cuprincjOnd capete de pravilî pentru sequestre. 

— Pag. 354-355. 




_48 

203. Anaforă c&tre Divan, cuprin^^nd capete de pravilî pentru faliţi. ~ 
Pag. 3o5-356. 

204. Anaforaua Logofetuluî Diniitrie Sturza, Vornicului Andronachi DonicI 
şi Pravilistulul Hriste Flehtenmaher către Domn. CGrecesceJ.^Paig. 357—358. 

205. Iulie 3. Capete de pravilî. pentru un lucru nemişcător drept zestre, 
amanetat de către bărbat. — Paîr. 360. 

206. Pentru facere de testamente. — Pag. 360—361. 

207. Cuvînt Ia o solemnitate a Seminariulul. — Pag. 362. 

208. Capete de pravilî, iu privinţa cererii unei femei de a se impar t&şi din 
averea bărbatului s5Q. 1825 Octobre 29.— Pag. 364. 

209. Formular pentru facerea de testamente.— Pag- 368—369. 

210. 1823 Maî 19. Pricina de judecată pentru despărţirea hotarelor dintre 
dou6 moşiî. — Pag. 369. 

211. Diferite formulare de testamente, şi altele.— Pag. 370—372. 

Nr. 11. 

I n-folio. — 137 foî. — Secolul XIX - Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi. 

Pe faţa legăturii titlul : 

«Condica D. Camr. Flehtermaher, îuristconsultul Statului, pe 
anul 1835, luna Octvr. 16.» 

Cuprinde în extras diferite hotărîrî judecătorescl, dintre anii 
1835 — 1838, asupra cărora s'aG dat de cătră Pravilistul Statului 
deslegărî pravilnice şi observaţii. 

No. 12. 

In folio. — 147 foî. — Secolul XIX. — Bibi Scheiană. 
Scris pe hârtie de maî mulţi; cuprinde şi foî tii)ărite. 

Pe fala legăturel titlul: 

«Portativ.» Cuprinde note şi extrase juridice în limbile ro- 
mână, latină, franceză, adunate de Hriste Flehtenmaher, pravi- 
listul Statului Moldovei, precum şi următoarele documente co- 
piate întregi sau în extras: 

1. «Logofeţila ce mare a Dreptăţii. Rînduîala sianţilor Divanului Dom- 
nescu.» Iaşii 1834 Iunie 19. — F6îa 3. 

2. aCap al optulea. Rînduîala Judecătorlască.» 21 Septcmbre 1831. — 
Foile 4-11. 

3. aCap al IX. Disposiţiile ghenerale,» despre titlurile şi drepturile nobi- 
letalel, numiri In dregătorii şi altele — Foile 11—18. 

4. «Copie du Projet de rectification des articles 260, 278 et 325 du re- 
glement organique.» — Foîa 19. 

6 aCopie di pe tălmăcirea predj. D. plinipotent cătră sfat din 4 April 
cu No. 465 anul 1833», relativă la proectul organisărel părţii judecătorescl. 
— Foile 20-22. 



49 

6. Adresa ]ul G. A. Chisilev (sicj o&tre Marele Logofî^t, in pricina unul 
vechsel (poliţă). — F. 23. 

7. Raportul obicinuite! Obşteşti Adunări câtră Vice-Presidentul Cnejiel 
Moldaviel, In privinţa unul proiect pentru Împliniri de datorii. 1834 Mart. 2. — 
F. 23. V. 

8. «Ck>pîe di pi anaforaoa Sfatului administrativ din 27 Săptv. 1834, 
Nr. 390, urmată cătră pre tnnălţatul Domn,» relativă la feţele particularnice 
ce se cheamă în judecată. — F. 25—26 v. 

9. «Copie de pe raportul Obşteştii Adunări cătră D. Viţ Prezident Ghineral 
Maior şi Cavaler! Theodor lacovlevii Mircovicî», în privinţa ramului judecă- 
toresc. -- F. 27—28 V. 

10. «Pentru jalbe.» — F. 36 v.— 37. 

11. «Pentru dovadă.t — F. 38 v.— 42 v. 

12. vCuprindirea în scurt a paragrafurilor însemnate în condica politiclască.» 
— F. 44-119. 

13. «Insămnare in pricina următoare, între dum. Spat. Fara cu măn. Tril 
Sfititelor. 1839 Maîu 27.» -F. 121. 

14. «Culegire de parai^rafurl din Condica ţivilă glăsuitoare pentru para- 
grafiîa încuviinţată de legi.» — F. 124. 

15. CulcLfere de diferiţi paragrafi din Condica civilă, din Vasilicale şi alte 
capete de pravile, pentru felurite pricini; numere din «Buletin, foae oficială,» 
pe 1839 şi din «Foae sătcscă» po 1839 şi 1840. — F. 119 V.-147. 



Ko. 13. 

In-folio. — 102 fol. — Secolul XVIII. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hărtie de aceeaşi mână; numele şi titlurile Domnilor, iniţialele 
documentelor şi ani! sunt scrise cu roşu. 

Legat în piele peste tot; pe faţa legăturii se află imprimat capul de zim- 
bru al Moldovei aşezat pe un buzdugan şi o sabie încrucişate, iar de desubt 
anul «1796.» 

Are titlul următor: 

«Condeca întru care s'au trecut toate scrisorile de moşii, de 
vii, de dughene şi de ţigani a sfintei Mănăstiri Bărboiul. Care 
8*au făcut şi s*au scris în ziliie prea luminatului şi prea înnâlţatulul 
Domnului nostru Alexandru loan Calimah Vvod, şi în ziliie 
prea o sfinţii sale, Kiriu Kiriu lacov Mitropolitul Moldavii. Şi 
s*au fâcut şi s*au scris prin sărguinţa şi ostenlala punerii Ia 
orănduTalâ a svinţii sale prea cuviosului Kir Kiril [protosinghelul 
şi egumenul aceştii sfinte mănăstiri. 

«Şi sau scris condeca acîasta de mine mai micul şi prea 
plecat cătră toţi Costantin Polimaz Logofăt sin proto- 

Mantucri^U românul. 4 



50 

populuT loniţă dela târgul Bacăului, Ia ani! dela IIs. 179 6 
Octv. 14.» 

Adaus posterior tn mijlocul titlului: 

«AcTastâ condică^ in cad sânt trecute toate scrisorile moşiilor 
i altor acareturi a svintil mănăstiri Bărboiul, precum şi ţiganii, 
pentru ca pururea să fii păstrată Ia adastă mănăstiri Bărboiul» 
s*au însâmnat şi de mine. 1834 lulil 15. 

«Dimitrie Sturza Logofăt.» 

Cuprinde umiătorele: 

«Scara pentru moşiile ce să află întraclastă condecă.» 

«Hrisoavele de milă.» 

1. «Hrisoavele de milă a prea fericiţilor Domni, pentru deseteiiă de stupi. 

şi goştina de ol şi pentru v&drărit, şi 12 ITudi posluşnici.» .... List. 4 

— Grigorie Ghica Vvod. 7247 (1739) Maî 18. 

— Grigorie Ghica Vvod. 7266 (1747) Noemv. 15 

— Matei Ghica Vvod. 7262 (1754) Iun. 20. 

— Alexandru Costandin Muruz Vvod. 1792 Avgust. 

«Posluşnicii.» 

2. «Posluşnicii sfintei mănăstiri Bărboiului. - List. 6 

— Antonie Ruset Vvod. 7184 (1676) Fev. 18. 

— Nicolao Alexandru Vvod. 7219 (1710) Noemv. 7. 
-- Mihaî Racoviţă Vvod. 7224 (1716) Fev. 24. 

— Grigorie Ghicii Vvod. 7235 (1727) Mart. 18. 

— Costandin Nicolae Vvod. 7242 (1734). 

— Grigorie Ghica Vvod. 7246 (1738) Mart. 15. 

«Dughenele din Iaşi.» 

3. a Dughenele şi casălc din laş de pe podul vechiu şi de pe alte 
uliţe.» List. 8 

— Zapis de vlncjarc pentru un loo de casă cu grădină şi cu pomi. 
7156 (1648) April 25. 

— Zapis do vin(}are pentru locul de casă de la zid, pe uliţa Părvoleş- 
tilor. 7174 (1666) Mal 22. 

— Zapis de vln()are pentru o casă din laşi de pe uHţa Slrbască, la 
zid. 7174 (1665) Săptcmv. 20. 

— Zapis de vîn(Jare pentru o casă a luî Andonie ţiganul. 7174 (1666) 

Avg. 30. 

— Zapis do vîn()are pentru un loc de trei case al lui Nicolae feciorul 
luî Istrate. 7176 (1667) Săpv. 15. 

— Zapis do vîn(}are pentru un loc de trei case de pe uliţa Armen^scft. 
7176 (1667) Octv. 15. 

— Idem, Idem. 7176 (16S7) Noemv. 22. 



51 



— Idem, Idem. 7177 (1669) Iun. 16. 

— Zapis de vîn4are pentru o pivniţă cu locul eî. 7177 (1669) Mart. 3. 
~ Zapis de vln()are pentru un loc lângă m-rea Bărboiul. 7178 (1669) 

^ctv. 21. 

— Mărturie pentru hotărnicia locului cumpârat de m-rea Bărboiul de 
^^ Cârste Armanul. 7201 (1693) Iun. 15. 

— Zapis de vin4are pentru un loc al Măriei şi al soru-seî Irina. 7178 (1669) 
Noemv. 29. 

— Zapisul de vincjare al lui Boghiţa Mititelului pentru o casă cu 
locul eî. 7177 (1669) Ap. 20. 

— Zapisul de vîncjare al luî Dumitraşcu, feciorul luî Chiriac, pentru un 
loc de casă. 7177 (1669) iMaî 16. 

— Zapisul de vin4are al Iu! Ion şi al femei! sale Alexandra, pentru 
jumătate din locul lor de casă. 7178 (1670) Mart. 17. 

— Zapis pentru schimbul unor case. 7181 (1673) Mart. 17. 

— Zapis de vîn4are pentru un loc de casă pe podul Ilagioae. 7193 
1684) Noemv. 12. 

— Zapis de vlncjare pentru o pivniţă do piatră. 7184 (1676) Avg. 27. 

— Antonie Ruset Vvod Intăresce o cumpdrăt6re a m-riî Bărboiul. 

184 (1676) Avg. 31. 

— Zapis de vîn<}are pentru o casă. 7184 (1675) Dechemv. 16. 

— Zapis de vincjare pentru o casă cu locul el, din uliţa Armenescă. 

185 (1676) Săptv. 5. 

— Zapis de vîn(Jare pentru o casă cu locul eî, pe podul vechiQ, din 
nahalaua Potcovarilor. 7188 (1680) Mart. 3. 

— Idem pentru vln^area unu! loc de casă. Fără velet. 

— Idem pentru v!n4area unu! loc de casă. 7194 (1686) Ap. 24. 

— Idem pentru vin(}area unui loc de casă. 7194 (1686) Maî 10. 

— Idem pentru vtn4area unu! loc de casă. 7194 (1686) Iun. 20. 

— Idem pentru vln^area unu! loc de casă. 7201 (1693) Iun. 15. 

— Idem pentru vîmjarea une! case cu locul eî. 7212 (1704) Iul. 22. 

— Idem pentru dania une! case. 7223 (1715) Fev. 19. 

— Idem pentru vln^area une! case, de pe podul vechiQ. 7241 (1733) 
Vlart. 6. 

— Idem pentru vln4area unu! loc de casă de pe podul vechia, in fă- 
nărie. 7247 (1739) Iul. 23. 

— Idem pentru vin4area une! dughene. 7263 (1755) Ma! 6. 

— Idem pentru vlncjarea une! case, de pe uliţa podului vechia. 7272 
;1764) Maî 4. 

— Scris5rea Hatmanului Vasile Roset pentru schimbul a doud 
dughene din laş! pe o bucată de moşie de pe Jijia, anume Lăzoreniî, a 
m-riî Bărboiul. 7273 (1765) Ghen. 24. 

— Mărturia vornicilor de pdrtă în privinţa loculuî de casă al Floreî 
Armenciî. 1766 Noemv. 19. 

— Zapisul, monahie! Efrosina pentru vin^area une! casc cu locul eî, din 
mahalaua Munteni! de jos, luî Vasile Negre Căpitanul. 1784 Ghen. 9. 

— Zapisul luî Miron Patco varul pentru vlncjarea une! case. 1785 
Iun. 26. 



52 

— Mărturia Iul Stavăr, Vornicul de purtă, tn privinţa hudiţil de lăn^ 
zăplaziT m-riî Bărboiului. 1786 Iun. 6. 

— Mărturia luî Costandin Perjul şi Stavăr. Vornici de p6rtă, pen- 
tru cercetarea pricinii dintre Egumenul ni-ril Bărboiul, cu Vitoria şi fiul 
el Mihalache Grămăticul. 1787 Mal 8. 

ft Viile». 

4. «Viile dela Vlădioeni ot ţinutul laşului LisL 

— Carte de la Antonie Ruset Vvod, dată neg'uţătorulul lamandi din 
Iaşi. 7185 (1677) Iunie 12. 

— Zapisul Dochiel, femeea luî Crâciun, pentru vîn(Jarea viei din 
Vlădicenl. 7192 (1684) Maî 24. 

— Zapisul luî MateiQ Sturza, prin care dăruesce via de la Vlădi- 
cenl. 7209 (1700) Octv. 3. 

— Cartea luî Ghedeon, Mitropolitul Suceviî, pentru o vie dată m-riî 
Bărboiul ca să o lucreze. 7225 (1717) Mart. 18. 

— Cartea lui (ihedeon. Mitropolitul Suceviî, prin care scutesce m-rea 
Bărboiul de dijmă dupe cele o pogone de vie de la Vlădicenl, aflătore 
pe locul Mitropoliei. 7227 (1719) Iun. 16. 

— Idem a luî Gavriil. Mitropolitul Moldovei, idem. 1760 Iun. 5. 

— Idem a luî lacov. Mitropolitul Moldovei, idem. 1792 Săptv. 26. 

— Zapisul Afteniel lloşculesă pentru vîncjarea a 2\., pog6ne de vie 
cu livadă de pomi m-riî Bărboiul. 7242 (1733) Octv. 21. 

— Cartea iuî Antonie, Mitropolitul Sucevei, pentru un pogon de vie 
de la Vlădicenl, dat luî loan Beşleu. 7247 (1739) Maî 14. 

— Zapisul luî Vărlan călugărul pentru o firtă de vie de la Vlădicenî, 
vîndută luî lane Bulubaşa. 7251 (1743) Maî 8. 

— Zapisul luî loan croitorul Beşleul, prin care dăruesce cumnatului 
seâ Vasilaclie Copdinca via paragină de la Vlădicenî, hărăzită de Antonie 
Mitropolitul. 7259 (1751) Mart. 5. 

«Titienil» 

5. «Titieniî la ţinutul laşului piste Prut.» List. 19 

— Zapisul Cârsteî, prin care dăruesce partea sa de moşie din Titienî 
luî Enache Vătavul. (Fără dată). 

— Ispisoc sirbcsc de la Vasile Vvod, întăritor daniel de mal sus. 

7156 (1648) Maî 17. 

— Zapisul luî loan, feciorul Dumiî, prin care vinde partea sa de mo- 
şie din Tâtt'mî luî Enache Vătavul. 7157 (1649) Ap. 20. 

— Ispisoc sîrbesc de la Vasile Vvod. întăritor vîn(Jăriî de mal sus. 

7157 (1649) Iun. 2. 

— Zapisul luî loan Na te, cu femeea luî, pentru vîndarea moşiei 
Tăt^nî luî Enache Vătavul. 7158 (1650) Mart. 6. 

— Cartea luî Grigorie Ghica Vvod către liLgumenul de la Bărboiul, ca 
să strtngă dijma de pe moşia Tătieniî. 7245 (1737) Iun. 22. 

— Cartea luî Grigorie Ghica Vvod dată Egumenului de ia m-rea Băr- 
boiul pentru dijma de la Tătienî. 7246 (1738) Iul. 8. 

— Mărturia hotarnică a moşiei Tătieniî. 7264 (1756) lulî 16. 



— Mărturia lui loan Brătilă biv călăraş de Ţarigrad penlru moşia Tă- 
teniî. 1777 Maî 13. 

— Mihail Ck)standin Suţu Vvod iatăresce anaforaua veliţilor boer! 
pentru stricarea unuT schimb de moşie cu m-rea Bărboiul. 1796 Fev. 11. 

— Anaforâ dată in pricina schimbului de moşie făcut de m-rea Băr- 
boiul cu reposatul Logoffit Vasile Razu. 1794 Dechemv. 12. 

— Alexandru loan Calimah Vvod intăresce stăp]nirea m-ri! Băr- 
boiul peste moşiile Tătieniî şi Dragomireştiî. 1795 Iulie 13. 

— Sinetul lut Mihaî liazul Stolnicul pentru doud scrisori ale moşiei 
Tetcnil. 1796. Mal 8. 

«Ordăşăl.» 

6. «Ordăşăi pe apa Băutului la ţinutul Sorocii.» List. 25 

— Zapisul lui Vasile sin Tudosca, pentru vin(ţarea părţii din Ordăşăî 
luî Pahomie de BoloşeştI. 7175 (1667) Iul. 18. 

— Idem al lui Mihalache şi alţii, pentru v!n(}area părţii lor din Or- 
dăşăi marelui Stolnic Ilie Sturza. 7175 (1667) Iul. 24. 

-- Idem al lui Gavriil, feciorul Parascăl şi alţii, pentru vin(]area părţii 
lor din Ordăşăi marelui Stolnic Ilie Sturza. 7176 (1668) Mart. 11. 

— Idem al lui Iftodie pentru vin()area părţii sale din Ordăşăî marelui 
Stolnic Ilie Sturza. 7176 (1668) Iunie 3. 

— Idem al lui Toader, tot pentru Ordăşăî. 7176 (1668) Iun. 3. 

— Idem al Furnicai, tot pentru vîncfarea Ordăşăilor. 7177(1669) Iul. 3. 

— Idem al loanil Vârtoasa, prin care dăruescc părţile din Ordăşăî 
marelui Stolnic Ilie Sturza. 7178 (1670) Maî 8. 

— Idem al AgahiţiI pentru vtn(}area părţii sale de moşie din Ordă- 
şăî Stolnicului Ilie Sturza. 7179 (1671) Ap. 1. 

— Idem al lui lonaşcu pentru vin(}area părţii sale din Ordăşăi Stol- 
nicului Ilie Sturza. 7179 (1671) Mal 25. 

— loan Nicolae Vvod Intăresce m ril Bărboiul stăpânire peste moşia 
Ordăşenil. 7263 (1746) Ap. 11. 

— Cartea lut Costantin Dimitrie Muruz Vvod pentru hotărnicia mo- 
şiei Ordăşăi. 1780 Av. 2. 

— Cartea lui Mihail Costandin Suţul Vvod pentru hifăţişarea pri- 
cinii moşiei Ordăşenil din ţinutul Sorocăl. 1794 Mart. 10. 

- Porunca ispravnicilor de Soroca către căpitanul Gheorghe Ganc, 
ea să cerceteze despre mora m-ril Bărboiul de la OrdăşcI. 1794 Mart. 5. 

— Raportul Căpitanului Gheorghe Gane In ceşti unea de sus. 1794 
Martie 12. 

— Banul Costandin Vărnav confirmă cerretarea de maî sus. 1794 
Martie 22. 

— Porunca Banului Costandin Vărnav, In privinţa înfăţişării in pri- 
cina moşiei Ordăşăi. 1794 Mal 16. 

— Cartea lui Alexandru loan Calimah Vvod pentru hotărnicia mo- 
şiei Ordăşăi. 1796 Mal 2. 

(clndărâpnicil i Pupezenil». 

7. clndărăpnicii şi Pupczenii, la ţinutul Orheiul pe apa Răutulul». List 30 



54 

— Zapisul luî Eiiache pcatru vin(}area părţiî sale de moşie din Pu- 
pezeni Paharnicaluî Ilie Stupza. 7178 (1670) Fev. 4. 

— Idem al luî Istratie din Chipercenî pentru vln<Jarea părţii sale din 
Indărăpnicî Stolnicului Ilie Sturza. 7179 (1671) Avg. 1. 

— Idem al luî Axinie pentru partea din Pupezenî, dată marelui 
Stolnic Ilie Sturza. 7180 (1672). 

. — Idem al luî Filip Harghel şi alţii, pentru vtnijarea a l.SSV'j stln- 
inî din Pupezenî luî Diraitrie Sturza vel Lo^^ofet. 1784 April 16. 

— Idem al lui Vasile Jărdan şi alţii, pentru vindarea a 129 st&njinî 
şi 4 palmo din Pupezenî, moşia Logofdtuluî Dimitrie Sturza. 1784 Mal 20. 

— Mărturia hotarnică a moşiilor Indărăpniciî şi Pupezeniî. 1796 
Avg. 12. 

«Petroasa». 

8. «Petroasa la ţinutul Orheîulul pe Sigala» List. 31 

— Bogdan Vvod Intăresce vlntjarea moşiei Pietroasa. — 7077 (1669) 
Mart. 15 

— Mărturia hotarnică a moşiei Pietrosul. — 1786 lunî 17. 

— Alexandru loan Mavrocordat Vvod intăresce mărturia hotarnicâ 
de mal sus. 1786 lull 24. 

— Alexandru loan Mavrocordat Vvod dă volnicie m-ril Bărboiul să stă- 
plnescă jumătate de sat din moşia Petrosul. 1786 lulî 24. 

«Sircova». 

9. «Sircova la ţinutul Orheîulul» List. 37 

— Cartea luî Evstrate Dabija Vvod pentru judecata dintre Paharnicul 
Ilie Sturza cu Simion Irimicel şi omenii lul« pentru o bucată de loc din 
hotarul Văzlubleniî. 7173 (1665) Iul. 20. 

— Zapisul luî Simion Irimicel, cu al seî, către Ilie Sturza, pentru bucata 
de loc din Vozliubleniî. 7173 (16(>5) Iul. 2. 

— Cartea luî Iliîaş Alexandru Vvod asupra pricinii dintre marele Clucer 
Ilie Sturza cu Dumitraşco şi alţii pentru satele Pişcăreştil şi Văzliu- 
blena, tot <lintr'un hotar cu Sircova. 7175 (1667) Ap. 22. 

— Zapisul luî Dumitraşco şi alţiî, către Ilie Sturza, pentru satul 
Pişcăreştil cu Văzlîublena. 7175 (1667) Noemv. 2. 

— Zapisul luî Vasile Florişor, prin care dăruesce partea sa de moşie 
din Sircova marelui Stolnic Ilie Sturza. 7175 (1667) Av. 3. 

— Zapisul luî Trifan din Ghidulenî, prin care vinde moşia sa din 
Pijcăreştî luî Ilie Sturza, Părcălabul de OrheiQ. (Fără velet). 

— Porunca luî Gheorghe Roman şi loan Racoviţă, Serdariî de Orhei O, 
către Baş-buluc-başa Toader Vărgolicî şi Neculaî Coraişescul, ca să cer- 
ceteze Încălcarea făcută moşiei Sircova a in*ril Bărboiul de către megieşi. 
1796 Fev. 22. 

— Cercetarea încălcării moşiei Sircova a m-ril Bărboiul de către 
rezeşil megieşi. 1796 Mart. 20. 

— Zapisul luî Nechita morarul pentru arendarea moriî de la Slrco\a 
a m-ril Bărboiul. 1795 Ap. 23. 



55 

«Balomireştii». 

10. cBalomireştii pe apa Alb&i la ţinutul Romanului List 41 

— Petru Vvod tntăresce stăpânii-e Iul Andronic Ciolpan şi fratelui 
>t^Ct Roman peste satul Balomireştil. 7094 (1586) Fev. 22. 

— Zapisul GălineT, fata Iul Roman Plcşa, prin care vinde partea el de 
nc^şie din Balomireştl nepotului sed Goe Dumitru din Doljeştî. 7115 (1607) 
'1 5^ rt. 20. 

— Mărturia Iul Balşe vtori Logofât. şi alţi boerl, despre partea de 
^"^ oşiu din Balomireştî, vlndută de Călina Iul Dumitru Comesul. 7122 
1<^14) Iul. 21. 

— Ispisoc de la Simion Moghilă Vvod, prin care tntăresce dania fă- 
^vită de Gălina nepotului el Goe, asupra moşiei Balomireştl. 7115 

1^ €07) Ap. 

— Zapisul Iul Vasile, cu fraţii seî Ursul şi Crigorce, pentru vlncjarea 
P^rţi! lor de moşie din Balomireştl Iui Dumitru Goe. 7118 (1609) De- 
^hemv. 4. 

— Mărturia lui Ştefan Prăjăscul vel Stolnic, şi alţii, despre moşia 
^în Balomireştl vtndută de Vasile sin Crăstel iul Dumitru Goe din Dol- 
â^ştî. 7119 (1610) Dechemv. 24. 

— Cartea Iul Costandin Moghilă Vvod, prin care tntăresce stăpinirea 
^uT Dumitru Goe Aprodul şi a femeii sale Candachia peste t6te părţile 
^e moşie din satul Balomireştil. 7119 (1611) Ghen. 10. 

— Zapis de vln(}area moşiei Balomireştil. (Numele lipsesc). 7123 (1615). 

— Gaşpar Vvod întăresce Iul Dumitru Goe Vornicul stăpânire peste 
satul Balomireştil. 7128 (1619) Septv. 19. 

— Cartea Iul Duca Vvod In pricina satului Balomireştil. 7178 (1670) 
Iunie 30. 

— Ispisoc de la Antonie Ruset Vvod tn pricina satului Balomireştil. 
7186 (1678) Fev. 15. 

— Zapisul fiilor Iul lordache Goe pentru vln^area părţii lor de moşie 
din Balomireştl m-ril Bărboiului. 7189 (1681) Ghen. 30. 

— Zapisul Măriei, fata Iul Apostol Goe, Împreună cu feciorii el, pen- 
tru vindarea părţii lor de moşie din Balomireştl. 7194 (1686) Ghen. 30. 

— Cartea Iul Costandin Vvod, prin care tntăresce stăpinirea m-ril 
Bărboiul peste părţile din satul Balomireştil. 7195 (1687) Mart. 11. 

— Cartea Iul Grigorie Ghica Vvod, prin care face volnică m-rea 
Bărboiul a-şl lua dijmă de pe moşiile din ţinutul Romanului, şi a- 
nume Balomireştl, Hărniceşti, Bara. Negreşti! şi Buruineştl. 7245 (1737) 
Iun. 5. 

— Cartea Iul Grigorie Ghica Vvod, prin care or^nduesce pe Costan- 
din Cucoranu biv vel Pitar, ca să hotărnicescă moşia Balomireştil a m-ril 
Bărboiul. 7248 (1740) Iunie 4. 

— Cartea Iul Grigorie Ghica Vvod, prin care Întăresce stăpinirea 
m-ril Bărboiul peste satul Balomireştil. 7248 (1740) Iul. 15. 

— Mărturia hotarnică a satului Balomireştil. 7248 (1740) Iunie 10. 



56 

cdlărniceştii». 

11 «Hărniceştii Ia ţinutul Romanului pe Sii-^tiQ» List. 4B 

— Petru Vvod face danie jup&nesiT Ana a reposatuluT Gol&e Logofă- 
tul satul domnesc Hărliceştil din ţinutul Romanului. 7093 (1584) Noemv. 15. 

— Ispisoc de la Petru Vvod despre dania de mal sus. 7093 (1584) 
Noemv. 10. 

— Cartea Iul Petru Vvod pentru hotărnicia satului Hrăniceşti'. 7097 
(1589) Av. 21. 

— Aron Vvod întăresc^ jupănesil Anei a repasatuluî Golăi Logofătul 
stăptnire peste satul Hărliceşti. 7100 (1592) Mart. 4. 

— Cartea lui Aron Vvod dată jupănesil Ana Golăiasa pentru sta» 
pînirea moşiei Hărniceşti!. 7100 (1592) Fev. 29. 

— Răvaşul lui Grigorie, Egumenul m-riî Vatopedu, pentru hotarele 
moşiei Hărniceştii. Mal 5. 

— Cartea lui Grigorie Ghica Vvod, ca să fîe volnic Macarie, Kgu- 
menul de la Bărboiul, a lua dijma de la moşia Hărniceşti. 723G (1728^ 
Iul. 16. 

— Cartea lui Costandin Nicolae Vvod către Macare, Egumenul de la 
Bărboiul, să Ica dijma de la moşiile Balomireştil, Hărniceştii, Bora, Ne- 
greştil şi Buruineştil din ţinutul Romanului. 7243 (1735) Ghen. 14. 

— Cartea lui Grigorie Alexandru Ghica Vvod către Toderaşcu Buhiiş 
biv vel Sulger şi Costandin Găndul biv vel Şatrar, ca să hotărnicoscă 
moşiile m-ril Bărboiul din ţinutul Romanului. 1765 Ap. 12. 

— Mărturia hotarnică a moşiilor m-riî Bărboiul din ţinutul Romanu- 
lui, anume: Hărniceştii, Buruineştil şi Balomireştil. 1765 Mal 1. 

— Cartea lui Grigorie loan Calimah Vvod către Egumenul m-rif 
Bărboiul, ca să lea dijmă de pe moşiile Hărniceşti, Balomireşti şi Bu- 
ruineşti. 1767 Iul. 24. 

«Buruineştil». 

12. aBuruineştii pe SinHiCi la ţinutul Romanului» List. 50 

— Petru Vvod dăruesce lui Părvul, Pârcălabul de Soroca, .satul Buruc- 
neştil din ţinutul Romanului, pentru c a bătut pe nisce tălhari Cazaşi, 
ce au prădat câte-va sate de pe Nistru. 7095 (1587) Mal 8. 

— Zapisul Todosieî, cu fata el Anghelina şi ginerele sed Costin, 
pentru vlncfaroa părţii lor din BurueneştI. 7124 (1615) Octv. 

«laste şi ispisoc dela Gaşpar Vodă pe zapisul acesta de Intăritură 
lui Dumitru Goe Vornic, pe parte cî-au cumpărat din BurueneştI.» 
7128 (1619) Septv. 18. 

— Zapisul lui Părvul Dumitru pentru vîn4area părţii sale din Bu- 
rueneştI. Fev. 29. 

— Gaşpar Vvod întăresce Iul Dumitru Goe. fost Vornic mare, slăpî- 
ni re peste partea de moşie din BurueneştI, cumpgrată de el. 7127 (1619) 
lui. 2. 

— Gaşpar Vvod Întăresce stăplni re lui Dumitru Goe vel Postelnic peste 
o parte din satul Burueneştil. 7128 (1620). 

— Mărturia boerilor celor mari aî Divanului pentru o parte din mo- 



57 _ 

şia Burueneştiî, cumpt^rată de Dumitru Goe vel Postelnic de la Maxin 
Cămâraş. 7128 (1620). 

— Ştefan TomşA Vvod dă volnicie jupăncsil Candachil a rSposatuluî 
Goe Postelnicul a stăptni părţile cumpărate de la PârvulescI^ din satul 
Burueneştil. 7130 (1622) Ap. 7. 

— Cartea luî Ştefan Tomşa Vvod, prin care Imputernicesce pe jupă- 
iicsa lui Goe Postelnicul a stăpini partea de moşie din Burueneşti 
cumperată de la Avram. 7133 (1622) Maî 15. 

— Ştefan Tomşa Vvod tntăresce stăpinire jupănesil Candachie a 
luî Goe Pastelnicul peste trei părţi din Burueneştî. 7131 (1623) Mart. 4. 

-- Radul Vvod întăresce stăpinire luî Apostol, fost părcălab. pesto 
partea din Burueneştî, cumpărată de la Dumitru Părvul. 7132 (1624) 
Fev. 2î). 

— Carten Iul Radul Vvod dată jupănesil Goluae a-şl stăpini partea din 
Burueneşlî. 7132 (1624) Ap. o. 

— I^dul Vvod întăresce stăpinire jupănesil Giindachie peste ocina 
din Buruineştî. 7133 (1626) Fev. 20. 

— Mărturia luî Gavrilaş vel Logofăt, şi alţii. In privinţa părţii de 
moşie din Buruineştî, vîndută de Grigoraşco, fml luî Dumitru Goîa, lui 
Lupul Prăjăscul, fost Comes mare. 7147 (1639) Maî 12. 

— Zapisul luî Isac şi al femeii sale Irina, dând in schimb lui Lupul 
Prăjescul moşia lor din Buruineştî, pentru Văscanî şi Onceştî. 7147 
(1639) Iul. 20. 

— Vasilie Vvod judecă şi hotăresce pricina pentru satul Buruine-t^til. . 
7149 (1641) Ghen. 17. 

— Zapisul boerilor Sturzescî pentru înzestrarea luî Mateiâ Hilipăscul 
din Ţara munten^scă, la măritişul sorel lor Safta, cu moşiile Buruineştî, 
Berhometele ^i Cazăneştiî şi cu sălaşe de ţigani. 7202 (1693) Dechemv. 3. 

— Zapisul lui Costandin Căpitanul, prin care vinde moşia Burueneş- 
til lui Sandul Sturza Hatmanul. 7241 (1733) Mart. 31. 

— Scris6reii luî Sandul Sturza vel Vornic, prin care dăruesce m-riî 
Bărboiul moşia Burueneştil. 7241 (1733) Iun. 12. 

— (>artea luî Costandin Nicolae Vvod, prin care întăresce stăpînirea 
m-riî Bărboiului peste moşia Buruîaneştiî. 7242 (1733) Sept. 2. 

«Coropcenii i Nuoreştii». 

13 «Coropcenii şi Nuoreştii la ţinutul Vasluiul.» List 55 

— Zapisul Măriei Postelnio^sa pentru rescumpârarea moşiei Corop- 
ceni de către Basna Medelnicerul. 7128 (1620) Mart. 2. 

— Cartea luî Vasilie Vvod pentru Impărţela satelor Nuoreştii. Cri- 
ccşti, Rusenil şi Poîana-Cărnuluî. 7148 (1640) Iul. 10. 

— Zapisul luî popa Mateiâ din Mirceştî, în privinţa împărţelii sa- 
telor Criceştii» Nuoreştii şi Ruseni cu Polana-Cănmlul. 7148(1640) Iulie 17. 

— Vasile Vvod poruncesce luî Udre şi Isac, ca să împărţoscă satul 
Nuoreşti Intre Vasilo Buzna şi Călmăţueştiî. 7154 (1645) Septv. 28. 

— Ispisocul luî Ştefan Vasilie Vvod de judecata şi hotărîrea pricinii 
pentru satul Nuorcşll. 7169 (1661) Iul. 16. 



_ bŞ 

— Zapisul luî NeculaT din Onicenî. pentru vîntjarea părţiî sale din 
Nuoreştî Kgumenuluî de la Bărboiul. 7195 (1687) Av. 21. 

— Zapisul luî Savin şi Mihalce pentru vintjarea p&rţiî lor din mo- 
şia Nuoreştî Egumen uluî Grigorie Arhiereul de la m-rea Golâe 7196 
(1688) Fev. 16. 

— Costandin Vvod Intăresce st&pinirea m-riî Bărboiului peste ocinele 
din Nuoreştî. 7197 (1688) Noemv. 15. 

— Zapisul luî Ştefan, feciorul luî AndreiCi, pentru vîiicjarea părţii sale 
din Coropcenî luî Apostol, feciorul luî Savin, fost căpitan. 7194 (16S6) 
Iun. 6. 

— Zapisul luî Apostol şi al femeii sale Ioana pentru zălogirea unei 
părţi din Coropcenî, pe suma de (}ece lei datorită Egumenului de la Băr- 
boiul. 7200 (1692) Ghen. 6. 

— Zapisul luî Apostol pentru vln^area părţiî sale de moşie din Co- 
ropcenî Egumenului de la m-rea Bărboiul. 7204 (1696| Fev. 6. 

— Zapisul luî Grigoraş şi Mihaî, feciorii răposatului Darie Spătarul, 
pentru vlncjarea părţii lor de moşie din Coropcenî Egumenului de la 
m-rea Golăe. Septv. 16. 

— Zapisul lui Apostol, feciorul luî Savin, cu fraţii lui, pentru viii- 
<}area părţii lor din Coropcenî Egumenului de Golăe. 7207 (1699) 
Mal 5. 

— - Zapisul luî Gheorghe, feciorul GhiniT, pentru vin4area moşiei sale 
din Coropcenî Egumenului de Golăe. 7207 (1699) Mal 6. 

. — Zapisul luî Dumitru cu fraţii seî, şi alţiî, pentru vlndarea părţii 
lor de moşie din Coropcenî Egumenului de Golăe. 7207 (1699) Iun. 6. 

— Zapisul Dochiţiî, fata lui Vasile Buzne, pentru vln()area a trei pă- 
mlnturl din Coropcenî Egumenului de Golăe. 7208 (1700) Ap. 11. 

— Zapisul Vornicului Toader Bujoranul pentru vin4area moşiei din 
satul Coropcenil. 7213 (1704) Dechemv. 22. 

— Cartea lui Nicolae Alexandru Vvod, prin care volnicesce pe Egu- 
menul de la Bărboiul a lua dijma de pe moşiile Nuoreştî şi Coropceni. 
7219 (1710) Octv. 1. 

— Zapisul luî Ştefan Chirila, cu soţia sa Măria, prin care dăruesc 
m-ril Bărboiul moşia lor din Coropceni. 7263 (1755) Fev. 20. 

— Cartea de judecată a Divanului, dată in pricina dintre Manolache 
Miclescu cu Egumenul m-ril Golăe, pentru moşia Nuoreştii şi Corop- 
cenil. 1793 Dechemv. 18. 

— Cartea luî Mihail Costandin Suţul Vvod pentru orânduirea is- 
pravnicilor Vasluiului, ca să al^gă şi hotărescă părţile de moşie, ce are 
m-rea Bărboiul In Nuoreştî şi Coropceni. 1794 Iunie 4. 

«Clorteştii». 

14. iCIorteştii la ţinutul Vasluiului» List. 62 

— Zapisul luî lonaşco Cîorte Călugărul, prin care dă partea luî din 
Cîorteştî m-ril Golăe. 7151 (1643) Ghen. 8. 

— Extract din mărturia lui Chicoş Şatrar şi alţii, pentru dania de 
mal sus. 7151 (1643) Ghen. 27. 



— Vasilie Vvod tnt&resice st&pÎQirea m-riî Golăe peste nisce mori 
pe apa B&rladulul şi peste moşia CTorteştT. 7151 (1648) Mart. 29. 

— Zapisul luî Paşcul. fecîorul Gahii, pentru vîncjarea părţii sale din 
Cîorteştî m-riî Golăe. 7161 (1653) Ghen. 26. 

— Zapisul Arvasieî, fata Nafteî, pentru vîncjarea părţii sale de moşie 
din aorteştî m-ril Golăe. 7172 (1664) Mart. 21. 

— Cartea de mărturie a Iul Racoviţă Cehan vel Lo^offit, şi alţii, în 
privinţa părţii de moşie din Cîorteştî dăruită de Paraschiva m-ril de la 
Oolăe. 7172 (1664) Iunie 5. 

— Zapisul feciorilor Vărvariî, prin care dăruesc m-ril Golăi partea lor 
<le moşie din Cîorteştî. 7173 (1665) Mart. 17. 

— Zapisul Varvarel, fata popii lui Bajcău, prin care dăruesce partea 
5^ din aorteştî m-riî de la Golăe. 7173 (1665) Iul. 6. 

— Evstrate Dabija Vvod tntăresce stăptnirea m-riî Golăi peste părţile 
<lin Cîorteştî, dăruite de Var\'ara, fata popii Bazgăl. 7173 (1666) Iul. 6. 

— Zapisul lui Grigoraşeu sin Darie pentru vin()area unei părţi de 
toc din Cîorteştî Câmăraşuluî Ion. 7205 (1697) Săptv. 8. 

— Scris6rea călugărilor din m-rea Vatopeduluî despre prisăcile m-rilor 
Eărboiul şi Golia aflăt6re pe moşia Clorteşti. i66l. (In grecesce). 

— Cartea luî Costandin Nicolae Vvod, prin care împuternicesce pe 
E^menul m-riî Bărboiul a lua dijma de la satul Cîorteştî. 7243 (1735) 
Iul. 28. 

«Costucanii i Lieştii)). 

15. «Costocanii şi Lieştii la ţinutul Vasluiul» List. 66 

— Petru Vvod tntăresce stăpinirea luî Ion Golăe peste satele Costu- 
canil şi Lieştiî, cumpărate de la Dumitru Lianţă. 7083 (1575) Iul. 12. 

— Erimie Moghila Vvod tntăresce stăptnirea jup&nesiî Anei a repo* 
satului Golăe Logofătul peste satul Costucaniî şi siliştea Lieştii. 7113 
(1605) Ap. 4. 

— Costandin Moghila Vvod tntăresce dania f&cută de jupân(^sa Ana 
a reposatuluî Golăe Logofătul m-riî Vatopedul şi anume: satele Costo- 
canii, Lineştiî, Spineniî, Hărniceşti! şi viile de la Cotnarid. 7116 (1608) 
Av. 9. 

«Dragomireştii i Zbercae». 

16. «Dragomireştii şi Zberoae la ţinutul Lăpuşnii» List. 69 

— Vasile Vvod tntăresce stăptnirea lui Vasilie sin Costandin peste 
cumpărăturile din Dragomireştî. 7142 (1634) Mal iO. 

— Zapisul luî Neculaî sin lordache, prin care dăruesce luî Macarie, 
Egumenul m-riî Bărboiul, a şeptea parte din Zberoae şi Petrosul şi sa- 
tul Dragomireştî. 7247 (1739) Iun. 26. 

— Cartea luî Costandin Nicolae Vvod de împuternicirea Egumenului 
de la Bărboiul, oa să iea dijmă de la moşia Dragomireştî, Fundul Măr- 
zoae şi Pietrosul. 7250 (1742) Iul. 24. 

— MArturia hotarnică a moşiei Dragomireşti de pe apa Mărzoae. 
7255 (1746) Săpt. 2. 



_ 60 

— Cartea luî Grigorie Gliica Vvod. prin care volnicesce pe Macarie, 
Elf^umenul de la Bărboiul, ca s& !ea dijma de pe a şaptea parte din 
moşia Zberoac. 7248 (1740) Iul. 3. 

«Cîurulîasa». 

17. • Cîurulîasa la ţinutul Lăpuşnii» List. 

— Zapisul luT Vasilie Stan şi alţii, prin care vtnd m-ril Bărboiul 
un bătrin intreg din Clurilîasa. 1778 Iul. I. 

— Mărturia hotarnică a moşiei Cîurulîasa a m-ril Bărboiul. 1778 
Deciiemv. 6. 

«Nisporenii i Pilipeştii». 

18. «Nisporenii şi Pilipeştii, care sintu pe vale Nărnoviî. la ţinutul 
Lăpuşnii.* List. 

— Zapisul Ilinceî, fata Irinil, Împreună ou feciorii eî, prin care dăruesc 
m-riî Bărboiul părţile lor din Nisporenii şi Pilipeştî. 7251 (1742) Noemv. 1. 

— Zapisul lui Sandu Blănar pentru părţile din Nisporeni şi din Pi- 
lipeştî, dăruite m-riî Bărboiul. 7251 (1742) Noemv. 1. 

•^ — Zapisul luî Gavril Diîaconul pentru vîn4area părţilor din Nispo- 
r«^ni m-riî Bărboiul. 7251 (1742) Noemv. 

— Zapisul luî loniţă Diîacul de Divan şi alţiî, pentru vlncjarea părţii 
lor de moşie din Nisporenî şi Pilipeştî m-riî IUrboiul. 7251 (1742i 
Dechemv. 2. 

— Zapisul luî Grigoraş, călăraş de Ţarigrad. cu soţia, pentru vîn- 
<}area părţii sale din Nisporenî şi Pilipeştî m-riî BărboiuL 7251 (1742i 
Dechemv. 6. 

— Zapisul preotului loniţă pentru schimbul moşieî Nisporenî şi Pi- 
lipeştî cu moşia Golăneştii a Sandului Blănar. 7251 (1748) Iun. 20. 

— Zapisul luî Sandul Blănariu pentru vincjarea părţii sale din Nispo- 
renii şi Pilipeştî m-riî Bărboiul. 7251 (1743) Iul. 1. 

— Extract din zapisul luî Costandin Dudet pentru vîn(Jarea părţii luî 
din Nisporenî vfiruluî seQ luî Mihaî. 7263 (1755) Av. 22. 

— Extract din cartea luî MateiCi Ghica Vvod, prin care volnicesce 
pe Ei^umenul de la Bărboiul, ca să cheme în judecată pe nisce răzeşi, 
pentru moşia Nisporenî. 72(54 (1755) Noemv. 20. 

— Carte de judecată, in pricina E^jumeimUn de la Bărboiul cu rc- 
zeşiî din Nisporenî. 7264 (1756) Fev. 24. 

— Cartea luî Scarlat Ghica Vvod pentru cercetarea împresurăriî mo- 
şiilor Nisporeni şi Pilipeştî. 7266 (1758) Iul. 29. 

— Extract din cartea de volnicie a luî Nicolae Vvod către Egumenul 
m-riî Bărboiul, ca să îea dijma de la Nisporenî şi Pilipeştî. 7252 (1744) 

Maî 24. 

— Extract din cartea luî Costantin Mihaî Celian Racoviţă Vvod către 

Egumeiml de la Bărboiul, ca să {iq volnic a lua dijma de la Nisporeni 
şi PihpeştI. 7264 11756) Av. 14. 

— Extract din cartea luî Scarlat Ghica Vvod către Egumenul de la 
Bărboiul, ca să dijmuescă şi să stăpincscă moşia de la Nisporeni. 726G 
(1657) Septv. 21. 



— Mărturia luî Ştefan C&rlijg:, tn privinţa stăplniriî satelor Nisporeniî 
î?i Pilipeştiî. 7269 (1760\ Octv. 5. 

— Zapisul lui Andronache HuTdul şi alţii, prin care renunţă la pre- 
tenţii în privinţa moşiei Nisporeniî. 7269 (1761) luni 15. 

— Cartea de judecată a lui loan Bogdan vel Logofăt, în pricina raze- 
lor din Nisporeni cu răzeşii din Pilipeştl. 7269 (1761) Iun. ib. 

— Mărturia hotarnică a moşiei m-ril Bărboiul Pilipeştiî. 1776 Iulie 10. 

— Mărturia hotarnică a moşiei m-ril Bărboiul Nisporeniî. 1776 Iul. 10. 

— Extract de pe o mărturie hotarnică a răzeşilor cu privire la moşia 
isporenil. 1778 Iunie 10 

— Zapisul lui Agache Tulbure şi alţii, pentru vin4area părţii lor de 
moşie din Pilipeştl Egumenului m-riî Bărboiul. 1778 Ghen. 21. 

— Zapisul lui Trohin OlinicI şi alţi răzeşi, în privinţa învoeliî făcute 
•cu Egumenul m-riî Bărboiul, pentru stăpînirea moşiei Nisporeniî. 1778 
:^Iart. 18. 

— Zapisul lui loan ot satul Boghiceniî, prin care dăruesce partea sa 
•de moşie din Nisporeni Egumenului m-riî Bărboiul. 1778 Mart. 20. 

— Mărturia lui Trohin Ulinicî şi alţi răzeşi din Nisporenî pentni 
venitul bătrînuiul Măra, stăpînit de m-rea Bărboiul. 1778 Mart. 18. 

— Extract din cartea de judecată a luî Vasile Razul vel Logofăt, 
pentru stăpînirea moşiilor Nisporeniî şi Pilipeştiî. 1778 Noemv. 28. 

((Căzăneştii». 

19. tCăzăneştii pe Prut la ţinutul Lăpuşnii» List. 83 

— Zapisul luî Arsenie, cu frate-sed lordache, prin care dad partea 
lor de moşie din CăzăneştI luî Vasile Noapte, în schimbul a 80 stupi fu- 
raţi de el dintr'un pogarnic. 7Î81 (1673) Ap. 16. 

^ Zapisul luî Tanasie Mărza şi alţii, pentru vîn4area părţii lor din 
CăzăneştI. 7208 (1700) Ap. 24. 

— Zapisul luî Agaciie Mărza, şi alţii, pentru vîncjarea părţii lor de 
moşie din CăzăneştI Egumenului de la m-rea Bărboiul. 1778 Ghen. 21. 

— Mărturia hotarnică a moşiei m-riî Bărboiului Căzăneştii. 1778 Iul. 16. 

«Guţăştil». 

20. «Guţăştii ce să numeşte Pietrosul şi Pătruşaniî, pe vale Bujoru- 
lui la ţinutul Lăpuşniî.» List. 85 

— Vasile Vvod întăresce luî Costandin, feciorul Agafieî, stăpînire 
peste a şaptea parte de sat din Pietrosul, din Slobozie, şi dintr'o falce 
de vie din tirgul Huşilor. 7142 (1634) Iul. 24. 

— Zapisul preotesil Catrina, prin care vinde Sandului, copilul din 
casă, dou6 funii şi V» din Chetrosul. 7246 (1637). 

— Cartea luî Grigorie Ghica Vvod, prin care împuternicescc pe Egu- 
menul m-riî Bărboiul a lua dijmă de pe a şoptea parte din Pietrosul 
şi din Dragomăneştî. 7248 (1740) Iul. 3. 

— Impărţ^la moşiei Guţăştiî. 7250 (1742) Iun. 6. 

— Zapisul lui Gaviiil Diaconu pentru vîncjarea părţii sale din Guţăştiî 
de la Pietrosul m-ril Bărboiul. 7251 (1743) Mart. 7. 



62 

— Mărturia hotarnică a moşiei Petroşanii de pe valea Bujoruluî. 
7223 (1714) Dechemv. 1. 

— Zapisul Uincăî, fata Eriniii Gutuiul, pentru vîncjarea moşiei Gu- 
ţăştî de pe Nărnova m-riî Bărboiul. 7255 (1747) Mart. 12. 

— Zapisul lui Racoviţă, feciorul Florei, pentru vîn(Jarea părţii sale din 
GuţăştI vfirulul seQ Sandu Stegar de copil. 7255 (1746) Săptv. 7. 

— Zapis pentru schimbul moşiei GuţăştI cu moşia CărsteştI. 7255 
(1746) Săpt. 8. 

— Cartea de judecată a Divanului in pricina impresurăril moşiei Fă- 
truşani de către vechilii m-ril Nemţu. 1787 Iul. 9. 

21. «Nişte zapise scrise deosăbi, !n care zapise scrie pentru multe 
părţi de moşie din multe hotară» List. 90 

— Mărturia boerilor celor mari aî Divanului, în privinţa moşiei Te- 
lineşti, vîndută de Magda, fata Soricăî, lui Beldiman marele Logofât. 
7123 (1615) Av. 3. 

— Zapisul lui lachim, prin care dăruesce partea luî din Spărteni şi 
din Măgeni luî Ilie Sturza vel Stolnic. 7155 (1647) Ap. 5. 

— Zapisul lui Vlasie Păpic pentru vln(}area părţii sale din Pleşna 
lui Uie Sturza marele Stolnic. 7177 (1669) Iunie 8. 

— Zapisul lui Ion, feciorul luî Gavril Culciî, pentru vîncjarea moşiei 
sale din satul Popeşti luî Ilie Sturza marele Vornic. 7176 (1668) Av. 8. 

— Zapisul lui Neculal Izbaşa pentru vîncţarea părţii sale din Popeşti 
Paharnicului Uie Sturza 7178 (1670) Av. 15. 

— Zapisul luî Lupul biv Sulger, prin care dăruesce un bătrîn al seQ 
din Popeşti lui Ilie Sturza vel Vornic de ţara de jos. 7185 (1677) Iul. 29. 

— Zapisul lui Pavăl pentru vîncjarea părţii luî din Blănzi Paharnicului 
IHe Sturza. 7181 (1673) Av. 11. 

— Zapisul luî Vasiiache sin Grozavei pentru vîncjarea moşiei sale 
Bănceni, din ţinutul Tutova, luî Enache Clucerîul. 7184 (1676) Mart. 19. 

— Zapisul luî Ştefan Ghirondie pentru vîn4area părţiî sale din Băn- 
ceni luî Enache Clucerîul. 7184 (1676) Iun. 27. 

— Zapisul Măriei şi cu soru-sa Dumitra, fetele Ciuntuluî, pentru vîn- 
cjarea părţii lor din Bănceni Postelnicului Iliîaş din Ţifeşti. 7194 (1685) 
Octv. 15. 

— Mărturia hotarnică a moşiei Bănceni, din ţinutul Tutoviî, a luî Ilie 
Enache vel Stolnic. 7207 (1698) Săptv. 1 

«Ţij^anii.» 

22. «Ţiganii Mănăstirii Bărboiului» List. 94 

— Zapisul l^âscălineî ţiganca, prin care se vinde de vecî robă m-riî 
Bărboiului, împreună cu copilul sSQ. 7194 (1686) Iul. 2. 

— Zapisul Sandei ţiganca, cu feciorul şi fetele eî, prin care se vinde 
m-riî Bărboiul. 7195 (1687) Mart. 7. 

— Zapisul luî Ion, feciorul luî Toder ţiganul zlătar, prin care se vinde 
m-riî Golăe. 7194 (1686) Iun. 6. 

— Zapisul Egumenului şi soborului m-riî Bistriţii, prin care dăruesce 
o ţigancă, cu copil, luî Vasile Pleşca treti Logofât. 7214 (1706) Mart. 30. 



— Nicolae Alexandru Vvod int&resce ni-riî Bărboiul stăpinirea peste 
isce ţiurani. 7220 (1712) Iul. 12. 

— Mihaî Racoviţâ Vvod Intâresce m-ril Bărboiul stăpinirea asupra 
vx nor ţiganî. 7228 (1720) Iunie 5. 

— Grigorie Ghica Vvod Intăresce m-riî Bărboiul stăpinirea peste ţi- 
ganii s^î. 7235 (1727) Mart. 18. 

— Grigorie Ghica Vvod dăruesce marelui Vistier Sandu Sturza nisce 
sTilaşe de ţiganî domnescî. 7238 (1730) Fev. 12. 

^ Zapisul luî Sandul Sturza. vel Vornic de ţara de jos, pentru ţi- 
ganii dăruiţi m-riî Bărboiul. 7242 (1734). Iul. 31. 

— Grigorie Ghica Vvod Intăresce m-riî Bărboiul stăpînire peste nisce 
ţiganî. 7245 (1737) Mal 31. 

— Scrisorea fostului Patriarch Constantinopolitan Paisie despre dania 
de ţigani făcută de Marele Logoffit Sandu Sturza m-riî Bărboiului. 1739 
MaiQ. (In grecesce). 

— Mateia Ghica Vvod intăresce m-riî Bărboiul stăpînire peste ţi- 
ganii dăruiţi de IiOgof5tul Sandul Sturza. 7262 (1754) Fev. 24. 

— Zapisul lui lordache Cantacozino, vel Vornic, prin care dăruesce 
un ţigan m-riî Bărboiul. 7245 (1737) Av. 6. 

— Zapisul luî Radu Bacoviţă Hatmanul, prin care dăruesce o jumă- 
tate de ţigan m-ril Bărboiul. 7255 (1746) Dechemv. 10. 

— «Inpărţala de ţiganii.... între dum-lul lordache Cânta biv vel Lo- 
gofăt cu mănăstire Bărboiul, fiindu Egumen Dionisie...» 7260 (1752). 

— «Inpărţala de ţigani ce s'au Inpărţit Intre dum-lui Ştefan Roset 

biv vel Vistier şi intre mănăstire Bărboiul, fiind Egumenu Dionisie » 

7266 (1758) Maî 2. 

— Zapisul de învodă al Egumenului m-riî Bârnova cu Egumenul 
m-riî Bărboiului pentru Împărţirea unei familii de ţiganî. 1776 Septv. 14. 

— «lizvod de niamul Axinii, fetei Vasilcăl, ce au ţinut-o Huşanul — » 
1778 Iunie 5. 

— «Ţiganii sfintei mănăstiri Bărboiului şătrari, ce s'au datu de pă- 
rinţii noştri (Sturzesciî) danie la sfănta mănăstire (Bărboiul).» 1793 Sep- 
temvrii 8. 

— Hrisovul luî Mihaî Costandin Suţul Vvod, prin care intăresce m-riî 
Bărboiul stăpînire peste toţi ţiganii lăcşl şi şetrarl. 1794 Mart. 28. 

— Zapisul lui Costandin Dimitrie, căpitan de Lefeciî, către m-rea 
liărboiul pentru schimbul unei ţigance. 1795 Ghen. 29. 

— Zapisul luî Alexandru Fote Polcovnic către m-rea Bărboiul, pentru 
schimbul unei ţigance. 1795 Maî 1. 

— Zapisul lui Toader Bantăş, prin care araUi ţiganii luaţi în schimb 
de la Beizade. (Fără velet). 

— Zapis de învoială Intre m-rile Cetăţuîa şi Bărboiul pentru o ţi- 
gancă. 1795 August 3. (In grecesce). 



64 

No. 14. 

In folio. - 129 foî. - Secolul XIX. - Bibi. Scheiană. 
Scris pe hî\rtie de maî mulţi. 

Carte de socoteli, cuprinzând însemnarea veniturilor şi chel- 
tuelilor casei Logofetulul Constantin Dimitrie Sturdza (Scheianul) 
în anii 1839—1847. 

No. 15. 

In folio. — 366 fol scrise şi nescrise. — Secolul XIX. — Bibi. Sclieiană. 
Scris pe hârtie de mal mulţi. 

Pe dosul legăturii este scris: 
«Culegere.» 

Pe foea 1 se află următorul titlu: 

«Suplementul dezlegărilor şi a. legiuirilor, precum pe temeiul 
Organicescuiui Reglement sau dat din vreme în vreme dela 
Ocărmuire spre urmare; asămine a neapăraţilor formularlurl şi 
model uri pentru a sluji de lămurire la enstrucţiile prelucrate 
pentru trebunalurile de pe la ţinuturi de întăea enstanţie.» 

Foile 2—0 cuprind următorea: 

n Scară dispre cele ce să găsăsc în acest SuplenicnL 

oin scurt cuprindire a ohiecturUor. 

1. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 15 Iulie 1837, opritoare a 
să maî cere dezlegări îii fellurite obiecturî potrivit cu articulu 318 din 
Reglement 6 

2. Poroncă domnîască din 23 Săpv. 1834, pentru alcătuirea condicilor 

de calităţi 7 

3. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 17 Ocv. 1834, pentru alcă- 
tuirea condicilor de calităţi 9 

4. Formularîu pentru alcătuirea condicilor de calităţi 11 

5. Ofis domnesc din 9 Noemv. 1834 asupra neîndeplinirilor şi scă- 
părilor urmate din partea tribunalurilor şi ţirculara Departamentului 
Dreptăţii din 10 Noev., tot acel an 1834, atingătoare în acelaş obiect . . 12 

6. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 24 Apr. 1835 asupra cer- 
cetărilor de formă de cătră Divanurile respective în proţăsurile ce să ri- 
dică cu apelaţie, în alăturare cu pravila pentru scăpări din vedere a for- 
milor aşăzate din 20 Mart. 1835 13 

7. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 3 Octv. 1834, pentru chipul 
şi forma păzăriî corespondenţiilor în alăturare cu anaforaoa Sfatului 
din 27 Săpv., acel an 834, cu No. 3ÎK) 15 

8. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 31 Avgust 1834, pentru 
pricinile sfârşite cu acturl domneşti > 17 



9. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 80 8ftpv. Ift37, atingătoare 
prescripţia răzăşilor 18 

10. Formulatful condici! pentru înscriere Jalobilor primitive urmate la 
tribunalurî âO 

4 

11. Modell pentru scriere apostilliel de cfttr& tribunalurile gludecătoreştT. 21 

12. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 19 Dechv. 1834, atingătoare 

de chipul cercetării tagmei bisericeşti 22 

13. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 28 Săpv. 1887, urmată pe 
temeiul anatoralel chirilarhului ţării Întărite, pentru neoerirea spravcelor 
dela Decasterie In pricini duhovniceştii 24 

14. Cuprinderea articulul IV din instrucţiile isprăvniceştif alcătuite de 
Sfatul ocărmuitorlu * . • 25 

15. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 8 Iulie 1886, pentru chipul 
cercetării pricinilor atingătoare de instituturile publice 26 

16. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 22 Mart. 1887 In acelaş 
obiect 27 

17. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 20 Săpv. 887, atingătoare 

de căutarea proţăsurilor cu supuşii străini 29 

18. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 11 Ocv. 1887, pentru pro- 
tasurile supuşilor streini Începute cu nume de raele 31 

19. Cuprinderea articulul II din instrucţiile isprăvniceşti alcătuite de 
Sfatul ocărmuitorlu « • ^ 

20 Ofis domnesc din 14 Av. 1884 cătră ispravnicii ţinuturilor, pentru 
oprire de samovolnicil 34 

21. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 15 Av. 1884, In obiectul 
samovolniciilor 85 

22. Articulu XI, litera a, din instrucţiile isprăvniceşti, pentru privighierea 
hotartlor 86 

23. Ţirculara Departamentului DreptîlţiI din 24 Apr. 1885, pentru ne- 
cercetarea pritenţiilor din vremea răscoalei Intămplate la anii 1821, In 
alăturare cu pravila din 20 Mart. 1885, In acest obiect 87 

24. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 6 Iulie 1885, pentru acelaş 
obiect a necercetăni pritenţiilor din vremea răscoalei Intămplate in anii 
1821, In alăturare fiind şi adastă cu pravilă pentru averile răpite In 
vremea inicerilor, după Întărire prea Innălţatulul Domn prin ofisul din 

10 Mart. 1885 supt No. 47, alcătuită şi iscălită la 10 Maiu 1885 .... 88 

25. Ofis domnesc din 28 lunii 1835, pentru chipul Inpliniril datoriilor 

cu sineturi 89 

26. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 19 Săpv. 1836, In acelaş 
obiect a inpliniril datoriilor cu vecsele 41 

27. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 11 Mart. 1887, pentru chi- 
pul inpliniril datoriilor după sineturi 48 

28. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 12 Av. 1887, In acelaş obiect. 45 

29. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 80 Iunie 1886, pentru pn- 
tenţfif rusăşti 47 

30. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 12 Săpv. şi 17 Noemv. 
1884 spre a să publicarisi jăluirile pentru Inpresurărl de moşit după lege 
privitoare la obştiasca hotăritură 48 

Jfamt j c r ţ p /t rotmânucl, 5 * 



66 

~ Logofeţia mare a Dreptăţi! PrinţipatuluT Moldovil. Publicaţie. Anul 
1834 (Tipărit) 4^ 

— Ţircularea Departamentului Dreptăţi! din 17 Noem. 1834, In aoelaş 
obiect 51 

— Ţircularea Deparlamentulu! Dreptăţii din 13 Ghenari 1838, In ace- 
laş obiect > 

31. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 26 Iunie 1835 opritoare 
Evreilor a ţăne In possesi! moşi! cu sate o'2 

32. Ţirculara Divanurilor apelative din 2 Iulie 1835, in alăturare cu 
copila otnoş. Departamentului Dreptăţii din 26 Iunie cu No. 3777, In ace- 
laş obiect 6^ 

33. Modell pentru alcătuirea tabelli! la Inpărţirea meselor şi Îndatori- 
rile din partea fîeş cărui cinovnic din tribunal 55 

34. Formularlu pentru alcătuirea reghisterulu! de intrare 5G 

35. Cuprinderea articulu! 6 din poronca domniască publicarisătă la 4 
Săpv. 1834 supt No. 37. pentru datoriile şefilor meselor 57 

36. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 20 Săpv. 1833, lămuri- 
toare vacanţiilor gludecătoreşt! 58 

37. Tabella praznicilor şi cclor-lante vacanţii 5^ 

38. Modell pentru alcătuirea zagalovcelor la delii 60 

39. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 28 Ghenari 1837. pentru a 

nu să face mal mult de legiuitele chiemăr! 61 

40. Modell in alcătuirea condicilor pentru comandin)vcele aprozilor . 63 

41. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 17 Maiu 1837, atingătoare de 
chipul chiemărilor ce urmiază a să face supuşilor streini de prin alte ţinuturi. 64 

42. Ţirculara Depar. Dreptăţii din 5 Apr. 1837, pentru ce! ce nu să 
supun a da adiverinţi asupra chiemărilor 65 

43. Modell pentru condica sessiilor 66 

44. Ţirculara Depar t. Dreptăţi! din 17 Iunie 1837 pentru starostii res- 
pectivelor consulaturi, In alăturare cu copie de pe adresul Postelnicie! 
cătră Logofiţiî, din 29 Maîu, cu No. 746 67 

45. Ofis domnesc din 2 Ocv. 1835, pentru cercetarea pricinilor sudeţăştî . 69 

46. Dezlegarea Depart. Dreptăţi! din 12 Av. 1836, pentru Insuşămile 
starostilor de pe la ţinuturi 70 

47. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 12 Apr. 1837, pentru cer- 
cetare proţăsurilor sudeţăştî 71 

48. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 5 Săptv. 1834, opritoare 
supuşilor strein! de a să face vechil! în proţăsurî 72 

49. Ţircularea Depar. Dreptăţii din 20 Mart. 1835, atingătoare de ) iip«««c«^ 
supuşi! străin! să nu fie vechil! ) condici 

50. Ţircularea Depart. Dreptăţi! din 30 Noemv. 1836, atingătoare de 
vechihîa cinovnicilor din ţribunalur! 73 

51. Ţirculara Depart. Dreptăţi! din 4 Mart. 1837, pentru lenivirea cru- 
ţări! glurăniîntulu! 75 

52. Ţirculara Depart. Dreptăţi! din 3 Ocv. 1836, pentru osăbitile so- 
cotinţ! 77 

53. Ţircularea Dipart. Dreptăţii din 10 Maîu 1837, pentru validitoa osă- 
bitilor socotinţl 7g 



Di 

54. Modell pentru alcătuire condici! de practicale 79 

55. Modell pentru alcătuirea jurnalurilor de sentenţă 81 

56. Ţircularea Departamentului Dreptăţii din 12 Av. 1837, pentru ală- 
turare la delle a jurnalurilor de sentenţă 82 

57. Ţircularîa Dopartamentuluî Dreptăţii din 11 Ghenr. 1837, pentru 
preţăluirea valorel 83 

58. Ofis domnesc din 6 Fevr. 1835, pentru rlnduelele privitoare la dri- 

tul apelaţi! şi la depunerea cauţi! In tribunalurile ţănutale 84 

59. Ţirculara Dipart. Dreptăţi! din 31 Ghenr. 1837, pentru depunerea 
cauţiilor 85 

60. Dizlegarea Divanului apelativ din 15 Mart. 1837, pentru preţăluirea 
valore! şi adiverire de cătră asesor 86 

61. Ţircularea Depart. Dreptăţi! din 15 Av. 1836, pentru regula ce 
urmiază a să păzi la Înfiinţarea jurnalurilor şi pentru ce! ce nu s'ar su- 
pune a iscăli a lor vroinţ! 87 

62. Ţirculara Departamentului Dreptăţii din 8 Apr. 1837, pentru dasi- 
ficarisirea pricinilor mic! pană la valora de 500 le! 89 

63. Ţirculara Departamentului Dreptăţi! din 24 Ghenr. 1832, cu ală- 
tura(rea) instrucţii atingătoare de compitenţila poliţii Îndreptătoare, care 

pe la ţinuturi este Încredinţată ispravnicilor administrator! 90 

64. Ţirculara Depart. Dreptăţi! din 12 Săpv. 1834, atingătoare de cer- 
cetarea şi căutarea proţăsurilor grainice . 93 

65. Modell pentru alcătuirea condicii pricinilor grainice 94 

66. Ţirculare Dipartamentulu! Dreptăţii din 7 Iunie 1837, atingătoare 

de localnice comisii tn proţăsurile cele mic! 95 

67. Instrucţii pentru gludecătoreştile tribunaluri a Prinţipatului Moldavei 
de intăea Instanţie. Alcătuite pe temeiulu legiloru şi a tecstului din Or- 
ganicesculu Regulamentu prin Logofătulu şi Cavaleriu Costachi Dimitrie 
Sturza. Ocărmuitoriulu Departamentului Dreptăţăi 98 

cScara materiilor cuprinsă in Instrucţiile gludecătoreştilor 
tribunaluri de pe la ţănutur! de intăea Instanţie . • . . . 107 

Introducere 110 

Secţia l. — Despre proţedură tn de obştie 119 

Secţia II. — Despre proţedură ţi vilă, cu suptlnpărţtre: . . 126 

Partea l. Proţedură pregătitoare 128 

Partea II. Proţedură lucrătoare 163 

Partea lll. Proţedură incheetoare 183 

Secţia III. — Despre proţedură verbală, şi ţinerea proţă- 
surilor înscrisă In condica numită grainică,. cum şi a prici- 
nilor pripitoare numite !n leg! aommaria 238 

Secţia IV. — Despre clasificaţia deliilor, şi anume: 

a. Scoposul şi temeiurile clasificaţi!. 

b. Formele punerii in clasificaţi!. 

c. Alcătuire opisălor de clasificaţi! şi a lor publicarisăre. 

d. Inchelarea proţăsurilor prin clasificaţie. 

e. Scoatire deliilor din clasificaţie şi cercetare lor fără de rînd. 
Secţia V.— Despre proţădura creminaliciască cu suptinpărţire: 
Partea I. Temeiurile proţeduri! creminaliceşti, formile pune- 



68 

turilor Intreb&toare c&tră ştiutori! de oarte, luoare dedanţiel 
dela ceT oe nu ştiQ a scrie, şi infiUţoşările In tribunal. 

Partea a II. Înscriere In protocol şi ace oompitent& Întindere 
a hotăriri! tribunalurilor de intUa inatanţft 

Partea III. Măsura arestuirel celor oleveti^, trupTasoa certare 
şi ace defâîmătoare, alcătuirea inventărilor, şi răndulala despl- 
g^bireT. 

Secţia VI. — > Despre operaţiile tribunalurilor eşăte din presud- 
stvie şi despre chipul Incheîarel jurnalurilor pentru tot fellul 
de comandirovce, cum şi sloboziri In otpusce. 

Secţia VII . — Despre deosăbiUIe cazuri in operaţiile tribona- 
1 urilor, precum: 

a. Chipul punerii şi a rădicăril seovestrulul. 

b. Adiverirea acturilor. 

c. întinderea protestaţăilor. 

d. Priimirea, păstrarea şi slobozirea depoziturilor şi a cauţiilor; şi 

e. Dot ăndire deosăbitelor lucrări prin canalul administrativ, 
fiec^a VIII. — Despre alcătuirea vidomostiilor pe trilunil şi a 

eostracturilor pe Întreg an, pentru tot fellul de delle. 

Secţia IX. — D .'spre chipul ţinerii condicilor gîudecătoreşti şi 
despre a lor Închidere. 

Secţia X. — Despre referatul invoit Intre mădulările tribuna- 
lurilor şi despre recuzaţi!. 

Secţia XI. --Despre eczecutarisirile hotăririlor. 

Secţia XII. — Despre rlnduTala canţileriel, cu suptlnpărţire: 

a. Păzirea complectului presudstvieî. 

b. Inpărţirea mesilor şi a lor Îndatoriri. 

c. RinduTala aprozilor. 

d. Ecspidiţiîa acturilor şi a deliilor pe la deosăbitile instanţii, 
precum şi ecspidiţiîa copiilor de jurnalurî de sentenţă. 

e. Ţinerea arhivei şi a mobililor fiscului, 
f Scoposul înfiinţării vacanţiilor. 

g. Plata lefilor; şi 

h. Intrare şi eşăre din slujbă a cinovnicilor suptalternT. 

Notă. De la Secţia IV înainte, textul lipsesce în volumul manuscris. 

No. 16. 

In-folio. — 197 foî. — Secolul XIX. - Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie. 

cCondica de legi despre Proţedura ţivilă,» în 930 articole. 

Pe foile 1—15 se află următ6rea: 

«Scara a materialurilor cuprinsă în proţădura ţivilă.» 

Carte 1: Obiectul proţesuluî ţivil. Fol. 17—18 v. 

Carte 2: Despre persoanile înlămplătoare la proţedura ţivilă. Fol. 18v.— 40 

Carte 3: Proţedura în pricini ţivile. Fol. 41—140. 



Carte 4: Eosecuţie. Fol. 140-176. 
Carte 5: Osăbită proţeduriL Fol. 175 v.— 191. 
Anecsa. Fol. 192-193. 

Reghistrul alfaviticesc a cuvintelor tehnice cari de nevoe s*au Întrebuinţat 
dinpreună cu t&lcuire lor. 194 -197. 

No. 17. 

In folio. — 6 foî scrise. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie. 

Pe faţa leg&turiT este imprimat: 

«Pomelnicu Ctitorilor. Boîarî Sturzeşt a Sft. Monastirî Băr- 
boîu. 1832.» 

Fol. 1. - 

Pomelnicul fericiţilor ctitori boeri SturzeştI ce să pomenesc 

la adastă s-ntă a lor Monastire Bărboiu. — Logofătul Dimitrie 

Sturza şi DumnâiI Logofit^sa Elena Sturza*. Hatmanul Theodor 

Sturza, Aga Costandin Sturza şi soţia sa Agripina, Aga Alecu 

Sturza şi soţia sa Ecaterina. — Vornicul Costachi Sturza şi 

Elena Sturza şi fiii lor Sandu, Gheorghie şi Alecu. — Vister- 

nicul Alecu Sturza şi Elena. — Ian Sturza VV. Ecaterina Doamna. 

Fol. 1 V. — Stihuri. 
Fol. 2 r. — Morţî. 

Fol. 3 r. — Catagrafie pentru odoarăle Sfintei Monastirî Bărboiul; Argin- 
tării. Vesminte şi altele. 

No. 18. 

In-folio mare. — 212 pagine. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie. 

Pe faţa legăturii: tNo. V». 

Pe pag. 211 şi 212: 

c« Ecstractul bbştesc a regularisiril birului (în Moldova, 1832— 
1840?) pe 10 înrătundite ţănuturî ce cuprinde toate clasurile su- 
pusă dărilor din 1922 obştii săteşti aflătoare în 55 ocoale şi prin 
mahalale a 40 târguri, afară de neguţitorl şi meşterii patentări 
eu calfele lor, cum şi cel supuşi străinelor Puteri.» 

Tabele rubricate cu titluri litografiate. In cari se cuprind urmât6rele ru- 
brici principale: «Numărul satelor — Numirea satelor - Birnicil satelor — 



* Notă marginală: «Adastă la mutare sa din vilaţă s au numit Elisaveta, 
luând shima călugării.» 



70 

Bejenariî hrisovoliţî — Oameniî fără c&pătăî — Mazilii - Ruptaşi! — Ruptt=^/e 
Vistierii — Jidovii orândari — Treptele nesupusă dărilor — Numele propr m e- 
tarilor.» 



Ko. 19. 

In-folio mic— 2 + 35 foî.- Secolul XVm.— Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie; titlurile, literele de la Începutul alineatelor şi fraselor 
sunt scrise cu roşu. 

Legătură in sc<)rţe de piele, cu stema Moldovei imprimată pe faţă şi pe 
dos, având de-asupra ochiul lui Dumneded, Împrăştiind raze. şi mitra ar* 
chier(Sscă; lângă stemă sunt imprimate răsturnat literele K) 66 R06K0 (Ion 
Teodor Calimah Voevod Mold.. 1758—1761). Pe faţa legăturii joslntr'un rind 
se ană imprimat: Gd^ A^KPdTli \e nond A\HX(1H .fi HlUh. 

Pe foea 1 nepaginată are următorul titlu: 

«Condică ce are întru săne obiceiuri vechi şi noî a pre-în- 
nălţaţilor Domni, care 8*au iăcutu din poronca Pre-innălţatuluî, 
Luminatului şi îubitorîului de Hs : Domnului mieu şi Oblă- 
duitorlului a toată Moldavila: Io: Grigorie loan Vvod: care s'au 
alcătuita, şi s'au şi scris de mine pre plecata slugă: Gheor- 
gache vt Logofăt aici în oraşul Eşuluî, la anii 1762 Noem- 
vrie 5.» 

Textul sa publicat după chiar acest manuscript de M. Kogălniceanu !n 
LetopisifUe ţăHl Moldovix, t. III. laşi 1846, p. 287 - 328. (Cfr. nota de pe foea 
nepag. după pag. 328), precum şi în ediţia II Cronicele României, t. III, p. 
297-333. 

Pe foea 2 nepaginală: 

<iPinax, a'iecă însemnare de cvU ce f<â află intru adastă condică: 

— Orănduîala domnii nt)ao List. 1. 

— Orănduîala boeriîlor . List. 4. 

— Orănduîala mucarerîuluî List. 5. 

— Domniîa Mării Sale lui Grigorie Vvod List. 6. 

— Orănduîala la zioa agîunuluî Naşterii List. 8. 

— Orănduîala în zioa Naşterii List. 12. 

— Ţărmoniîa ce să face la Sfete Vasilie List. 16- 

— Orănduîala în zioa agîunuluî ^i în zioa de Boboteză .... List. 17. 
-- Alte obicee vechi ce avea Domnii ccî dinainte List. 20. 

— Orănduîala la zioa învierii List. 22. 

— Ţărmoniîa ce să face la Sfete Ghcorghie List. 23. 

— Orănduîala caudu merge Domnul la svăntă List. 26- 

— Orănduîala când face Domnul Mitropolit sau Episcop, căndu 

moru List. 27. 

— Rănduîala Iarăşi căndu f.ice Domnul Mitropolit sau Episcop, căndu 

fac paretisis List. 28 



71 












' "i'r I, , 






< 



» llr- ; 






^Ţ 



»l 



1 I 



»:•».- - 



— Rănduîala Divanului List. 29 

— ŢărmonTTa ce s& faoe la solii cel streini oe trec pin Eşi. . . List. 30 

— tn ce chip 8& adună Domnul cu hanul, şi cu Paşiî cel cu trei 
tuluri, căndu trec pin Eşi la sarhatul lor List. 31 

«Al Mării tale: mic: plecat: şi drt'ptă slugă: 

«Gheorghie al doile Logofăt.» 
Sub titlu se află urmăl6rea Însemnare: 

«Adastă condică me-u dăruit-o Ncculal Logof. de obiceiuri ce au fost h 
Mărila sa Alecsandru Calimah Vod.: şi pentru ca să nu .să nltăclască di 
eătră cineva am iscălit. 1799: lull 14. 

«llri/.ovcrghi Stolnic.» 
In dosul titlului este acostă Însemnare: 

«Am Încredinţat şă eu di acest dar că I-au dăruit-o Log. Neculal aclasti 
condică dumi-sall moşului Grigoril Hrisoverghi. 1709 lull 14. 

«Manolache(?) Vornicu.» 

No. 20. 

In-folio mic. - Fol 29. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. — 
Scris pe hărtie. 

Pe f6ca 1 are următorul titlu: 
«Prebegire Iul Cupidon la pustietăţi.» Poem în 7 părţi.» 

Poemul s*a publicat sub titlul: «Căiătoriea luî Cupidon il la pustilu. Poemi 
In versuri compuse de răposatul Enacachi Gane Spat. — tn prilejul cată 
strofulul Intămplat In acest Prinţipat la anul 1821—22. — laşiî, in Tipografie; 
luî Dimitrie Gane. — 1850.» — In S». 

Pe fdea 2 a manuscriptului: 

«Cătră cetitorlu ! 

<(Ieu pe a acestui soare ş'a stăpinil nopţii lună 

«Supt a Moldovvil orizon văzînd mal întăîu lumină 
«Nu mal puţin strălucire a doi lucefirl ce sînt, 

«Pentru zî şi pentru noapte vestitorii pe pămînt, 
«(A a cărora planite drum, pe globul cel ceresc, 

«Doă zăcî şi patru clasuri Ieste rînduit firesc) 
«Crescând a me cunoştinţă, am luat apoi aminte 

«La a stării cel lumeşti prifacorl necontenite, 
«Am pătruns cu ochii minţii păn' la obîrşîe lor, 

«Am aflat deşărtăclune că Ieste a lor i/vor; 
«Gând un prilej căutam ca să fac o îs|)itire 

In zugrăvire vieţii, prin a vremii mijlocire, 
«ElinTasca deşteptare, aducând valuri cumplite 

«Au azvîrlit şi pe mine întru o săntrurătate; 



■ 

i 




72 

«Gâsîndu-să vr*o greşalâ, acela va Q ertată, 

«Ne având eu dobândită eosperienţila toată. — 

«1825 Aprilie 30, în satul Clfumuleştil». 

Maî jos subscris: 

«Negruţ Căminar.» 

Pe f6ea 29: 

«Poiiticescule Mentor, 

«Ârhon Spatarlu lordache Bucşănescule ! 

«Pentru bunile năravuri, ci au sădit în inima me înţăiep- 
clunea dumi-tale, şi pentru dişteptare sâmţirilor mele, întru osâ- 
bitile cunoştinţi pentru lumi, ci au insuflat întru laie, în vreme 
anilor a vrâstiT mele cei fragide, talanturile dumi-tale, celi pu- 
rure lucrătoare pentru norocita soartă a patrie!, afierosâsc, spre 
neuitare aceştii norociri a mele, dumi-tall^ adastă istorie nu- 
mită Prebegirea la pustietă(î a lui Cupidon^ care Ieste rodul talan, 
tulul dumi-tale, celui neîngropat de mine, şi a anilor singură- 
tăţii mele cei, după întâmplările politiceşti aceste, mai de pe 
urmă.» 

No. 21. 

In.40. — Foî 5 şi lV+442 pagine. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie de mat mulţi; cuprinde şi fol tipărite. 

Pe faţa legături! tipărit în litere aurite titlul: 
«Poesii vechi şi noue.» 

Pe 5 foî nepag. se află uriuătorea «Tabelă» a cuprinsului: 

1 . Panorama Moldovei, piesă diplomatică adresată Comisiei Europene. 

1856 r 

2. Către Părintele Meletie, Metropolitul Moldovei 1 

3. O nobleţă culesă şi turbată 3 

4. Norocul in visitâ. (A. Donicî) 5 

5. Oracul. (A. Donicî) 7 

6. Ţăranul şi 6ea 8 

7. Doi Racî. (A Donicî) 9 

8. Intorcerea în patrie. (G. Alexandrescul) 10 

9. Suvenirea cetăţii Ni5mţuluî » 

10. Strejcirul taberil. (C. Stamati) 13 

11. Ruinele Tîrgovişteî. (V. Cârlova) 17 

12. O nopte pe ruinele Tîrgovişteî. (I. Eliad) 19 

13. Adio. (G. Alexandrescul) 20 

14. Aligorie (I. Văcărescul) 23 

15. Suvenirul slavei. (I. Văcărescul) ... 24 

16. Odă la înfiinţarea miliţiei românesc!. (I. Văcărescul) 25 



17 Aligorie (I. Văcărescul) 26 

18. Miezul nopţii (Alexandrescul) 27 

19. Dorul Patriei 30 

20. Marailieza Rom&nilor. 1840. (C. Boliao) 31 

21. Patriotul veoului. (G. Alexandrescul) 33 

22. Lep&datul. (C. Boliao) 34 

23. Epistolă către un fals naţionalist. (G. Stihi) 39 

24. Odă la nasoerea lui Mate! Sturdza. 1839. (G. Stihi) 41 

25. Inscripţie asupra unul clopot. (Văcăresoul) 43 

26. La Înfiinţarea miliţiei rom&nescî. (V. Cârlova) » 

— Epitaf. (I. Tăutul) 46 

27. Rdspuns la o critică. (Pah. Enachi) 48 

28. Răspuns la fabula Boul şi viţeii făcută de G. Asachi şi publicată 

în Albina. 1846 50 

29. Cântecul luliel pentru Ovidie 53 

30. Despărţirea » 

31. Nu mfi uita . 54 

32. Umbra » 

33. Turturica 55 

34. Prietenul. (După Young) 56 

35. Amicul săracilor. (P.) » 

36. Către inimă 57 

37. Tânguirea unei amante 58 

38. Ajutaţia lampel. (A. Hrisoverghi) 59 

39. Diata Văcăresculuî 64 

40. Cântec » 

41. Un adevdr » 

42. Cântec 65 

43. Cântecul surugiului » 

44. Sfatul Domnesc la 1846 67 

45. Murmura publică. 1846 70 

46. Michaî şi Guvernul seQ » 

47. Michaî Sturdza cel prea lacom 73 

48. Fabulă 74 

49. Măgarul, boul catârul, veveriţa şi mielul » 

50. Deputatul In provinţie. 1847 77 

51. Piua bună a lui Michaî către deputaţi. 1847 » 

52. Suspinul Moldovei * 80 

53. Satira mea saQ deputatul egoist. (Eliade) 83 

54. Epigramă. (G. Sion) 89 

55. Teodorit archimandrit 91 

66. Fata de Român 95 

57. Le berger Nicandre 97 

58. Către Români 101 

59. Către linguşitorii lui Michaî Vodă crudul. (Un fiQ de român) . . 105 

60. Către Români 107 

61. Către uoele femei. (D. Bolintineanu) 109 

62. Către boeri. (D. Bolintineanu) 110 



74 

63. Chant des Giroiidins 113 

64. Răsunet. (A. Mureşianu) 115 

65. Marşul Românilor 119 

66. Poezie. 1839. (Spătarul Vasilie Pogor) 121 

67. S6rta raea c^a ticăl6să 129 

68. piua în care a ta faţă ochiî meî nu o zăresc » 

69. Când noptea cea !ntunec6să 130 

70. Tu iho. cea ce turburî, şi-mî cunosc! al meG năcaz 131 

71. Amorul că este, lumea povestesce 132 

72. O prea dulce a meî prietini din suHetul med iubiţi 133 

73. Cerule înalte, înfocaţi planiţî 134 

74. Prin amorului dulc6ţă am trăit eH fericit 137 

75. Tată fl6rea vieţii mele se topesce In zadar * 

70. Răsăritul şi apusul, mia4ă-(]i şi miacjă n6plc 138 

77. Pe a stării lumii valuri, cu cârma minţii înot • .... 139 

78. Din ceas în ceas vine ceasul, cel sălbatic şi cumplit 140 

79. Safo, Elegii vechi > 

80. Odă pentru pămîntesca miliţie a Moldaviel la formarea el . . . .149 

81. Cântecul călărimil românescl. (V. Alecsandri) . 153 

82. Voi care fără ajutor, v 'aflaţi trudiţi de b61ă 154 

83. Vremea şi epoha ne arată » 

84. La Musa mea. (G. Sion) 1.70 

85. Hora Ardeiului. (Un Român) 158 

86. Plus de pensee loî) 

87. La nature me dit que je p^che » 

88. Din ale lui Lamartine. Suvenirul 161 

89. Dunăre, Dunăre 165 

90. Cântecul Badiuluî • 166 

91. Cântecul şcolarilor români • . . 170 

92. Cântec românesc 172 

93. PCrul mea alb. (G. Sion) 173 

— La prilejul înfiinţăriT miliţiei românescl. (V. Cârlova) 177 

94. Tînfirul la părîa. Imitaţie din Schiller de A. Hrisoverghi. (Tipărit 

în Alăuta Românescă. Supl. No. 49 al Albinei Românescl) 181 

95. Fragment dintr'o călătorie, de C. Negruţţi. (Idem) 182 

— Urmarea filosofici whistuluî. (Tipărit în Alăuta Românescâ No. 5, 
din 1838) 185 

96. împărţirea liimeî din Schiller, tradusă de Klmn. (Idem) 187 

97. Epitaf, de Ionică Tăut. (Idem) 188 

98. Răvaşurî vechi ale Donniilor Moldoveni. L. N. (Idem) 190 

99. Alt cântec. (Tipărit) 193 

100. Despre lene. (Tipărit) 195 

— Nişte cântece. losif şi fraţii. (Tipărit) 196 

101. Teatru din Iaşi 197 

102. Satira Vornicului Anastaso Panu 200 

103. Satira Vornicului G^i^^orie Cuza. 1852 205 

104. Epitaful Vornicului Alexandru Dimitrie Sturdza. 1848 Iulie. (C. 
Negruţţi) 209 



/o 

mbra luî Ştefan Vodă. 1848 211 

arsilieza. Subt domnia luî Michaiii • • • • 217 

ievCr şi ficţie din viaţa unui ţăran bogat, de un om ce nu scie 

îatira luî N. BaşotĂ • 219 

[iul 1848. (G. Sion) 231 

3igramă. (G. Sion) 233 

iî Române, nu-î a bine • . . . . 235 

usul si boeriî 237 

teresul şi minciuna, trec<>nd sora la primblare, ad z&rit subt po- 

î un bătrîn stând pe piciore . . . • 241 

lev^rul şi intriga 245 

igaria şi Moldova 249 

iiufes. Chintic de Sabaş. (Satira luî Alecsandri) 253 

îrsurî pentru m6rtea luî Potemkin 257 

?rsurî pentru Vornicul Bogdan şi Spătarul Cuza, morţî de sabia 

î Moruz la 1778 Octobre 260 

oria Mărieî Sale luî Constantin Vodă Brăncovanul, Domnul Ţăriî 
;cî, care sa tăiat de împăratul Otomanilor, la 1730 Novembre 17. 269 

ua întâî a luî Aprilie. (G. Sion) ... • 278 

rtea Domnuluî Grigorie Ghica, Intîmplată la anul 1777 Novembre 15. 281 

itorul. (G. Sion) . . • 286 

mga mea. (G. Sion) 287 

>une-mî, frate Ionică, ce ţi s'a maî întîmplat 289 

anta scornesce t6te • 294 

jşU^sca Adunare » 

ităcindu-se un bursuc, nu-şî găsiâ gr6pa cu pane 295 

icolo pe jelţ se 'ntinde 296 

ttlebiade par Alexandry 297 

e acesta-î jurămîntul către a ţeriî Domnitor 299 

igarul îngâmfat în batjocură 300 

jguşorul. 1856 Decembre. (G. Sion) • 301 

eritul. (G. Sion) 303 

omodiî în acturî». Cu un prolog de 18 versuri intitulat. «Câtră 

305 

Uoinânî. (D. Ralet). (Tipărit) 325. 327 

)ldova în 1857. (V. Alecsandri). (Tipărit) 333 

ildova în 1857. Jurămîntul. M. S. O parodie făcută deN. Istrati. 

337 

la la unirea Românilor. (I. Alecsandri). Paris 1857. (Tipărit) . . 341 

Tona Moldavieî. Imn naţional. (V. Alecsandri) 345 

neticul. (G. Sion) 347 

o mumă. (N. Istrati) . . . • 349 

ncle meu. (O. Sion) 351 

•mnuluî Costin Catargiu. 1857 Aprilie 17 353 

m la deschiderea Teatrului Naţional. C. N. (Tipărit) 357 

jnăreî ad-hoc pentru votul Unire din 7 Oct. 1857. (D. Guşti) (Tipărit) 359 

nu in onoarea Unirel. (G. Creţeanu) (Tipărit) 361 

muar de stegari şi cocordi^î. 1857 Apr ;iG5 



76 



140. Marşul Unireî. 1867. (G. Sion) 

— O scenă din Iad. (N. Istrati) S^l 

141. O profesie de credinţă ^73 

— Mintea şi norocul. Fabulă B79 

142. Allocution adress^e ă Tarm^ par le tr^ haut et tr^ puissant 
Frince Vogorid^ Caimacam de Moldavie â Toccasion de la distribution 
des drapeaux. (1868 Apr. 23) 381 

— R^ponse de l'armt^e faite par le canal d'un ofRcier 38$ 

143. In contra luT A. Treboniu Laurian (Litografiat) 38^ 

144. Notele (Litografiat) 39S 

146. Candidatura mea 397 

146. Jalnica tragedie a unu! fost Caimacam 401 

147 Pentru originea luî Omer 404 

148. Alegerea lui Vogoride şi Îmbunătăţirea lui la Adunare. 1868 ... 405 

149. Soloniî noştri. 1868 Decembre 30 409 

160. La sainte Trinit6. Novembre 1868 413 

— Satana şi drăcimea din Iad. (N. Istrati) 421 

161. Catalogue des livres nouveaux ă Tusage des âlecteurs. 1859 . . . 417 

— Ştefan cel Mare şi arcul luT, de D. B 421 

162. Hora luî Cuza Vodă. (Tipărită) 425 

153. Plapoma de la gerulu Bobotezii. Căntec original de lor. Caragiali. 

1859. (Tipărit) 431 

164. Elisav Kelandrisan (Vasile Alecsandri), Sorcovă de anul nod pen- 
tru lectorii Iu! Nichipercea. Moldova !n 1867 saâ 185. . Parodie. (Tipărită). 441 
166. Buciumul român răsună 443 

1^0. 22. 

In-40. — F6e i şi 94 pagine. — Secolul XIX. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie. 

Pe faţa legăTuri! tipărit în litere aurite titlul: «Fabulele Iu! A. Donicl.» 

Pe f6ea nepaginată titlul: 

«Fabule — Ediţie complectă a luî Aleco Donicî. 1858.» 
Pe paginele 89—91 se află umiătorea: 

«Tabelă» 

1. Adevfirul 1 

2. Antereul luî Arvinte 3 

3. Bărbatul cu tre! feme! 4 

4. Paingul şi bondarul 6 

5. Braminul 6 

6. Bricele. (La pag. 8 lipsesce textul) 8, 69 

7. Vaporul şi calul 8 

8. Veveriţa 10 

9. V6rul primare 11 

10. Vulpea şi bursucul 13 

11. Vulpea duiosă 14 

12. Vulpea urmărită 16 



77 



13. Vulturul şi albina 16 

14. Vulturul şi paingul 18 

16. Galbenul 19 

16. Găscele 21 

17. Greerul şi furnica 22 

18. Doud polob6ce. (Lipsesce textul) 23 

19. Dou3 mance şi un copil » 

20. Doi cânî 24 

31. Doi raci 26 

22. Elefantul In domnie » 

23. Epurele la vlnat 28 

24. Capra şi iada 29 

25. Stigletul şi canarul 30 

26. Cămila şi vulpea 31 

27. Cheltuitorul şi r&nd unica. (Lipsesce textul) 32 

28. Cocoşul de Ia m6râ. (Lipsesce textul) 33 

29. Cânele l&trând. (Lipsesce textul) » 

30. Leui şi epurele > 

51. Leul Impărţitor 34 

^2. Liliacul şi r&ndunelele. (Lipsesce textul) 3d 

33. Lupul, vulpea şi gangurul » 

34. Lupul şi cucul. (Lipsesce textul) 36 

35. Lupul şi lupuşorul » 

36. Lupul şi motanul. (Lipsesce textul) 37 

37. Lupul nazir 36 

38. Lupul la peire. (l jpsesce textul) 39 

39. Lupul şi ş6recul » 

40. Măgarul şi vulpea » 

41. Măgarul cu zurgălăii 40 

42. Măgarul şi privighet6rea. (Lipsesce textul) 42 

43. Momiţa şi maţele. (Lipsesce textul) » 

44. Momiţa şi oglinda. (Lipsesce textul) » 

45. Morarul. (Lipsesce textul) u 

46. Muntele 

47 Musca 43 

48. Nada şi chiticul 44 

49. Norocul tn visită. (Lipsesce textul) 46 

50. Oracolul. (Lipsesce textul) > 

51 Parnas » 

52. Peptenul. (Lipsesce textul) 48 

53. Petrenil şi Bistriţa. (Lipsesce textul) 1 

54. Pismătareţul şi şarpele » 

55. Poetul şi bogatul. (Lipsesce textul) 49 

56. Presura u 

57. Păstorul şi măgarul 50 

58. Păstorul şi ţintarul 51 

69. Prieteşugul şi amorul. (Lipsesce textulj 52 

60. Racul, br6sca şi ştiuca. (La pag. 52 lipsesce textul) 52, 61 



78 

Gl. Rlul şi heleşteul. (Lipsesce textul) 52 

62. Rîmătorul ' 

63. Stigletul şi ciocârlanul o3 

64. Trecătorii şi caţeiî '^ 

65. Turma şi cânele o5 

66. Teiul şi stejarii. (Lipsesce textul) -56 

67. Umbra şi omul » 

68. Frunzele şi rădăcina o' 

No. 23. 

In-4». — 266 pagine. — Stcol. XIX. — Bibi. Soheiană. 
Scris pe hârtie. 
Cuprinde următorele: 

«Tragedia saG niaî bine a zice jalnica Moldovil întâmplare 
după răsvrătirea Grecilor, 1821» [de Vornicul Alecu Beldiman]. 
Copie îndreptată 1-196 

Tălmăcirea caTmelil lut Vogoride ce scrie la Silistra Devlet Efendim. 

— Iscălit Ştefanache Vogoride 13'' 

Glurnalul mergereî boerilor deputaţT în Ţarigrad. (1822) 200 

însemnarea luî Nechita Gorca despre «Tragodie». 1835 Avgust 6 . . 234 
Tractaturile prin care s'aQ Închinat ţara de cătră Bogdan V. V. D. 

Domn al MoldavieT, tnpărăţind Sultan Baiazetâ al IMea 236 

Cele cuprinse în hatiserifa 237 

Stihurile făcute în Tazlăâ Jn vremea închidere! mele acolo. 1824 

April }£0 (de Alecu Beldiman?) 252 

No. 24. 

In-40. - Foî 191 (sfirşitul lipsesce). — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie; titlurile, iniţialele capitolelor şi notele marginale cu roşu. 

Raiu do Callist Patriarchul Ţarigradulul.*) 
De-asupra paginelor scris cu roşu următorul titlu : 
«Callistii Patriîarhu alu Ţarigraduluî.» 
Pe foea 8 titlul : 

«Ai celoru întru Sfinţi Pusnici pre mici, al luî Callistâ şi Ig- 
naţie Xanthopolie meşteşugii şi îndreptarîu pre cu dedinsulii cu 
agîutorlulă luî Dumnezău, şi dila Stinţî avăndu mărturiile, pentru 
cel ce alegu şi priimescu cu liniştire a vieţui şi călugăreşte, şi 
pentru chipul traîuluî vieţii, şi petrecere, şi hrana lor, şi pentru 



*) S-tul Callist, călugăr în S-tul Munte, ales Patriarch la 1397. Amintirea sa 
se serbiSză la 21) Novembre. (M. 1. VtZuhv, IlaTO'.ap/'.xol îr'.vax?;. Constantinopol.) 



a câta de mari bunătâţT Taste pricinuitoare liniştirea celorâ ce cu 
socotelă o uneltescft pre dânsa. Şi s'au deosăbitii adastă lucrare 
a cuvîntuluî întru o sută de capete. Şi să zice numirea cărţi! 
Haiu: căcî că maî dinu toată Dumnezălasca Scriptură cuprinde 
întru sine-şl mărturiile.» 

Pe foea 6 v. : «Mărturie pentru sflntula Callista. A Iu! Meletie alâ Athinilora 
dinQ bisăric^sca Istorie. Cartea 14, capQ 15, numârulâ 8.» 

Pe f6ea 7 : «A luî SymionQ arhiepiscopultt Thesaloniculaî. List. 210. Pentru 
fericiţii noştri P&rinţî Callista Patriarhulfi şi Tgnatie. Dintt cartea luî Symiona 
ThesaloniculuT, Intru c^ pentru Dumnezălasca urmare: (adecă bisăriciasca 
slujbă). CapQ 296, lista 210.» 

Pe foile 1—6 se află următ6rea Însemnare a cuprinsului: 

c(ip) llst) 

Innainte cuvintar^ a cuvintulul, pentru dăruiri şi dăruia 
cela Dumnezăesca şi maî pre susa de fire, carele prina sfin- 
tula Duha laste intru ceî credincios! 1 8 

Că pentru Întrebară oare căruia frate, şi după scoposula 
aceluia, incă şi pentru păziră părinteştii porunci aşa s'aa în- 
tinsa aciastă pricină a cuvintulul. . . . • 2 9 

Că decăta tota lucrula scoposula mal intălu păvăţueşte, 
dec! şi scoposula aceşti! osteneli laste ca să ne Invăţăma. 
car^ adecă laste temelila zidirii cei! dupre Hs şi lucrării, şi 
care laste inpliuirâ, şi cuma că cuviinclosa lucru laste, maî 
intălu de tota alta lucru acîasta să cunoaştema noi. . . • 3 9 din dos 

Că toată lucrară c^ după Dumnezău începută laste a pe- 
trece după poruncile mântuitori ui ui: Iară sfărşită ac<^îa, adecă 
a ne IntoarcI cătră dinsula cela desăvârşita ala pr^ sfintuluî 
Duba, carele dina începută ni s'au dăruita noao prina dumne- 
zăescula boteza 4 10 

Pentru ac^îa adecă, carele laste dăruia, şi cuma ara put^ 
fi noao să-la dobândima, şi oare sinta ac^l^ ce-la facă pre din- 
sula turbure, şi care Iarăşi ac<31^ ce-la curăţăsca 5 10 din dos 

Cuma că adecă întru sflntula boteza in dara priimimadumne- 
zăescula dara desăvlrşita, şi pre acesta după ce cu patemile 
ila acoperima. Iarăşi prina inplinire poruncilora ila curăţima. 6 12 

Cuma că cela ce vieţueştî după Dumnezău să cade să facă 
toate poruncile, Iară c6 mal multă parte a lucrării să o d6 
oareş! cuma celora ce sinta Intăîu altora, şi ca cuma maî 
cuprinzătoare 7 12 dindos 

C& începută a toată lucrară c^ de Dumnezău iubită, laste 
chiemar^ c6 cu credinţă a numelui Domnului nostru lis Hs, 
şi inpreună cu dlnsa pacâ cela ce răsare dina tr'insa şi dra- 
goste 8 13 

Că pre fiişte care dina tru ac^std, şi inpreună prina câte 
treile, grămădire a toate bunătăţile cu îndestulare ni să dă 
noao 9 13 dindos 



80 

e(iy) Idtt) 

0& şi Domnuld lis Hs In vr^mc^ m&ntuitoaril patemT ao^t^ 
lă-u Iftsatd ucinioilord s&I ca nişte porunci de despărţire, şi ca 
pre o moştenire Dumnezălască, aşăzdir^ tncă şi după Înviere. 10 14 

C& Intru acesta trei lnpreun& ţăsute stntd toate faptele 
c6ie bune. . . • • • * 11 15 dindos 

C& şi da rula şi veniri c6 prin Dumnezău tataia a sflntulul 
DuhA cătră credincioşi, întru Hs lis, şi Intru sflntula numile 
lui să dă ... . • 12 16 

Că cu cuviinţă s'au rladuita de sfuiţil noştri părinţi, şi cu 
sflntula Duha cela ce lăcueştl intru dînşil, să ne rugăma tntru 
Domnula lis Hs filula lui Dumnezău şi dela dlnsula să cerema 
mila 13 16 

Că cel ce voeşti a călători fără de greşală. drumula cela 
după Domnula ala liniştii, mal Intălu de toate să cade să al(5gă 
Inpreună cu lepădări c^ desăvirşită şi supunere desăvlrşit . 14 17 

Care stnta sămnele supunereil ceil adevărate, pre care ţiin- 
dule cela cu adevărata ascultătorlu ar fi putută a fi fără de 
greşală supuindu-să • ... 15 19 

Că inpreună cu pravoslavnica credinţă să cade a să slrgui 
a fi plina de faptele c^\e bune cela ce curata şi după Dum- 
nezău volaşte a să linişti, şi cuma că credinţa laste îndoită : 
şi cuma că Inpreună cu adastă să cade a fi pacinica cela ce 
să linişteşte nezmulta (adecă neclătita şi neînprăstilata la 
minte, netrasa de gânduri) *) intr'o parte şi Intru alta, 
fără de griji, tăcuta, liniştita, mulţămita întru toate, bine 
«unoscătorîu neputinţii sale, şi vetejaşte a suferi ispitele, şi 
Intru Dumnezău a nădăjdui, şi deladtnsula folosula a-la aşteptă. 16 26 

Pentru frica lui Dumnezău, şi cuma că Îndoită laste, una 
adecă, a începătorilora, Iară alta a celora desăvirşită . . . . 17 34 dindos 

încă că pentru porunci şi pentru credinţa c^ după dînsile 
a Domnului lis Hs, vrdm^ chiemănda, datori sintema nici În- 
săşi vilaţa a o cruţa 18 36 

Meşteşuga firesca pentru Intrare^ şi eşiră, ce inlăuntrul 
inimii prina Inlăuntru suflări nasului, şi pentru rugăciuni, 
c^Ia ce Inpreună cu dînsa să săvlrşaşte de noi, care îaste 
acc^Ia, adecă Doamne lisusa Hs fitul lui Dumnezău milueşti-mă. 
şi folosăşti oareşi cuma una meşteşuga ca acesta şi cătră 

aduciril Inlăuntru a gândirii ... . • • . 19 37 

încă pentru firescula meşteşuga cela pentru suflar(5 In- 
lăuntru a nasului, şi pentru chiemarâ c6 Inpreună cu dinsa 

a Domnului nostru lis Hs 20 38 dindos 

Că şi dumnezăescula gură de aura, precuma şi altul dina 
cel vi^chî părinţi. Intru Hs lis Domnula nostru hotărăşti a ne 
ruga înlăuntrula inimii, şi pre adastă o zăco rugăciuni, adecă 
pre Doamne lis Hs fiîula lui Dumnezău milueşti-ină. ... 21 39 



•) Scris pe margine, cu rofu. 



81^ 

BţM) 

entru pomenire luT lis ce prinâ suflări nasului In- 

nimiî cu luoar^ aminte 22 

cuvine, cela ce voTaşte a să trezvi g&nditorlu şi maT 
icepătorTulO, a şăd^ In vr^mâ rug&clunil In liniştita 
noasă căscioară, pentru căcT Intru acestd chipQ şi 
gândird, fireşte oareşî cumd dinii parte să adună. . 23 
Intălu de toate prinâ DomnulQ lis Hs şi prinA chie- 
credlnţă In inimă a sflntulul numelui luT, nerăsă- 
ărueşt! minţii: ş^ ajută In oareşî care chipQ şi meş- 
celQ firescâ !n inimă prind Inlăuntru suflări nasu- 

I^re ce In liniştita şi neluminosQ loca 24 

hipu să cuvine a trece celCl ce să linişteşte, măsura 
I s^ra pană la mânecate, şi InceputCl alQ învăţăturii 

argu 26 

hipd să cuvine a treci vrdmâ c^ dela mănicate pană 

26 

păzire de nelucrar<5, şi cumâ că de nevoe laste a 

*icesculu aşăzămtntd şi Syhastru 27 

hipQ să cuvine a petreci de dimineţa pană la prânzi. 28 
^ntru rugf'iclune, şi cumO că să cuvine a ne ruga 

29 

chipuld hrănii vieţii cel trupeşti, şi In ce chipa să 

să hrăni Săhrastrula 30 

hipQ să cuvine, Lunt^. Miercure, şi Vinerii, a să hrăni 

ilu 31 

hipd să <;uvinl a să hrăni Marţa, şi Glola .... 32 

hipâ să cuvine a să hrăni Sinbâta, şi pentru prive- 
în ce chipQ să cuvine a mânca in vremâ lord . . 33 
hipd să cuvine a cântă Duminicile, şi pentru altele, 
asămen^ şi pentru osten^lă . . ..... . .- . 34 • 

hipd să cuvine a ave chipuld hrănii şi a pitrecî in 

3sturi, şi mal vărtosd tn celd mare 36 

drdpta socotelă (sad buna alegi re oar^, adecă să 
ocotf^lă c^ bună alegire şi judicată) *), şi cumd că 
;î pe măsură preţi nu-I laste, şi pentru supunire . 36 
hipd să cuvine nevoitorluld a tr^ce măsura vremii 
)rânzQ, pană la apusuld soarelui: şi cumd că să cu- 
3<l] că după osten^lă şi măsura lucrării noastre ni 
10 şi lnpărţir<3 dumnezăeştilord daruri. ..*... 37 
mare decâtd toată lucrară, laste rugăciuni c^ curată. 38 
suma plecării genunohilord, (adecă metaniilor:) oeil 

are ()i, cu noapte : 39 

:ă nu numai (precumd mal intălu s'au ()isd) după 
şi măsura lucrării noastre, Inpărţire dumnezăeştilord 
să d&, ci şi după putinţa (sau năravuld) *) şi in- 



mtt) 

39 din dos 



39 din dos 



40 dindo^ 

41 

42 din dos 

44 

44 din dos 

46 

60 

63 din dos 
63 din dos 

65 

67 din dos 

68 



69 



60 din dos 
63 diDdos 

66 din dos 



margine, ca rota. 
pte r^mânuel. 



6 



82 

demnar6, şi credinţa, şi aşăz&mlntulâ celd firescA carile să 

află întru noi 40 67 

Pentru c^ a totd cuprinzătoare şi pr6 desăvlrşită dreaptă 
HOCottSlă, şi carile Taste celQ ce vieţuîaşte afară de fire, şi tru- 
peşti şi carile să află cela ce după fire, şi sufleteşti, şi carele, 
cela ce mal presusA de fire, şi duhovniceşti petrec! .... 41 G9 

tncă pentru drâpta sooot^lă, ca tn pildă 42 70 

Pentru schimbare şi prefacere c^ Intru fiişte <»ire]e ... 43 72 

Pentru pocăinţa, curăţănila şi săvărşirc 44 76 

Pentru ct^le cinci lucrări ale Intăel şi ca cumQ tnlăuntru 
aducătoare liniştiri a IncepătorilorO: adecă iprod 45 78 

De unde să cuvine a incepi cel ce voescA după socotelă 
sau drepta a să linişti: şi care laste inceputulA, şi cr^teră, 
şi sporirea, şi săvirşir(3 ! • 46 79 dindos 

încă pentru rindulala liniştirii IncepătorilorA 47 80 dindos 

Pentru câ In inimă rugăciune prinQ luoarâ aminte şi trez- 
vire, şi pentru lucrară el 48 81 

tn ce chipd dumnezăeştil părinţi prind Învăţătură ue-u datil 
noao să zicemQ rugăciunii, şi cumA că tn multe fellurl şi care 
laste rugăciunea. . . . • 49 82 

încă cuma că nu numai dela cel zişi sfinţi părinţi, ci şi dela 
Însuşi cel mal aleşi apostoli Petru şi Pavela şi loand s*aa a- 
flatd date In oareşi care chipd prind Învăţătură, cu taină Intru 
duhâ, graiurile sfinţitei! şi de Dumnezău făcătoarei rugăciuni. 50 86 

tn ce chipâ să cuvine a grăi Începători! graiurile rugă- 
ciunii, Insă Inlăuntru inimii.) 51 90 

Că aceia adecă prt^ tnlăuntru inimii pururc a ne ruga, şi 
delungă vr^nie are trebuinţă, şi de nevoinţă, şi de silă, şi 
mal pre scurtd, totCl binile prinQ multă vremi, şi ostenelă să 
îndrept^ză. 52 91 

Pentru rugăciunii Ci'i in inimă nucurată, şi in ce chipâ vine 
ciniva Intru c^ curată, şi fără de răsipire a minţii rugăciune. 53 92 din do 

Pentru co fără de răsipire şi curată rugăciuni in inimă, şi 
pentru fierbinţala caro să naşte dina tr'lnsa 54 93 din do 

CumQ că şi fierbintela in multe feliurl are naştire: insă 
mal adevărată. c6 dina rugăciune c^ curată in inimă ... 55 95 din de 

Ce laste lucrulQ celu pr6 de aproape, sau celQ pre cu de- 
dinsuIQ, 'ş\ fără de nici o mijlocire următorlQ :) ald fierbin- 
ţelii ceiî tn inimă 56 96 

Pentru dumnezălasca dorire, şi indrăgire, care să naşti dina 
fierbinţala, şi luoare aminte şi rugăciune 57 97 din de 

Pentru lacrămi dina inimă, şi pentru dumnezălasca dorire 
şi indrăgire 58 98 

Sfătuire pentru a nu căuta cele mal pro susQ de măsură, 
şi Încă pentru c^ dt^purur<3 pomenire in inimă a Domnului 
nostru lis HristosQ Îndemnare 59 99 

Pentru rivna c^S tiorbinte, şi pentru dumnezălasca arătare 
c6 Intru noi, şi pentru luminare darului ce inficrbiuţată. . . 60 99 din de 



83 

6(l|) l(ilţ) 

'-^entru lucrară ce dumnezăTasc& şi ct^ lnprotivnic&. ... 61 1 61 

^entru Invâţâtur! luminată şi ner&tăcită 62 101 din dos 

Pentru luminării c6 adevărată, şi co minei nosă, adecă pen- 

L lumina co dumnezălască şi co vicl(5nă 63 102 

Pentru nălucire c<^ necuvioasă, şi ce cu bună cuviinţă, şi 

ce chipQ să cuvine ale unelti pre dlnsile 64 102 din dos 

3ă nu numai ce necuviincioasă nălucire, ce şi ce cu bună 
viinţă, lepădată lasto de sfmţl Intru rugăciune ce curată 

Intru c6 proastă şi singuratică lucrare a minţii 65 104 

Pentru minte, sufletulQ, şi inima, ct^le curate şi desăvlr- 

ă, şi pentru starâ minţii o^ dina sporire 66 107 

In ce chipa prorocii nălucilă 67 109 

încă pentru năluciri şi 'pentru multe şi de multe f^llurl 

derî 68 110 

Pentru ct^ele cinci puteri ale sufletului: Încă asămin<î şi 
ntru năluciri, care sintA şi ale Însuşi sufletului, şi ale min- 
, şi cumâ că să cuvine cu totulQ a fugi de nălucire, şi de 
3hipuire, şi tipăririle In minte, şi de forme (adecă chipu- 
e lucrurilor) *) in vreme rugăciunii ceil curate, şi Intru c^ 
oastă şi singuratecă (sau una făcută) *) lucrare a minţii . 69 116 

încă pentru minte : 70 118 

tncă pentru rugăciuni c^ curată. 71 122 

CumQ că alâtâ lucru laste nepătimirtS minţii, şi altCl rugă- 

inc^ ce adevărată care lucru şi mal mare laste 72 122 din dos 

[ncă pentru năluciri, şi Închipuiri (adecă pecetluiri şi ti- 
riri In minte) *) ale minţii şi pentru sămnele rătăcirii 

au amăgirii:) şi ale adevărului 73 124 

Pentru măngâere c6 dumnezălască, şi c6 amăgitoare . • 74 129 
.^entru dulc^ţa c6 dumnezălască cela oe să izvorăşte dinQ 

mă 76 132 

>umâ că adastă dulceţăjduhovnic^scă şi cu multe Insămnărf 

te, şi nenumită 76 132 dindos 

JumQ că să cuvine după toată nevoia (: adecă negreşit d:) 
i bUndâ cu inima celQ ce volaşte deplind (sau cu d^mă- 

itulQ) •) a să linişti 77 137 

n ce chipd ar fi pututO a să Îndreptă (adecă a să In- 
ii) *) de noi bl&ndâţa. şi pentru c^le trei părţi ale sufle- 
ul. c6 lutoasă, c^ poftitoare, şi c6 cuvtntătoare 78 138 

yk de grabă să cuvine a să pocăi intru abaterile c6\e după 
Implare, şi aşa docila Innainte Inţălepţăşte a să Întemeia. 79 140 

^entru alunecare, şi pocăinţa 80 141 

ncă pentru pocăinţa, frica, dragoste, plănger<5, lacrămile. 

ie sineşi prihănirâ 81 143 

'entru luoare aminte, şi pentru acela, adecă Inţălepţăştl a 

Intemiîă 82 145 din do» 

3ă la toate cele zisă să cuvine a să sirgui: iară mal în- 



scrii p« margine, cn rofn. 



84 

•fM) m 

una de toate, ca să 6e şi liniştita, şi bl&nda, şi s& să slrguTască 
curata a chiemâ pre Domnuia lis Hristosa Iniăuntrula inimii 
cela ce să linişteşte 83 147 

Pentru o6 bună şi uimitoare Indrăgire, şi dumnezălască 
frumsăţă 84 152 

Pentru r&zboTula, şi pedepsitoan^ depărtare ( : a luT Dum- 
nezău:) şi c6 cu urtciune părăsire 85 148 

Pentru nepătimir^, şi ac^Ia adecă ce laste omin<^ca nepă- 
timire 86 152 dindw 

Încă pentru nepătimirâ, şi săvărşire 87 156 dindo- 

Pentru pătimiri (.adecă a trupului celui ce petrece In pof- 
tele c6\e de ruşine:) dulce pătimire (: adecă a sufletului:), 
pătimir(3 cătră vre una lucru (: adecă a minţii:) şi nepătimir^. 88 156 dindo 

Ce laste i\LKabr^^ (: adecă trupeşti pătimaşul:) -r^^oicaO-r;; 
(: adecă sufleteşti dulci pătimaşula:) icposicaO-ri; (: adecă cătră 
ceva pătimaşula cu minte :) xal ăita^^ (: adecă nepătimaşula:) 89 158 din de 

Pentru credinţa, nădejde, şi dragoste 90 159 

Pentru sflnta inpărtăşire (:cuminicătură:) şi pentru acela, 
adecă a câte bunătăţi ne laste noao pricinuitoare, ce adesă 
ori curată ştiinţă luoare aceştila şi Inpărtăşire 91 164 dind 

Guma că de nevoe laste să ne invăţăma minune stintelora 
taine, şi ce stntă, şi pentru ce s*au data şi care laste folosula. . 92 166 dind 

Sfărşita a toate pricinile cele pre larga, şi câteva sfătuiri 
cătră cela ce l-au Întrebata . • 93 176 

In ce chipa să cuvine a auzi şi a inţălegl graiurile pă- 
rinţilora celora duhovniceşti 94 177 

Adunare In scurta (:sau de al doile pomenire şi cuprin- 
dire In scurta : ) a toate capetile cele zisă, şi tn ce chipa să 
cuvine a să ruga, şi pentru luminare ce adevărată, şi dum- 
nezălască putere 95 178 din< 

Altă cuprindere tn scurta a capctelora 96 182 din< 

Guma că aclasta cu adevărata laste ce nerătăcită şi ade- 
vărată, şi de părinţi prina Învăţătură dată, şi dupre Dumnezău 
petrecere adecă liniştire ce dina ascultare, care şi in Hs 
ascunsă vilaţă dupre cuviinţă de sfmţl s*au numita 97 184 

Că macara de sinta şi alte căi de mântuire, însă aclasta 
laste ce mal alesă, şi Inpărătesă, şi la punere de fiî aducânda. 98 185 din 

Că pentru Innălţime lucrării şi multa numită laste adastă 
petrecere 99 187 din» 

Că cu aglutorlula şi dăruia lui Dumnezău să cuvine şi noi 
pre putinţă a ne slrgui şi a ne nevoi, ca să ne învrednicima 
de acuma ca Intr'o parte de arvună unora daruri ca acestora 
mal pre susa de fire şi prd mari, şi ca nu pentru puţănă trân- 
dăvire (adecă pentru mică huzură) *) aceste, val: să nu le 
dobândima, care să nu fie 100 188 



*) ScrU pe margine, cu rofa. 



85 

Ve f6ea albă dela Început se afl& scrisă de altă mană Însemnarea următdre: 
«1827: Mal: 16 zile am venit eu la schitul Podeţul, Intr'o zi de Luni după 
năltare, sară la un clas de noapte.» 



No. 25. 

In-40. — Foî 2 nepag. + 268 -f- 1. - Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană 
Scris pe hârtie. 

«Târlo,» împărţită în patru cărţT. 
Pe f6ea 1-a nepag. are următorul titlu scris cu roşu: 

«Poartă, pr6 care deşchizindu-o cetitorlul va afla întru lucrare, 
)ate acele ce norocul şi întămplările au pricinuit lui Târlo, şi 
rietenilor să!, la nenorocita şi fericita a lor stare. Istorie ithi- 
ască şi interesătoare, care s'au tălmăcit di pe limba franţu- 
iscă în ce moldovinlască, în zilile prâ înnălţatulul şi lumina- 
ilui Domnu Mărie Sa Alexandru loan Mavrocordat întru întăîa 
3mnila la scaonul Moldavii la anul de la Ilristos: 1786: 

«Scrisu-am eu lubitorlul de ostenele prin silinţa şi alcătuire 
:eptiî mele. 

«Ştefan Stărce.» 

Pe foea a 2-a nepag. se află: 

«Tălmăcitorîu cătră cetitori. 

«iAlcătuitorlul acestor întâmplări, s'au întocmit cu gustul obştii, 
ire nu obicinueşti a ceti proimia, deci şi el n*au făcut proimios 

începutul scrierii lui, eu încă vrănd să urmez pilda lui, ase- 
ine cruţ pe cetitori de adastă supărare, atâta numai înŞtiinţăz, 
i istorie adastă, mi-au părut aşe de interesitoare şi bine toc- 
ită, că am socotit-o vrednică de tălmăcire moldovinlască, şi nă- 
tjduesc, ca adastă părere a mo să nu fie greşită; Iar fiind gre- 
tă, Iar fiind greşită părere, trîacă-să cu videre pentru ostenlala 
Imăciril, care nu priveşti la alt sfârşit, decăt la mulţimi folo- 
boare zăbavă a cetitorilor, fiişti care va află aice, plăcere unită 
[ folosinţa, o zugrăvală vie a turburăril, şi a orbirii, ce pricinuesc 
itimile, şi o îndreptare a năravurilor pre curată. Căci vor vid6 
pta bună biruitoare, şi răutate pedepsită, pre care şi numai să 
de să cerci cineva la acest folîu de scriere, pentru acîasta eu 
1 bune nădejdi, că cetire aceştie va pricinui plăcere şi mul- 
mire obştii.» 



86 

Pe foile 267—268, la sfirşitul istorie! se an& următ6rea notă, de scriitonii 
volumului: 

«Acesta este sfârşitul întămplărilor mele, să aglute Dumnezeu 
la cetitorii cetind intămplările mâle să cunoască cată priimejdil 
laste intru vieţuire lumii aceştil mari, şi să să încredinţ^zâ că 
nu să vor odihni, nici vor gusta într*alt loc folosurile faptiî cel 
bune şi a înţăiepciunil decăt întru singuratica petr6cire. 

«De bine voitorîu a Iubi- 
tului cetitorlu. Eu Ştefan 
Stărce am scris.» 

Pe f6ea 268 v. şi următdrea stnt scrise următorele note: 

«Adastă carte ci să num6şte Târlo care este pr6 do mare ză- 
bavă unul cetitori ce va vre ca să o citlască, şi am început-o a 
scrila de la let: 1786: Dechemv: 1: întru ce dintăl domnie a 
Mării 8ale Alexandru loan Mavrocordat Vvod. şi la 3 zile a lunii 
lui Dechemv. î-au venit mazilie, carile au domnit un an şi 11 
luni aice în scaon Moldovil, şi domnila aceştii ţări a luat-o Mă- 
rie sa Alexandru loan Ipsilant Vvod, şi cănd am aglunsu eu la 
fărşitul cărţii aceştila unde dumna-lor veliţii boeri şi toată ţara 
ftce gătire Mării sale Alexandru loan Mavrocordat Vod şi-1 
aştepta din clas în clas ca să purclasă la Ţarigrad după obiceiul 
domnilor v(5chi, Iar Măriîa sa în 26 zile a lunii lui Ghenar spre 
27 noapte au pribegit în ţara Rosil şi din boerenaş luând cu 
Mărie sa pe d-luî Filodor vel cămăraş, pe cămăraş al doile, soco- 
tind că acesta este drumul cel mal bun şi mal drept spre odihna 
şi folosul Mării sale, luând şi căţva neferi cu Mărie sa. iar 
Mărie sa Doamna au rămas neştiind nemică de pribegire Mării 
sale, şi întămplăndu-să adastă întâmplare la iXrşitul cărţii aceştila 
care eră vrednică de însămnat spre ştiinţa vremilor viitoare, n'am 
lipsit a nu o scrila. Iar carte adastă am scris-o pentru însuş tre- 
buinţa me şi cini ml-ar lua-o fără ştire sau fără voia m6 să fila 
blăstămat de Domnul Dumnezeii şi de pre curata a sa maică şi 
de 12 slăviţi apostoli şi de 318 sfinţi părinţi de la soborul Ni- 
chel, şi de mine în veci niertat. 

«1787: Ghenuarie: 27: 

«ştefan Stărce.» 

«Am cetit la anul 1813 Fevr. 20. 

«lanachi Cimuş.» 

«La zi întălu a lunii lui Dechemv: am făcut începire la scris 



^i Iar într'acYastă lună T-am f&cut şi sf&rşitul însă n*am stătut nu- 
mai pe scrisoare, ce am inpărţit în trei părţi, adecă o parte facem 
întăYu slujbă stăpănulul, al doile pintre slujba stăpăniasoă m*am 
apucat de scrisoare pentru ca să nu mă abat la lucruri necu- 
vioase. Iar al trrile pre puţină vreme îm rămănâ de odihnă, 
şi Iată dar că nu-m rămăne vr^me de a mal cugetă la alte lu- 
cruri nefolositoare.') 

«Vrednică de citit, precum mam pliroforisăt de la 20 Fevr. 
820 şi pană la 1820 Fevr. 26, şi bine alcătuită, după întămplări 
insă.» (Nedescifrabil.) 

No. 26. 

ln-40. _ Pagine 179. — Secol. XIX. — Bibi. Sclieiană. 
Scris pe hârtie. 

Pe pag. 1 titlul: 

«Catihisis cum să cade să catihisască Duhovnicul pre Jidovul 
cel ce voeşte a priimi sfînta credinţă c6 pravoslavnică prin 
slîntul Botez.» — Pag. 1 — 48. 

La pag. 48 se află urm&t6rea notă de scriitorul volumului: 

«Acesta este Catihis. «Şi după socot61a me ce mal proastă de 
cât la toţi oamenii» (Pilde. 30. sh. 2) *j socotesc, că nu să cuvine 
a învrednici pre jidov cu sf. botez, pană ce nu va învăţa acest 
Catihis bini <cca să nu dăm sfintele câinilor.» (Mth. 7. 6.) *) Iar 
dacă va învăţa şi va crede ce laste scris în carte adastă, a- 
tunce cu adevărat va crede cu toată inima ne îndoindu-să în 
Hs: îs:, şi prin credinţă câştigând tapte bune, să va învrednici 
înpărăţii cerlurilor. Pre car6 noi toţi pravoslavnicii să o dobân- 
dimâ. Amin.» 

«Eu scriitorlul, sau începătorlul acestui Catihisis, cel mal mic 
în sf. Sobor al mănăstirii Nemţului.» 

«1803 Mal 23.» 
«Monah Neofit.» 

Pe pag. 49—62 se cuprinde iarăşi titlul cu explicaţiunile următ6re: 

«Carte adastă să numeşte Catihisis, adică cum să cuvine Du- 
hovnicul să catihisescă pre un jidov care va cere slăntul botez. 
Cum să-1 întrebe Duhovnicul, şi el adică ogaşnicul cum să răs- 
pundă Şi cum să-I descopere Duhovnicul toate tainele creşti- 



♦) Note în margine. 



_ 88 

nătăţiY, şi toată sf&nta Evagghelie, mărturi8it& de la Proroci, cum 
zice Prorocul Amon (3, 7) '*') : «Că nu va face Domnul Dumne- 
zeu lucru, (le nu va descoperi învăţătura lui cătră slugile sale^ 
cătră Proroci.» Aşijderâ veţi afl^ scris în Catihis acesta toate 
eresurile şi obiceiurile cele spurcate ale jidovilor, pentru care 
zice Dumnezeu prin Prorocul lezechiil: (20. 26) *). «Şi voi pân- 
gări pre el întru obiceiurile lor.» De care eresuri şi obiceiuri 
trebue să să lepede cu toate dimţirile lui cel ce voeşte să prii* 
mască sfănta credinţa creştinescă, măcar că unile din eresurile 
lor am scris în Catihisis cel dintălu, care am scris cu blago- 
slovenila a pre osfinţitulul Mitropolit a toată Moldavila Kyrio 
Kyr Veniîamin, însă în scurt pentru jidovii cel proşti şi ne în- 
văţaţi carii vor să să facă creştini prin sfanţul botez. 

(dar acum aflându-mă în sfănta Episcopila Romanului, mau 
îndemnat ştiinţa me să nu ascund talantul (Math. 9. 21. 25. sh. 
27) *), şi să scriu Catihisis al doile mal pre larg, pentru un jidov 
ravin învăţat. «De-1 va trage tatăl cătră filul său lis: Hs:» iloan 
6. 44.) *) şi va dori cu toată inima să priimescă sfănt. botez. 
De ce eresuri trebue să să lepedî, căci zic înpreună cu sfântul 
Apostol Pavel :{1. Corth: 9. 16.) *) «Amar mie este de nu voîu 
binevesti creştini.» «Fără de vicleşug am învăţat, şi fâră de 
zavistila dau şi altuia din cela ce am luat, avuţila el nu o ascund. )>< 
(înţălepcl. 7. 14) *) «Şi Iată buzile mele nu le volu opri a binevesti 
dreptate lui Hs: întru adunare mare.» (Psalm 39. 12.) *) Şi tu cinstite 
Duhovnice, ceteşte Catihisis acesta cu luare aminte, şi aşa vel 
dobândi multe suflete cătră Hs:, şi mare plată vel lua de la Hs: 
la înpărăţila cerlurilor. «Că dacă să face mare bucurie în ceriu 
pentru un păcătos carele să pocălaşte,» (Luca 15. 7.) *) cu cât 
mal vîrtos să va face la toţi îngerii ceriului, când un păgân de 
jidov ravin, carele mal înnainte au învăţat pre cela lalţl jidovî 
proşti să hulescă pre Hs:, şi la urmă va zice cu toată inima 
«Doamne lise: Hse: fiîul lui Dumnezeu milueşte-mă.» O ce bucu- 
rie! ce vesălie să va face în cerîurî?». 

«Pentru acela am alcătuit catihisis acesta, e& nevrednicul, ca- 
rele am fost învăţătorîu Judeilor mal înnainte. Iară acuma mă 
aflu prin mila lui lis: Hs: creştin.» 

«Cel mal mic întru monahi 
«Neofitu. 
«La anul mântuirii 1805 Septemv. 23.» 

(*) Notă in margine. 



89 

Pre pag. 140—141 se află urm&t6rea notă : 

<cP&nă aice am soris oatihisis acesta, şi dacă va învăţă bine 
aglaşnicul să ştie de rost Oatihisis acesta, cu adevărat va fi 
vrednic a priimi sfîLntul botez, şi să va învrednici inpărăţiel ce- 
rlurilor, dinpreună cu Duhovnicul său, şi cu toţi ostenitorii, car6 
noi toţi creştinii să o dobândim. Amin.» 

«Sfîrşitşî lui Dumnezeu laudă.» 

«ParU$ a doa a Catihisisuluî». Pag. 142—179. 

No. 27. 

In-4». — Foi 121, Începutul lipsesce. — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie ; titlurile şi iniţialele capetelor cu roşu. 

Cuprinde următ6rele: 

1. Traducerea romanică a unei părţî din dialogul lui Cebet Tebanul Intre 
călător şi bătrln, Kk^toc BYjSaioo îrivctî, cap. 6—37 (în Theophrasti Characteres, 
etc. edit. Fred. Dubner, Paris. Didot, 1840.) - Foile 1—18 

2. cCarte Iu! Epictit.» Capete 1—79; după flecare cap urmeză «talcul» asu- 
pra luî. Foile 14-110 v. 

F*. 110 V. «Sfărşitul cărţii lui Epictit şi luî Dumnezău slavă şi mărird.» 

3. « Vo."ba adică intrăbările şi răspunsurile intre tnpăratul Andrian, şi intre 
filosoful Epictit.» Foile 110 v.— 120. 

La sflrşit, f. 120 v.: cŞi am scris eu smeritul şi ma! micul Intre Diacon! 
Ştefan, şi umblă velet 1785.» 

No. 28, 29. 

In-4«. — 2 volume; voi. I are o fde şi 525 pagine; voi. II, 517 pagine. — 
Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hârtie. 

Pe dosul legăturii volumelor este imprimat: 
«K-bA-bTOPim A^fi KOKă. TG)A\ 1.» 
aKliAliTCDPI ^ POGfim TCDM 2.» 

Pe faţa legăturii este imprimat: «âAOHKO) B6AAfiA\i1H.» 
Pe foea albă Înaintea Tom. I. 

«Călătorila lui Kox — Tomul întăl.» 

Traducerea cărţii : Travels into Poland, Russia, Sweden and Denmark, by 
W, Coxe. London 1784. 3 voi. ln-4<>; probabil după următorea traducere 
francesă: Voyage en Pologne, Russie, Suede et Danemark, etc. trad. de 
Tanglais, enrichi de notes, etc, par P. II. Mallet. Geneve 1786. 2 voi. în-4o. 

Pe pag. 1—3 din Tom. I se află: 

«Cătră cel Iubitor! de ştiinţă şi învăţături a! mei pre Iubiţi 
patrioţi. 



90 

((în vărsta tinereţălor mele am slujăt patriiY, şi patrioţălor mei, 
in căt mY-au fost prin putinţă; după stare-mi, in multe prilejuri 
şi întâmplări, însuşi duşmanii mei pot a fi marturl. Acum viind 
la vârsta acee, unde puterile mele ne sămţăt încep a mă părăsi, 
am socotit a vă sluji zăbăvindu-vă cu tălmăcirile mele. Nu crez 
că veţi privi cu defăimări ostinelile ce am făcut pentru mica- 
mi ştiinţă, căci măntultorlul nostru au prilmit cu bucurii doi 
bani a văduvii. Şi Artaxerxi, acel vestit a Perşilor în parat, n au 
gonit pe ticălosul acela, care în loc de darul-au dat un pumnu de 
apă. 

((Sior Koxe englezul, unul din cel mal vestiţi istoriografi, 
care după mărturisire a multora să apropila de adevăr, fără a 
voi să părtinlascâ căt de puţin, întru călătorila ce au făcut întru 
aceste ţări, adecă ţara leşască şi Roşia, nemulţămindu-să cu cele 
ce au văzut în călătorila sa, au străbătut cu cetirile sale, nu nu- 
mai deosăbirile locurilor, şi raritarile dintru ele, ce pătrunde prin 
încredinţări adevărate de la oameni vrednici de credinţă, pre 
cum este Sior Vraxel, Penar, doftorul Pilteni, şi Colonelul Floidu, 
cele mal tăinuite, şi ne date întru ştiinţa obştii istorii a ţărilor 
acestora, făgăduindu-să încăt să va pute, a nu să depărta de ade- 
văr. Aceste toate cetindu-le, şi aflăndu-le îndestul vrednice, au 
aţăţat întru mine dorire şi răvna ce am a mă arătă cu oareş 
care slujbă. Făgăduesc lubiţălor mei patrioţi, că vor lua în- 
destulă ştiinţă, di aceste doaî megieşite ţări, de stare lor, de 
ooărmuire ce politiclască, de pravelile lor, obiceiurile şi rodurile 
ce dau, curiozitalile cele fireşti, zidiri şi lucruri vechi, vrednice 
de toată ştiinţa. Mă făgăduesc a nu cruţă căt de puţănă trudă 
sau ostinlală, spre a pute lămuri încăt să va pute mal bine tăl- 
măcire me. 

((La acel ce va voi să mă hullască, că am început un lucru 

mal pre sus de putere me, mă voîu ruga ca luând pildă din 

răvna care am, să să supue ostenelii, şi să facă acee ce isteţăme, şi 

ştiinţa sa, poate să aducă la mal bună săvârşiri; şi să folosască 

mal mult pe patrioţi. 

<1824: Ghenar: 8. 

((A lubiţălor mei patrioţi cel cu mal multă râvnă şi supus slugă 

((Beldiman Vornic.» 

I*e pag. 517,1a sfirşitul tomului al 2-lea, se află: 

((1825: Ap: 5. Prescris în Iaşi. 

((Ştefan Beldiman Vornic.» 



160-286 
287-465 
466-525 
1—213 
214-617 



in 1 omul 1 : 

1. c Istorie, şi ocărmuire ţ&ril leşăşti.» 

Carte 1. Cap. 1—7 pag. 4—159 

2. «Călătorie In ţara leşască.» 

Carte 2. Cap. 1—7 

3. (I Călătorită In RosiTa.» 
Carte 3-le. Cap. 1—6 

4. «Călătorită in RobiTa» 
Carte al 4-le. Cap. 1—2 

In Tomul II: 

1. «Călătorită in Roşia. Urmare cărţit 4-le.» Cap. 3—8 . . . 

2. «Călătorită in Roşie.» 
Carte 5-le. Cap. 1—6 

No. 30. 

ln.4». — Fot 1+125. — Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris pe hărtie. — Volum şnuruit şi sigilat de censură. 

Carte de stihuri — prescrisă de Michalache Pastiescu Paharnicul. 

Pe f6ea albă de la inceput se află următdrea însemnare a scriitorului: 

«Anul 1816. — Acesta carte cu stihuri veselitoare: ce gâdilă 
sămţirâ sufletilor atingătoare de patimY, s'au prescris de mine !n 
vreme ce mă mişcăm de însufleţăre sâmţărilor meii.» 

«Mihatachi Pastiescu Pahar.» 

Te f6ea a doua se află următorele scrise de altă mană : 

«Visul ce l-am văzut ^la 12 Ghenar. 828, că-mt zace asupra tănguirilor 

pentru inprovirile soartet melt, Îngeraşul meii cel Iubit 

«Scumpul mea nădăjdueşti 

O prifaciri spre bint 
Căci norocul intr'o stari 
Nici odată nu să ţănt.» 
Pe f6ea 124 v. se află următorea Însemnare: 

«S*au cutremurat pămăntul la 24 Apr. 834, Marţi după Paşti in săptă- 
mana luminată la 3 clasuri şi opt minunte din noapte, luându-o intăî Încet 
prelungat, şi apoi cătră sfârşit au mat întărit cu zbuciumatul. In zioa cela 
mă aflasem bolnav cu stricară stomahulut.» 
Volumul cuprinde următorele : 

1. «Meşteşugul stihurilor» in 7 capete F6ea 7—19 

De asupra acestui titlu se află următ6rea notă: 

«9 Dechemvr. 1854. Să încuviinţază tipărirea acestei cărţî. 
Director A. Sihleanu.» 

2. Năcazul F6ea 23—24 v. 

3 Diziiădăjduir6 » 25-25 v. 



92 



4. Uobire . . . . 

5. Piii^ 

6. Catiiica . . . . 

7. Tânguirile. . . 

8. Lumea .... 

9. Nume 

10. Nume 

11. Darul 

12. Ochi frumoşi . 

13. Nume 

14. Unirc^ dela 806 

15. Nume 

16. Plocon . . . . 
— Cugetări . . . 

17. Carpina. . . . 



— Cugetări 



18. Nume 

19. Moruz Vvod 

20. Nume 

21. tnputăciuni 

22. Tănguir^ 

23. Moarti'; tatălui Vornic. Costachi Conachi făcut la 1803 
Mart. 7. de D-luî Vornicul. Tăni^uire 

24. Diznădăjduin^ 

25. Nume 

26. Nume 

27. Iatacul 

28. Vicîul amorului 

29. Nume ... 

30. Săngurătatr» închisorii 

— Versuri 

31. Cătră Leandru 

32. Diferite versuri 

33. Narchis amorezatul de sănişi, adică Iubiri* de săne peste 
măsură. Din metamorfozurile lui Ovidie asupra Mithologhiii . 

— Diferite versuri 

34. Răspunsul unii scrisori 

35. Iubitul şi uratul 



» 

u 

s 

» 
li 
» 



36. Darul veriguţăi 



37. Curţăle ce au scris K,K. K.K, pentru mulţumi tă'căt re Di- 
vanul MoldaviiI, după hotărărc judecăţii cu ofiţerul de cătră 
marele Monarh al Ilosiiî Alexandru Pavlovicî 

38. Cătră sinator Kuşnicov 

39. Tânguire Eloizi 

40. Pentru sânul fîcîoarii ce intălaş dată sau dişchis la amorez. 

41. Pentru o tânără ce pieri fără vremi 

42. Pentru 816 Septv 



— Cugetări 



» 

n 
» 



26-26 V. 
26 V. -27. 
27-28 V. 
29. 
29v.-30v. 

30 v. 
31. 

» 

31 V. 
32. 

32-32 Y. 
33. 

» 

33 v. 
33v.-34v. 

34 V. 
35. 

35 v._-3 
38. 

38 V. 
» » 

39-41 V. 

41 V. 
42. 

» 

42 V. 
43-46. 
46. 
40-46 V. 

46 V. 
47—49 V. 
50-50 V 



>» 51 — 52 V. 

» 52 V. 

» 53. 

» 54. 

» 54 V. 



.)o. 

55 V 

56 V. 

» 

o 

57 

57 V. 



-56. 



-58 



43. Nopţâle necazului (Apr. 13 sară 828) 

44. J&rtvirc^ Polixeniî, fiica Bcavii, şi a lui Priam pentru su- 
lletul lui Ahilefs, cum şi tânguirile Bcavil. (Din metamorfozu- 
rilc lui Ovidie) 

45. Vutca 

46. Tîutîunul 

47. Doâ inimi ce să dispart 

48. Stih făcut In vis la 816 Noemv. 1 

49. NoapU^ nenorocirii 

50. Scrisoare ce au scris lozăfina câtră Napoleon cănd au 
Yoit să o lepede 

51. Despărţăre 

52. MoarU^ Elenculul filcil AgăI Grigori Balş. 819 Ghenar. 4. 
Acrostihidă. 

53. lulila cătră Ovidie. Tălmăcire 

54. Afroditi şi Amorul. Găceşti cititorule 

— Alte versuri. . • 

55. Moarte lui Vasălică Balş 

66. Dorul 

57. Logodnica Prohiriţiî 

58. Seix cătră Alsinot ....•• 

59. Abellard cătră Eloiza 

60. Eloiza cătră Abellard 

61. Răvaşul 

62. Dispărţăr^ 

63. Cănd mă măniesăm pă Amor • . . • * 

64. Ci eşti nurul 

65. tn vremelnica despărţăre 

66. Nume 

67. Alegir^ ochilor - . . . . 

68. Alegir^ ochilor • • . - . 

69. Diznădăjduirla 

70. Diferite 

71. Săgeta 

72. Diferite. • . 

— De la 825 

— Diferite 

73. Dorul 

74. Nume 

75. Pentru ochii verzi 

76. Scrisoare cătră Zulniîa . 

77. Amorul din prieteşug . . • 

78. Darul umbreluţii . . - 

79. Cini-I amorul 

80. Diferite alte poesil . • 

81. Moarta frati-meu Alecu Pastiescu, din 835 Ghenr. 13 
zile. Cămările! 

82. La logroparâ sa tn 14 Ghen. 835 



58 v. 



59-60 V 

60 V. 

» 

61. 

61 V. 

» 

62. 

62 V. 



63-64 V. 
65—67 V. 
67 V. 
68-69. 

69 V. 
69v.-70v. 

70 v. 
71—73. 
73v.-78v 
79. 

i> 

79V.-80 
80-80 V. 

80 V. 
81. 

81 V. 
82. 

82 V. 
83-85. 
86. 

87-89 V. 
89 V.-90 
90-90 V. 
91. 

91 V. 
92. 

92 V.-95. 
95 V.— 99. 
99. 

99 V.- 100. 
100 V.— 103. 

103 V. 



9t 

83. «Mei 8& tnsâmnezi o râţetâ de o tehtură foarte folosi- 
toare de felurimi de patimi scoasă dintr*o farmacopie a unu! 
înţălept doftor. 832 Octv.» • » 120. 

84. O schi(& de geografia Moldovei şi a Ţdriî-românescI . . • 120 v.— 124 

No. 31, 32. 

In-4«. — Tomul I are foe 14-457 pagi ne; tomul II, 423 pagine. — Seco- 
lul XIX. — Bibi. Schciană. 
Scris pe hârtie. 

Pe f6ea nepaginată titlul : 

«Alexii — sau căsuţa din codru.» 

Pe pag. 4 are următorul titlu: 

«Alexiî, sau căsuţa din codru. Istorii ithiclască, şi foarte inte- 
resantă întru care să va vede încăt este vrednic de tănguiri 
on)ui sămţâtorlu.» 

Pe pag. 1—3 se află următ6rea precuvîntare : 

«Cătră cetitori. 

«Istoria adastă fiind foarte ithiclască, şi alcătuită cu multă iste- 
ţămi, au sutlat intru ininna me răvna a o tălmăci in limba pa. 
tril noastre. Din Ia Iubitul meu cetitorlu va lua povăţuiri, un 
părinte, ce alegire să cuvine a face la dascălul ce va lua pentru 
fiii săi. Va sămţă o creştire bună, şi ferită de adunările cele răle, 
în cătâ nevinovâţăi păzăşte sufletul unul tănăr. 

«Până unde să lăţăşto dragoste unul părinte bun, pentru fiii săi, 
şi a unor fil cătră părintele lor. încăt să întinde un prietin ade- 
vărat cu Iubire sa, şi cel vicllan cu răutate. De cate răutăţi este 
vrednică o mueri obicinuită întru petrecire ce urată, şi înţălănită 
întru o viaţă desfrănată. întru cursul istorii aceştia, să vor vede 
un lanţu de nenorociri, ce una după alta năvălesc asupra celui 
muritorlu, din minuntul ce să aruncă pe sine în noianul cel în- 
viforat a lumii aceştie, şi în sfârşit să va cunoaşte că un suflet 
înbunătăţăt, cu toată năvălire lumeştilor nenorociri, după toate 
ispitile, la ce de pe urmă fără di îndoială vine întru fericiri. 

«Nu fâgâduesc, Iubitule cetitorlu, a pune înnainte ta un lucru 
desăvârşit, nu volu fi fără de îndoială aşă de deşărt^ căci ştiu 
încât sânt de mărginite hotarăle puţânil mele ştiinţe. Mal în- 
drăznesc a mă făli întru râvna ce am a slujă patrioţilor mei, 
a-I zăbovi, şi tot întru aceaş vreme a le pune înnainte nişte 
pilde vederate, din care să să poată folosi. Mulţămire ce sămţăsc 
că aveţi întru tălmăcirile mele, îndemnările ce ml-aţi făcut a 



pune in lucrări şi altiie, vă incredinţâz că m'au îmbărbătat, fă> 
oă.ndu-mă a ultâ vrăsta întru care mă aflu, şi a mă nevoi incăt 
îrn va fi prin putinţă pentru mulţămire tuturor. 

<cA dum.-v. plecată slugă «821: Mart: 15: 

«Alexandru Beldiman, Postelnic.» 

Pe pagina 423 a tomului II se află următ6rea notiţă: 
«Sau prescris de driapta me, In vreme eteri!, întru ace osăndită vreme, Itk 
Carantina ot BculenT, şi in satu VrăneştiT răzăşi 1821 Iun. 18. 

«Beldiman Vornic.» 
Pe pagina 467 se află notiţa ac(5sta: 
«Sfârşit tomului al dolie; prescris In carantina Sculenil. 1821 Maiu 22.» 

Cuprinsul este următorul: 
Tomul l. (No. 31) : 

Carte întăî. Cap. 1—11 • • Pag. 6—218- 

Tomul 2. Cap. 1—8 . » 219-467. 

Tomul ii. (No. 32): 

Carte: 3-le. Cap. 1-8 » 1—190 

Ca: te 4. Cap. 1-8 » 192—423^ 

No. 33. 

In-4«. — 2 tomuri legate Împreună; tom. Ifol 1 + 70, tom II foî 2+76. - 
Secol XIX. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie. — înaintea fie-cărul volum o&te o foe cu o miniatură in 
colori. 

Pe foile 1 ale amănduror tomurilor titlul: 

Alexie sau căsuţa dina codru. 

Cuprinde In tomul I Cap. 1 — 11, In tom. II Cap. 1—8. 

No. 34. 

lii-4«. - Foî 121. — Secolul XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Numerotaţie veche 3—80, In căte-va locuri greşită şi sărită, foile 1 — 2 per- 
dute, cele-lalte fol nepaginate. 

Scris pe hârtie de mal mulţî. Titluri, citaţii şi note pe margine cu roşu. 

Volum amestecat; cuprinde următ6rele: 

1. Sfîrşitul unei scrieri despre Dumnezeii şi Duhul Sfînt (foile 
1 — 2), având la sfîrşit (foea 2) scrisă cu roşu nota : «Let 7262 (1754) 
Ianuarie în 21 de zUe.y^ 

2. «Pentru pre ce vreme scornit iconoborenie, şi care înpă- 
raţi s'au iăcutâ ioonobornici şi care săboară din toată lume pen- 
tr'aclasta fură procleţi». — Foile 2 — 7. 

3 «Pentru cruce văzutului semnu a filulul omenescu a Dom- 



96 

nuIuY nostru îs. Hs.., care semnu la vreme viirel sale Ia ce a 
doa să va ivi pe nuorel ceriului şi pe graiurile vrăjmaşilor cru- 
cii Domnului. Răspunsu.» Foile 7 — 23. 

La sfîrşit (f. 23 v.) se află următorea notă: 

«Caută şi proloage, că vil afla destul de sfintele icoane şi de 
sfănta cruce, că sint şi insămnate une locuri cu semne pe de 
laturi. Să să şti şine au scrisa, s^au iscălit. Az Toader Jora . . » 

4. «Pentru înblatul cu crucile.» Foile 24 — 28. 

5. «Pentru ruga sfinţilor.» Foile 28 v. — 35. 

6. «Pentru ruga şi milostenie ce să faci drept sfintele morţilor, 
din Scriptura vechi şi noă, dovedele de la sfinţi.» Foile 35 — 42. 

7. «Vilaţa şi petrecire sfântului slăvitu i marelui mucenica 
loan cel nou dela Soclavă, carile să prăznueşti în 2 zile a lui 
lunila.» Foile 43 — 51 v. 

8. «înştiinţare pentru moaştile sfântului şi marelui mucenic 
loan cel nou de la Suclavă, cu ce pricină s'au luat de la Mol- 
dova şi la adastă vreme unde să află.» Foile 51 v. — 53. 

La sfârşit (f. 53 v.j se află acostă notă: 

«Pentru aceste sfinte moşti, după atâta curgere de ani ni 
mene din pămintenii noştri nu s'au mal putut ispiti a, intra la 
adastă cheltuială, ce după ce s'au luat scaunul Sucevii supt 
stăpânire înpărăţii nemţăşti, larâş s'au adus cu putere inpârăţii 
nemţăşti.» 

9. «Vilaţa şi petrecire sfântului i slâvitului şi întru tot cinsti 
tului Apostol şi Evanghelist Luca.» Foile 53 v. — 63. 

10. «Poveste lui Afrodiţian Persul scrise de Filip prizviterul 
chinghelul marelui loan Zlataust; pentru naştire lui Hs: şi pen- 
tru steoa şi pentru închinăciune vlăhovnicilor de Persida bla- 
gosloviod.» Foile 63 — 69. 

11. «Istorie a Sosanii dela începătura lui Daniil, osăbit pen- 
tru că nu este Ia ca şi poveste ce cu balaurul Vil în cărţile 
Evreilorti.» Foile 70—73. 

La sfîrşit (f. 73i. «Să să ştie cine au scris-o, că s'au iscălit. 
Toader Jora.» 

«Adastă cârţălue am scris-o eu dipe o carte a sfinţii sale a 
egumenului de Floreşti, pentru ca să să ştie valetul 7264 (1756): 
întru care zile să o fi scris Costantin Bălădan, întru care scrie 
aşe: 

«Scriso-am di pe un izvod ce era scris de ermonahul Ne- 
culaiu Arhimandritul, ce scrie că au scrisu de pe o Biblie a 



97 

luT Şerban Vodă din ţara muntenYascâ, când au fost în ţara 
leşascâ.» 

12. «Viîaţa şî petrecire şi pre mănuntul poveste a pre cuvio- 
sului părintele nostru Vasilie Novi, scrise de Grigorie călugărul 
ucinicul sfinţii sale. Blagoslovi otcet.» F. 74 — 106. 

13. «învăţătură pe scurt în potriva a multor rele închipuiri; 
:îari1 neştiind fac unii din creştini; şi dovediri de unde să trag 
3icele rele şi ce inchipuesc.» F. 107 — 116 v. 

14. «Pentru cela ce vrăndtt a purcedi în cale şi de să în- 
:ămplă a le eşi înnainte ţigan; sau din oare care osăbite săl- 
bateci fieri; el atunce mergu bucuros: crezându cum că le va 
1 cu bună norocire călătorie, Iar de va eşi înnainte preot: 
itunce să şi întorcu înnapol: ocărăndu şi suduindu darul şi 
lestolnicie preoţască.» F. 116 v. — 121. 



No. 35. 

In-40. — Fol 148. — Secol. XVIII. — Dăruit de loan Bota, înveţător !n Săl- 
•îva-de-sus în Transilvania (25 Maia 1885). 
Scris pe hârtie; titlurile şi iniţialele capitolelor cu roşu. 

Cântări bîsericesci la serbătorile mari, extrase din Triod, Pen- 
icostar şi Mineiâ. 

1. «Tropar. Triodulul şi a Pentecostariul. Incepăndil de la Dumineca Vame- 
;uluî şi a Fariseului, pană la Dumineca tuturor sfinţilor.» F. 1—8. 

2. Vineria şlasTa în post. — La Sămbăta lui Lazara. — F. 9—24. 

3. «In Dumeneca a şlasci a FlorilorQ.» — F. 24—28. 
In Dumineca Florilora.» — F. 29—37. * 
In sfînta şi marla Miercuri sarra.» -~ «tn Glola cla mare.» — F. 



4. 

5. 
«-68 

6. 

7. 

8. 

9. 
10. 
11. 
12. 
13. 
14. 



Slujba sfintelord Patimi a Domnului nostru îs. Hs.t — F. 58—76. 

In sflnta şi marla Vineri.t — F. 76—87 

In sflnta şi mard Sâmbătă sară.» — F. 87—92. 

In sflnta şi mare Dumeneca Paştilor.t — F. 92—100. 

La tnnălţarâ Domnului nostru îs. Hs.t — F. 101—109. 

I^ pogorlrâ Duhului sflntd sară Ia vecernie. • — F. 109—116. 

La sflnţii Apostoli PetrQ şi Pavel sară la vecernie.» — F. 117—126. 

La Adurmirâ Pr^cistei sară (la) vecernie.» — F. 127—135. 

La Naşteri Domnului nostru îs. Hs. sară la vecernie.» — F. 135—143. 
La sflrşit nota : 

cScris-am adastă carte eu greşitul şi nede(stoTni)cul Popa Ion de la Ştiopi. 
Vi Domnului 1734.» 



iltauucriflâ româm^tO, 



98 



No. 36. 

In-4». — 186 fol. - Secol. XVII. 

Scris pe hârtie; titlurile şi iniţialele capetelor cu roşu p&nă la fdea 16. 

Pe foea 1 titlul : 

«Letopiseţulâ ţârâl MoldoveT, de la Aaron Vodă încoace, de 
unde laste părăsita de Urlache Vornicuiâ de ţara de glos. 

«Scoasă de Miron Costinâ Vornicul de ţara de glosQ, în oraşâ 
în laşâ, în anul de la zidire lumii 7183, Iar de la naşterâ măn- 
tuitorlulul lumii lui îs. Hs. 1675 msţa... dnti..» 

Textul publicat de M. Kogălniceanu In Letapiaiţile, Tom. I. ediţ. 1, laşif 
1852, pag. 211-355; ediţ. 2, BucurescI 1872. pag. 243-373; de V. A. Ure- 
chia in Miron Conţin, Opere complete^ Tom. I, BucurescI 1886, p. 429—678. 

La sflrşit lipsesce textul din ed. Urechia, p. 672—678, de la vorbele: <ci 
soli! acmu pozvoliii. ales Stamatenco. . .» 

Pe f6ea 186, se află scris pe margine următorea notiţă: cAcestu l^topis 
11 aii şi eu de la unchi-mlcu lorga, şi l-am c(etit) din scoarţă p&n' In scoarţă, 
şi nicî un cuvăntu potrivit să aflu, fiind scris de moldovenu.» 

Xo. 37. 

In-40. — Foî 291 (numerotaţia originală); Începutul şi sfirşitul lipsesc, pre- 
cum şi foile 1-16, 19, 22. 28. 29. 51, 54, 60. 61. 64, 72, 75. 78, 106, Iii. 
120, 123-126. 128, 172. 173, 178, 183, 224. 229. 259. 335 şi urmălorele. - 
Secol. XVIII. — A fost al lui Cesar Bolliac; dăruit Academiei de D. A 
Sturdza (1885). 

Scris po h;Xrtie; titlurile şi iniţialele capetelor, anii tn text, cu roşu. 

Letopiseţul Ţ6ril Moldovei de Nicolae Costin (1662—1711) şi 
a doua domnie a lui Noculal Alexandru Mavrocordat Vvod. în 
Moldova, de Acsinti Dricarul (1711—1716). 

Text publicat de M. Kogălniceanu \\\ LetopieifUe ţării Moldociî^ Tom. II 
laşiî 1845, pag. 1-192 şi în ed. II, Toni. II, Bucurescî 1872, pag. 1-173. 

No. 38. 

ln-80. — Foî 123. — Secol. XVill. — Cumpgrat dela A. Zwiebel, anticar 
In Bucurescî. la 19 Nov 1894. 
Scris pe hărtie. 

Pe foea 1 titlul: 

'(învăţătură sfântă pentru cel ce vor să Ia darul preoţii, au 
au şi luat, întrebare cu răspunsuri.» 



99 

Are următorul cuprins : _Z?^L_ 

«Ce va să zică preot.» 1 

«Pentru Închipuiri taînilor.» 6 

«Cuprinderi In scurt a taînilor.» 8' 

«Pentru sfintele sfite.» 11 v. 

«Pentru sfintele vase.» 13 v. 

«Pentru biserică.» 14 

«Pentru toaca bisericii.» 14 v. 

«Pentru sfănta masă.» 15 

Despre liturghie, partea Întâia 16 

Partea a doua a liturghiei • 34 v. 

«A treia parte a sfinţii liturghii.» 61 

«Aici scriem nişte Însemnări ale nişte sfinţi dascăli, la aceste sfmfe 

taini.» 96 



Xo. 39. 

In-4«. — Pagine 213 (numerotatie originală). — Secol. XIX. — Dăruit de 
/. Droc, protopopul Mercurel (Ardeal), la 2 Aprilie 1893. 
Scris de aceeaşi mână. 
Cuprinde următ6rele: 

1. Petiţie adresată de un nenumit adresată: «Prd înălţate tnpărate!» cătră 
împăratul Austriei Francisc II cu data «Martie 1804» şi subscrisă: «Al Pr6 
înalţii tale credincios rob şi supusă slugă N. N.» In petiţiune se arată ne- 
dreptăţile şi persecuţiunile, pe cari Românii din Ardeal le sufer de la Unguri 
Şi Saşi, şi se plânge mal ales de procesele cele lungi dintre Saşii şi Românii 
locuitori in Scaunele săsesci numite «Fundus Regius.» Pag. 1—181. 

2. «Privată descoperire despre lăcuitoriî din ţara Bănatului, şi pricinile din 
(^re sînt oamenii acestea Iu stare slabă, săraci şi lipsiţi de bucate şi din 
care să slobod unii dintr'inşii la furtişaguri şi tâlhării: precum şi mijlocirile 
prin care să poate acest norod a să Îndrepta, ca se fie gazde bune şi oameni 
de omenie.» Acesta opinie este şi ea adresată tmpdratulul şi subscrisă: «Al 
înalţii tale umilit rob şi credincioasă slugă. N. N.» Pag. 182—213. 

No. 40. 

In-4®. — Fol 95 scrise, 96—157 nescrise. — Secol. XVIII. — Cumpgrat dela 
^raga, anticar In Iaşi, la 3 Febr. 1894. 
Scris de aceeaşi mână. 

Pe f6ea 1 are titlul următor: 

«Istorila Âmericăl, cuprinzind un perilipsis a aflării eî, ţeri- 
moniile bisericeşti şi politiceştî, începutul legilor, a lor tagme 
şi desidemonil, rănduelele cărmuiriT, firele şi obiceiurile lăcui- 
torilor el; adunată din deosăbite cărţi, a celor mal vrednici de 






100 

credinţă istornict, şi acum întăT tălmăcită în dialectul moldove- 
nesc, prin ostenela smerituluî Gherasim Arhimandrit Mitr. h- 
şuluY; închinată pr6 sfinţitului Episcop al Romanului Kiria 
Kiriu Antonii. Tomul 2. 1795.» 

Pe f6ea 2. verso sunt scrise următurele doufi versuri: 

«Mihail Constandin Suţul Voevod s'au intftmplat 
Intru adastă ţară de pronie Încoronat» 

Iar pe foea 157 vprso se află următorea Însemnare: 

«Mat 16 Ia 4 cTasurT au răposat Antonie Episcopul Romanului.» 

Volumul cuprinde următorele: 

•Inpiirtiţiia Peru.* 

•Cajwl 1. — Scriere înprepîur gheograficîască a Inpărăţiel Peru.» . 3 

^Capul 2. — Biruinţa Inp&răţieT Peru fâcută de Pizar şi Almagro.» . 24 v 

^Capul 3. — Pentru vechii stăpănitorl a lut Peru.» 35 v. 

nCapul 4. — Pentru lege vechilor Peruvienî. 42 y. 

^Capul 6. — Pentru nunţi şi Îngropări a Peruvienilor.» 60 v. 

• Cap, 6. — Pentru cârmuire, ştiinţe, obiceiuri şi apucări a vechilor 
Peruvienî.» 54 

^Cap. 7. — Năravurile şi obiceiurile Peruvienilor de acum.» .... 62 v. 
^Capul 8. — Năravurile Creolilor de la Peru.» 68 v. 

«Perigrafîîa Brezilieî.» 

fiCapul 1. 73v. 

«Capul ;2.— Pentru legd Brazilienilor şi oareş care obiceiuri a lor.» . 76 

«Perigrafîîa Canadiî.» 

«Capul 1. — Pentru lege sălbatecilor dela Canada.» 84 v. 

• Capul 2. — Pentru nunţile sălbaticilor de Canada.» 89 v. 

•Caput 3, — Pentru longlorî sau doftori a Canadienilor şi ţărimo- 

niile Îngropărilor acestor noroade.» 92 v. 

Xotă. — Acest cap nu este sflrşit. 



No. 41. 

In-8«. — Fol 285. — Secol. XIX. — CumpSrat dela anticarii Şaraga la 3 Fe- 
bruarie 1-^94. 

Scris pe hărtie de aceeaşi mână. 

Are următorul titlu pe f6ea 1 : 

«Pavel şi Virginia. Scrisă în limba franţuzască de I. E. Ber- 
nardin bempierâ, şi acum tălmăcită în c6 românescă de lancu 

Nicola. Bucureşti în M{ănăstirea) S. Sava. 1827 Ianuarie 12.» 
Pe foile 2—5 se află: «ProcuvJnlarea scriitorîulul.» 



101 



ile 6—282: «Pavel şi Virgrinia.i Pe f6ea 282 : «Sfîrşitul luî Pavel şi a 
)î.» Apoi maî jos scris de altă mână: 

îdnică di ascultări şi povăţuire tinerilor celor ămgămfaţi în 
că dragoste, a-şi plerdi şi viîaţa, precum Pavel şi Virginiel.» 
Sărghev.» «1838 Mart. 29.» 

)sul acelecaşî fol 282 se afla,: 

văzând frumoasa povestire a aceştif micî cărţi, me-m pus 
Iile mele, cele cu dragoste, întru scrier6 eî,.8criindu-o, în 

cumplitei clumi, ce stăpâne în Iaşi la anul 1829 Noem- 
4, în sfânta Mănăstire Slatina.» «Ştefan Şandru.» 

ile 283—284 se află scris de acelaşi : 



înorociţi Rumâni, 
Jind armele din mâni 
jns la adastă stare 
Jnică de lăcrămare. 
UI le întrebuiţi, 
prin ele să sporiţi 
geţi învingători, 
•iei folositori. 
i\e ll-aţi părăsit, 
)rin ele n'aţi sporit, 
juguri fellurite 

de tot necunoscute, 
entru aceste toate 
j ajuns aceste soarte, 
\e calcă alte ghinte 
pre unii fără minte, 
e ori ne u sărăcit 
)atrila ne-u pustiit. 
Jar să ne silim 
în toate să sporim, 
ăţăturl înnalto 
n şi multe lucruri alte. 
I să ne jertvim 
)rintr'însa să'nflorim, 

bucure şi Ia 
firesca roadă sa. 
mei compatrioţi, 
ui Tralan strănepoţi. 



Veniţi toţi întrajutorlu 

La un lucru 'ndemnătorlu, 
Să dăm toţi şi s'ajutăm 

Şi pe fieş să'ndemnăm, 
Ca toţi cu învăpăere 

Să aducă vr'o plăcere 
Patriei luî cel dorită 

Multor bunuri părăsită. 
Fieş după a lui stare 

Să aducă vr'o lucrare, 
Căci a noastră patrie 

In gradul ce acum stă 
Priimeşte lucru bun 

De la cel mal mic Rumân. 
O! înalte ziditorlu, 

De eşti drept judecătorlu, 
Priveşte cu bune graţii 

Asupra aceştil naţii. 
Rădică din'tunerec 

Ca unul ce eşti puternic, 
Şi din multe neştiinţe 

Care aduc nepriinţe 
Renoeşte *n fieş care 

O înfocată lucrare. 
Ca patria să nflorescă 

Din a sa roadă firescă 
Si mal mult va fi mărit 

Numele cel pre sfinţit.» 



102 

«Am alăturat şi acest stih patrioticesc compus insuş de mine 

mal josul iscălit. 1830 Oct. 22.» 

«Ştefan Şandru.» 

Xo. 42. 

Tn-4^ — Foe 1 şi pagine 8+284. - Secol. XIX. 
Scris de aceeaşi mană. 

Pe faţa sc6rţeî dinainte a legături! are imprimat In pele titlul: K^H^HRli 
KPliA\HHiIPl4ilGKTi - 1834. 

Pe f6ea dela inccput are următorul titlu: 

«Pârtia întăl ş-a ş'a doa a condicii criminaliceşti, ce s*au alcătuit 
în scurt pentru multa felurime a faptelor criminaliceşti. 

(cDată în tipări în zălile pre luminatului Domnului loan San- 
dul Sturza Voevod, şi a pre osfinţitulul Arhiepiscop şi Mitro- 
polit al Moldavvil Kyrio Kyr Veniamin, şi prescrisă di pi tipări 
di mini.» «C. Scobihor.» 

Pe ultima pagină 284 următurea însemnare : 

«S'au gătit di cătră mini glos iscălitul, la anu 1834 Mai 11 

întru o ză de Vineri la 10 clasuri şi glumătate den ză turceştii 

în oraş laşii.» 

«Costachi Scobihor Stolnic.» 

Pe paginele 1 — 8 dela început se află următ6rea: 

«Scară a capitilor ce să atU intru acîastă condică criminaliciască.» 

«PaWfrt intălu.T» 

«Praviliceştili orăndueli întru corcetarîa faptilor criminaliceşti.» 

«Cap. întălu. — Pentru îurisdicţâîa criminalicîască, de la § 1 p&nă la 35.i> 

«Cap. al doile. — Pentru cercetare şi discoperirla faptiî criminaliceşti, di la 
§ 36 pană la 60». 

^Cap, al trille. — Pentru pravilicîasca pară, sau Invinovăţărî, de la § 61 păiiă 
la 77. • 

f^Cap. al patrule. — Pentru prindirîa şi cercetare celui învinovăţăt, de hi 
§ 78 pană la 95.» 

fiCap. al cincile. — Pentru urmare gîudicăţăi criminalului întru cercetare 
vinovaţălor, de la § 96 pană la 101.» 

tCap. al fasăle. — Pentru cercetare marturilor, de la § 102 pană la 114.» 

«Ccip. al faptile. — Pentru înfăţoşaro celui învinovăţăt cu mărturii, de la 
§ 115 pană la 120» 

«Cap al optulîa, — Pentru pravilicîasca puteri a dovezălor, de la § 121 
pană la 145.» 

<kCap al noulia. — Pentru pravilicîasca hotărărî a pricinii criminaliceşti. 
de la § 146 pană la 151.» 

iiCap al zâcile. — Pentru să vărsare şi punire în lucrarî a hotărăril, de la 
§. 152 şi 158.» 



103 

al vwprizăcile. — Pentru ce di iznoavă cercetare a uniî pricinT cri- 
?şti, de la § 154 până la 161.» 

al df*u8prizdciiia, — Pentru urmare In protiva celor instrâinaţî şi 
giţî, ce s'au Invinovăţât pentru o faptă criminalicîascâ, de la § 162 

166.» 

* Pârtia a doa.% 

ru faptili criminaliceşti şi pedepsăle lor.» 

intăiu, — Pentru faptili criminaliceşti de obşte, de la §. 167 pană la 172.» 

al doi/e. — Pentru pedepsăli faptilor criminaliceşti de obşte, de la 

)ănă la 184.» 

al irillt. — Pentru faptili criminaliceşti de osăbit, §. 186 şi 186.» 

al patnde, — Pentru fapti criminaliceşti, ce privă^cu In protiva 

*ii, şi in protiva patriiT, de la §. 187 pană la 193.» 

al cificile, — Pentru opştîasca sălniciî, de la §. 194 pană la 199.» 

al fasdle, — Pentru ne inplinirîa sau ră Inplinirîa Intru slujba op- 

de la §. 200 pană la 203.» 

al fapUle, — Pentru sălnica slobozărîa vinovaţilor. §. 204 şi 206.» 

al aptule. — Pentru tipărire sau tăerîa de monedă, de la §. 207 pană 

al noule, — Pentru ucidire, de la §. 210 pană la 219. j 

al zăcele. — Pentru sălnica pierdirîa pruncului zămislit, de la §. 220 

222.» 

al unsprizăcile. — Pentru rănire sau altă trupTască vătămare prici- 

in ură, pizmă sau sfadă, de la §. 223 şi 224.» 

al doUprizăcile, — Pentru ră^iire ficiorii şi precurvie, de la §. 225 

233.» 
al trilsprizăcile, — Pentru punirTa di foc sau aprindirla, de la §. 234 

236.» 

al patrusprizăcile. — Pentru furtişag şi tăinuirTa lucrurilor furaţi, 
. 237 pană la 244.» 
al cinsprizăcile. — Pentru iconomicosul faliment, de la §. 245 pană 

al faf^rizăcile. — Pentru prădăcîune cu ţănerîa drumurilor, de la 
îănă la 252.» 

al faptisprizăciUa. — Pentru plastografie, jurămăntul mincinos şi mar- 
inei noasă şi vicllană, §. 253 şi 254.» 

al opUprizăcile, — Pentru Îndoită cununii, cu ţănerîa a doâ fimeî, 

255 pană la 258.» 
al nousprizăcile. — Pentru clevetire, ocara şi vătămarla cinstit altuîa, 

259 pană la 262.» 
al doiizăcile. — Pentru §. §. a faptilor criminaliceşti şi a pedepsălor. 



No. 43. 

— Fol 2+158. — Secol. XIX. — Cumpfirat dela anticarul I. M. Zwie- 
19 Maia 1894. 



104 

Scris de aceeaşi mână. 

Pe dosul legăturii şi pe foea 1-a arc următorul titlu: 
«Retorica, Botanica şi Economia Rurală.» 
Volumul se compune din următurele trei «caetei: 

1. «Caet pentru Retorică, care să paradoseşte de cătră D. D. 
loan Maîorescul. — 1842 Oct. 9. — loan Cernătescul.» Foile 1—63. 

2. (cCaet de Istoria naturală, şi Botanică, care să paradoseşte 
de cătră D. D. Leon Filipescul. — 1842. Oct. 6. — loan Cernă- 
tescul.» — Foile 64—90. 

3. «Caet pentru Economia rurală, care să paradoseşte de câtră 
D. D. Leon Filipescul. — 1842 Oct 7. — loan Cernătescul.» — 
Foile 96—152. 

No. 44. 

ni-40. - Fol 234. — Secol. XVIII. 

Scris de mal mulţi; scrisore urîtă; f6rte urîto iniţiale roşii; cdte-va figuri 
de sfinţi şi alte persone furte urlt desemnate In colori. 
Volum amestecat, cu cuprinsul următor: 

1. «Pentru Ava Apulonie şi Filonie şi pentru alţii ce F6ca. 
au mărturisitu dinpreună.» 1. v. 

2. Pentru Ava lulianCi (V) 3-4. 

3. «Pentru Avva Inochentie.» 4. 

4. «Pentru Ava Gadana.» 5. 

f). «Vilaţa sfântului Costandinu înpăratul.» (Cu portret). 5. v 

6. Povestire despre Mihail a Iul Theodor inpăratul 
Rusiei şi Obba-Şah, inpăratul Persiel. iCu dou6 ilustra- 
ţiuni, f. 52) 47. 

7. «Istoria inpăratulul Melhil cu doi feciori al lui.» . . 53. 

8. «întrebare şi răspunsu — Dascălul întrăbă şi uceni- 
cul răspunde.» 56. 

9. «întrebări de darurile sfmteî biserici.» 59. 

10. «întrebare de patimele •{- Domnului lisus Hristosu.» 61. 

11. «întrebări pentru zidire lui Adamu.» 63. v. 

12. «Aceste zile ale lunăl toate cu zodiile lor, care 
umblă, zodiile după zile, şi după cumu este zodila.» . . 69. 

13. «Istorila părintelui Macarie cănd s'au întănpinat 

cu îngerul în pustie.» 70 v. 

14. «Descoperire sfinţi şi dumnezeeşti Leturghii ce 
s'aude linbiloru de dumnezescă strălucire, precumu scrie 
Barokie (sic) 74. v- 



15. (dnvâţâtura Iui Archirie cândâ au învăţata pă ne- 
potâ-său Anadam.» 84. 

16. Disputa dintre Lefterie şi Tarasie (Creştini şi 
Ovrei), pentru legea cea mal bună în cetatea «Drakila.» 91. 

17. Despre sfântul Etrim şi Vasilie şi despre Litur- 
ghie 93. V. 

18. «Suţul Voevod» cu familia — portrete — .... 97. 

— «Părintele Avraam; este şi îngerul cănd au venitu 

să-I spue de moarte» — ilustraţiune 97. v. 

19. (cCuvăntuIâ după apocalipsis scoasă pentru vilaţa pă- 
rintelui Avraam.» (Cu ilustraţiune) 98. 

20. O poesie de cuprins religios şi moral 108. 

21. (cEpistolila maică Precistil». (Cu ilustraţiune, f. 

110 V.) 109. 

22. ((Istorila cetăţi Ţarigradului cănd înpărăţia Con- 
standin înpăratul creştin* şi s*au luoatu de Turci de la 
creştini; adecă Greci, cumti arată în sine şi ci au fostu 
de la Dumnezeu, ca să se înplin^scă scriptura bărbaţilor 
celor înţelepţi.» 116. 

23. «Epistolila Domnului nostru Isus Hristos.» .... 134. 

24. Cuvînt al Patriarchulul loanu din Ierusalim . . . 142. 

25. «Zapisul Avestiţi aripei Satane cătrâ Arhanghel 
Mihail voivodul îngerescu.» 142. v. 

— «Intru adastă zi pomenire stîntului slăvitulul ma- 
relui mucenicu loan.» 145. 

26. «Vilaţa sfântului Mucenic Haralambie.» (Cu por- 
tret, f. 156) 145. V. 

27. «Intru adastă zi pomenire sfanţului slăvitului ma- 
relui mucenicu loan cel nou de la Socioavâ.» (Cu portret, 

f. 156 V.) 157. 

28. Viaţa sfintulul Dimitrie Basarabov cu titlul urmă- 
tor: «Ca un al doile sicriu din apa Lomului eşindu Ba- 
sarabobul cu facere de minuni măngăindu-1 mal pre ur- 
mă te-ai dat Valahii Voivodul, care gonindu pre pă- 
gănu oa duma cu putere tare.» (Cu portret, t. 166 v.) . 167. 

29. «Pătimire sfanţului mucenic loanu, cel din ţara romă- 
nâscă, carele au mărturisit la anulu 1662 Maiu 12, scrisă 
de loanu Cbirofilu. ce au fostu Logof^tu mare al Visterii 
cel mari rumăneştl. S'au tipărita din Martirologhionu cu 

Ia ce 8*aâ tipărit de curăndu.» 172. 



106 

30. Vămile văzduhului 17S. 

31. «Descoperiri c6 înfricoşată a judecăţii lui Dum- 
nezeu» 206. 

32. «Arătare cum că viTaţa ce de obşte Yaste câ mal 
cu lesne spăsitoare, alcătuită dinQ învăţăturile Sfinţilor 
Părinţi şi dascăli cătră fraţii din Stînta Mănăstire a Căl- 
dăruşaniloru, molitfă şi blagoslovenie.» 226. 

33. «Cuvînt pentru un călugărâ ce I-aQ slujit o fecioară.» 
(«Din cuvintele Sfîntulul Theodor Studitul . . .») .... 231. 

34. «Din minunile Ia vremă Naşterii Domnului nostru 

îs. Hs.» 231. V. 

In volum se află următorele însemnări: 

Foea 11: «Să pă ştie că aceste foiţe sănt ale mele Stan Ij>- 
go/ât.n 

Foea 56: «GTflNj: AQIYOO'hTJTA 7302 — 1793 Septemvrie 
22 de zile.» 

Foea 109 : «Şi am scris eu Logofâtu Năstase.» 

P'oea 115 v.: «1794 Octomvre 22. Stan Logofătu.» 

Foea 154 v.: «Sau diorthosit acestu cinstit paraclis, smeritul 
Nicolae Grid, paroh în Bolgarseghi.» 

Foea 232 V.: «La 16t 1823 sau cutremurat pămăntul în luna 
lui Ghenare în 20 de zile la un c6s din nopte pă la vreme 
mesi.» 

«La let 1823 la luna lui Aprilie în dozeci şi cinci de zile 
sau cutremurat pămăntul pi la zece c^surl fără cinci minute 
(1) Voivod.» 

«La lot 1823 luna lui Aprilie în doaozeci şi trei de zile, a- 
dică în zioa de stăntul Gheorghie, sau făcut un focu, care n'au 
mal fostu de căndu s au făcut Bucureştii, pă podu Beiliculul au 
arsu la cincl-şase sute de case, în zilile lui Vodă Gligorie 
Ghica Voevod şi în zilele Gavanosului care şăd6 cu Turci în 
Bucureşti.» 

«Nu la cîncl-şase sute dă case, ci numai patru sute noe-spre- 
zece.» 

Foea 233 v.: «Adastă carte sau făcut în zilile lui loan Ghe- 
orghe Carage Voivod, s'au făcut adastă carte în vrem6 acela, 
Iar Domnu venise cu trei ani mal nainte pană nu să făcuse 



(1) Maî multe cuvinte şterse, de nu se pot descifra. 



107 

Ya.8tă carte, şi şăzăndu în scaunu lui în Bucureşti treî ani şi 
venise dela Ţarigrad do. în postul Crăciunului 

(Urm^z& mal multe rtndurl, cari fiind şterse nu se pot descifra). 



No. 45. 

în-4''. — Foe 1 şi pagine 199. — Secol. XIX. — Cump6rat dela anticarii Şa- 
raga la 3 Febr. 1894. 

Scris pe hârtie de aceeaşi mânrv cu cirilice vechi. 

Legat in piele preste tot şi cu multe figuri aurite. Pe scârţa din dosul 
legăturii imprimat: lâPOAfilKOH IcbcAO) P;fiiLIIKf1H£. 

Pe pagina i are titlul: 

«învăţătură pentru târnosârâ bisericii, care cuprinde în sineş 
oată rândulala înnoiri!, sau sfinţirii besericil. Să cade preotului 
reluî rânduit de la Arhiereu: mergând în biserica ce noao, ce 
ra să să sfinţască, prin porunca Arhiereului, să porunclască ca 
;ă fîe gătite mal nainte toate cele trebuincioasă spre înntregime, 
i sfinţire bisericii, care gătiri sânt aceste.» 

tn josul paginel 1 se află subscrierea Întâiului proprietar al cărţii: «losif 
ieşcanu.t 

Pe foea de la Început se află o gravură representând portretul lui ilwavvyjc 
isYj^ 'AXgavfa; xal BooXfapi eDasgYjţ BasiXioc, etc.t Inscripţia este aşezată In 
ele patru laturi ale stampei; Regele încoronat» stând drept, c^lcă pre o spa- 
ă cu pici6rele, ţine in mâna dreptă crucea, sceptrul şi o aripă de pasere; 
n cea stângă ţine un cap Încoronat tăiat; de-a drepta şi de-a stânga Regelui 
e află imprimat: «'0 '^A^to; — loiv 6 BXa5îp.Tjpoţ.» 



No. 46. 

ln-40. — Fol 1+126. — Secol. XVIII. — Cumpfirat dela anticarii Şaraga la 
. Febr. 1894. 
Scris pe hârtie de aceeaşi mână. 
Câte-va fol la început şi la sflrşit slnt stricate de umez^lă. 

Pe foea 1 are titlul: 

«Viîaţa Domnului Heruvim dela Ronda. Tomul întăî.» 
«Adastă istorie s'au scos de pe nişte tetradil SpanioleştI în dia- 

.'letul (sic) franţozăsc, şi de pe adastă s'au tălmăcit în limba 

noldovenescă.» 

«La let 1793 Avg. 31.» 



108 

Acest tom Întâia cuprinde 33 capcfte din «Vilaţa Domnului Heruvim deU 
Ronda.» 
însemnarea ce se află scrisă d asupra titlului: 

«Adastă Istorie este scrisă de mine cel In glos iscălit 

«Vasă t 

De desubt scris de altă mână «Vasilie Neculescu. cinstit.» 

In virful paginei cu titlu, scris de altă mână: «Are haz.» 

Pe mari^inca de jos a aceleiaşi pagine este însemnarea : 

«Cu cetire am petrecut şi eu acîastă istorii. Toderaşcu Buzilă.» 

In dosul titlului se află 20 versuri grecesc! subscrise: «Ba3i/.eoc » 

Xo. 47. 

In-40. — Foî 55. — Secol. XVIII. — CumpCrat dela anticarii Şaraga la ^ 
Febr. 1894. 
Scris pe hârtie de mal multe mâni. 
Câte-va foî sint perdute, altele la Început şi sfirşit sint stricate de ume4e 1- ^• 

Volum amestecat, având următorul cuprins: 

1. «Dissertation sur consomation du sii>clc.» Textul este scris întreg ronr:^^* 
nesce cu cirilice, şi începe cu vorbele: «Mulţi în multe chipuri » Foile 1—4=:^ ^ 

2. «Palatul Crailor leşeşti.» — F. 4 r.— 9 r. 

3. «Pentru ape.» Dialog între K. şi P. — F. 9 v.— 13 r. 

4. «Filosofie celor vechT, adecă a Vrahmanilor dela Indic, a Ghimnos^ o* 
fistilor » F. 13 V.-14. 

5. «Acîasta nu să poate măntui fără numai cu postul şi cu rugăclun^=^» 
Predică. — F. 15-35. 

6. «Iiitr'acest fel vameşul. . .» F. 36 v. 

7. Notă de 7 rîndurî, în limba f ranccsă, despre La Bruyere. — Mal jos o noti 
românescă forte urît scrisă. — F. 37 r. 

8. «Aruncă spre Domnul grija ta şi el te va hrăni.» Început de predică.— 
F. 37 V.-38. 

9. «Pentru Moîsei.» F. 39 v.~46. 

10. Epistolă în limba latină. începcind cu «Multa mihi peracute scribis de 
aniraae immortalitate. ...» — F. 47 v.— 52 r. 

11. In limba latină, începând cu wAntiochi legaţi. . .» — F. 52 v.— 54. 

12. aPliroforios amlivolios.» Dialog între A. şi P. — F. 55. 

La sfirşit (f. 55 v.), de aceeaşi mână: «Ace(sta) sau scris la 1797 Oct. 5. de 
Vartholonieî Putncnul.» 

La f. 35 r. se atlă următorea notă : 

«La 824 Avg. 3 s\iu nâscut fiîu nostru lorgu, Duminică sară la 6 ciasuri 
di noapil şi s'au botezat di părinţii! meu Dumn<§-lui loan Prăjăscu biv vel 
Postelnic, la 824 Avg. 8.» 



109 



No. 48 

In-folio mic — Foî 4-f246-L.i. — Secolul XVIII. — Bibi. Scheiană. 

Scris pe hârtie de aceeaşi mână ; titlurile şi iniţialele capetelor şi ale 
alineatelor scrise cu roşu. 

Legătură tn sc6rţe de lemn invdlite cu pele preste tot; pe dosul legături! 
tipărit: XPOHOrPtlOTi. 

Pe foea 1 are următorul titlu: 



ii H ronoffr a fu.yi 



«Letopisăţu din greciîa 
ttCu învăţături pre bune, 
«Precum cerîul şi pământul 
«Şi cate sint în cYastă lume, 
«Mal apoi face omul, 
«Voi î-au datu să-î să poată 
«Iară pentru neascultări 
«Şi-1 scoasă din raiu afară, 
«Şi cate s'au iăcut în lumâ. 



Ce-Î scos pre romăniîa 
Cu istorii pre depline. 
Făcu Domnul cu cuvăntul, 
Toate le înplini bine. 
Şi-1 închipui ca Domnul, 
Preste zidire lui toată; 
Dede-1 la pediapsă mar6, 
Sâl fila vilaţa amară. 
Toate aice să vor spun6. 



«Letopisăţ dela faceri lumii şi a omului şi săminţiile sAnţi- 
lor şi curgerile înpărăţillor din vecâ.» 

Pe Intâiele 3 fol nepag. se află arătarea cuprinsului dela fila 64 Înainte; 
Începutul acestei arătări lipsesce. 

Are următorul cuprins : 

Despre facere . • . . . . F. 1 

«Aice arătăm cate lucruri au săvărşit Dumnezău.» > 2 

«Pentru cădere lucTafăruluI din ceriu.» > 2v. 

«Cum au făcut Dumnezău ralul, şi celi patru ape ce es din ralu.» 
«Cum au zidit Dumnezău pre om, şi pentru neascultare Tau scos 



din ralu.» 



«Cum au şezut Adam In ralu, şi cum au lucrat pămăntul.» . . 

«Cum au blestemat Dumnezău pre Cain frate-său.» 

«Şi poronci Dumnezău lui Noîa să facă o corabiîa.» 

«Iiipărţit-au Noia pămăntul feciorilor săi cu funiîa.» 

«Feciorii lui NoIa n'au păzit aşezămăntul tătăne-său.» 

«Pentru Avraam din ce sămiuţila laste şi feciorii lui. 

«Mergire lui Avraam cu Lot nepotu-său la pămăntul Arfaxadu.» 
«Despărţiri lui Lot de Avraam şi pentru jărtvă. 



4 

» 

6v. 

6v. 

7 
» 
8 



110 

a Când au grăit Dumnez&u luî Avraain.» • . . F. 8 

«Pentru Sodomul şi Gomorul cum s'au potopit de Dumnezău.t . » 9 
«Când au zis Dumnezău luT Avraam că-I va da feciori.» . . . . » 10 

«Pentru sfânta Troiţe, când s'au arătat lui Avraam.» > » 

«Avraam avâ dar dela Dumnezău a şti meşterşug stelilor.» ...» 11 v.^ 

«Pentru Isaac, fitul lut Avraam şi a lut Isaac fit.» • 12 v. - 

«Pentru lacov cu fectorit săt.» » 15 

«I^entru visul inpăratulut, şi losit l-au tălcuit.» > 16 v^ 

«(]a)cov ş-au (b)lagoslovit (fe)ciorit săi.» » 18 

«Pentru sfărşitul lut losif şi a altor săminţit.» > 20 

«Pentru naştire lut Motsi şi pentru alte minunt oe au făcut» . . » > 
«Călătorită lut Motsi dola Bghipet, şi cate minunt au săvârşit când 

au scos pre Jidovi din robita lut Faraon.» » 21 

«Arătare Intăî de minunile ce au săvârşit Motsi cu Izrailtenit.» . . » 22 

«Arătare de minunu a doa.» > > 

«Arătară de minune a trita.» » 22 Uf^ 

«Arătare de minune a patra.» > » 

«Arătart^ de minunii a cince.» » > 

«Arătare de minuna a şase.» - » » 

«Arătare de minunt^ a şaptt^.» » 23 

«Arătară de minune a opta.» » » 

«Arătare de minuna a noa.» » » 

«Pentru pastile jidovilor cum sau jărtvuit cu ce Închipuiri.» . . » 23Wir-' 
«Ce inchipueşte mielul ce au mâncat jidovit, când au eşit din Eghipet.» » • 
«Arătare de minuna a zace, pentru groznicul omor ce s'au făcut 

în Eghipt lut Faraon şi in tot norodul.» » 25 

«Pentru celi zaci porunci ale lut Dumnezău.» » 27%'- 

«Pentru lespezile ce au dat Dumnezău lut Motsi.» » 28 v. 

«I^entru mana ce ll-au dat Dumnezău Jidovilor in pustita.» . . . i> » 

«După sfârşitul lut Motsi stătu lisus Navi.» » 30 

«Aice arătăm celi 12 săminţit ale lut Izrail: adecă numiră.» ...» > 

«Şi stătu lisus Navi judecător noroduluî.» » 30 v. 

«Pentru luare cetăţit Ierihonului, cum s au biruit.» » > 

«Şi stătu Iuda judecător norodulut.» • 32 

«Şi stătu gtudecător Gothoniil.» » > 

«Devora prorocită stătu mare judecător.» » 32 v. 

«Şi stătii gîudecător Avimeleh, norodulut.» b 34 

«Şi stătu gtudecător lair norodulut Izrail.» » > 

"Pentru Samson şi tărita lut şi alte ce să vor arăta.» » 34 v. 

«iii preotul stătu judecător norodulut.» » 37 

ulncepire Inpărâţioî Jidovilor şi fu Inpărăţit Saul.» » 38 

«Cercetare lut Saul şi pentru David şi Goliath.» » 39 

«Pentru Goliath.» » » 

'<Şi stătu David Inpărâţind preste norod » > 40 

«Şi stătu Solomon Inpărâţind preste norod.» » 42 

«Inpărăţiîa lut Kovoam fecîorul lut Solomon.» » 46 

«Inpărăţie lut Aviu.» » 47 

«Inpărăţiia lut Asâ.» » » 



IU 



lîa lui Ahav.» F. 47 v 

ila lui Ohozila.B » 49 v 

oroc au poin&zuit preElisălu să fila proroc iu locul lui.» » 50 

ila lui loaram fratele lui Ohozila.t » 51 v 

lîa lui Inu Manasil.» » 52 

ila lui loasafat » » 52 v 

iia lui loaram feciorul lui loasafat.» » 53 

iia lui Ohozila filul lui loaram.» » 53 v. 

ila Gotholiei fata lui Zamvri.» » 54 

ila lui loa fecior lui Ohozila, fiind cucon numai de 7 ani, 

stătut inpârat.» » » 

ila lui Amesias.» » 54 v. 

iia lui Ezechia feciorul lui Ahaz inp&rat.» » 55 

pentru milosteniia.» » 56 v. 

ila lui Amos, feciorul lui Manasi tnpărat.» ...•...» 58 

iîa lui losie feciorul lui Animos Inpărat.» » » 

ila lui loachim feciorul lui losila.» » 58 v. 

ie lui Ehonie feciorul lui loachim.» » 60 

ila lui Sădechila uncul lui Ehonila.» 60 v. 

iîa lui Evelmerodah feciorul lui Navahodonosor inp&rat.» • 64 
iîa lui Valtasar fecior mal mic a lui Navahodonosor.» . » » 

ila lui Darila Artaxerx de la Midila.» » 65 

iîa lui ChirQ.» » 66 

iîa lui Darila Camvis feciorul lui Chir.» » 68 

iîa lui Artaxerx şi a lui Neeman Jidv.» » 69 

iîa lui Artaxerx mană lun^ă.» » » 

xos intălul Inpărat elinesc.» » » 

iîa lui Alexandru Machedon, pro scurt, după 27 InpăraţI 

au fost mal înainte.» » 70 

ila luî Ptolomeî la Eghipet.» :....» » 

iîa luî Potolomeiu Filadelliîa.» » » 

,iia luî Prilam Inpăratul cetăţii Troadcî.» » 72 

un Boz ce-1 chemă Paladila.» » 77 

luî Odisăîu cum sau Intămplat.» » 78 

Agamemnon inpărat.» • » 

Orest feciorul luî Agamcmnon.w • » 

Minelau ca Elenna.» • w 

Lenda Craîu.» » 7i) 

Diomid Craîu.» » » 

Eniîa Craîu feciorul luî Anhis.» » » 

Ascaniîa feciorul luî Eniîa.» » > 

Al vila feciorul lui Ascaniîa.» » » 

u şi cu Pala feciorii Eniî.» » » 

ura inpărătieî Ramului.» • • . » » 

iîa luî Roman Pombileon.» » 80 

iîa luî Til.» > » 

iîa lui Marco Angheu.» » » 

iîa luî Tarcvinila.» • » 



112 



«Inpărăţila 

olnpăr&ţila 

«Inp<1răţiTa 

«Inpilrăţiîa 

•Pentru lls 

«Inpî\râ(iTa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărâţila 

«InpArât^ia 

«InpArâtiîa 

«Inpărătiîa 

«Inpărăţila 

«Inpărâţila 

«inpărăţiîa 

«Inp&râţila 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

•Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiî:i 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

• Inpărâţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 

«Inpărăţiîa 



ui Sărviîa Tuliîa V 

ui Tarcvin superbul.» 

ui luliîa Chesar.» 

uî Octaviîa Avgust Chesar. 

uî Irod cel mare feciorul Iul Antipatru.» 

căci să chîamă Intăl inviet din morţi.» 

uî Gaiîa chesarîul.» 

ui Clavdila.» 

uî Neron.» 

uî Galva.» 

uî Vitaliîa.» 

uî Vespeziîan şi a fiiului său luî Tit.» 

uî Tit la liăm.tt . . 

uî Domeliîan frate mal mic luî Tit.» 

uî Nerua.» 

uî Traîîan.» 

uî Andriîan, ginerilc luî Traîîan.» 

uî Andoniîa creştinul.» 

uî Antonii.» 

uî (3omid.» 

uî Pertinax.» 

uî Iulian.» 

uî Săvir.» 

uî Andoniî şi Gheta.» 

uî Macrin.» 

uî Avit. 

uî Alexandru Mamiîa.» 

uî Maximin.» 

uî Maximin Gordan.» 

uî Gordiîan.» 

uî Onoriîa.» 

altuî Gordiîan.» 

uî lunior.» 

uî Marco.» 

luî lustinian.» 

uî Filip.» 

uî Ulerian.» 

uî Gal şi Vusiîan.» 

uî Dechiîa.» 

uî Kmeliîan.» 

uî Ualerian.» 

uî Clavdiîca.» 

uîChindilitcriîan.» 

uî Tacot.» 

uî Avriliîa.» 

uî Prov şi Floriîan.» 

ui Car şi a luî Carin.» 

uî Dioclitiîan şi a luî Maximiîan.» 



81 , 



• 

82 

83 

84 

85 



t 

4 
4 



90 



91 



ţrCa Iul Lichiniln.i P. 9S 

iţifo marelui şi creştinului Costantlin Inpărat.* ......<> ■ 

^tila luT CosUndila fllul Iul CosUndin tnpăratul.» •105 

>tila Iul lulilan prestăpnecu.i • lOG : 

.ţiia luT Iu\-ilan.» 103 

iţila lui UalenlJIan.i . . ■- . . • ►■ 

itila Iul Ulila cel muncitor.* p 110 

iţila lui Gratila.. lIl 

Ltila lui Theodosila cel man-. « il2 

i|ila tul Arcadila.* 114 

iţila luT Theodosila cel micu.» > 116 

iţila lui Marchian.. - 18S 

Iţila Iul Leon Mesărcîul.i ^ > 124 

itila lui l.enn nepot lui Leon MesSrciul. > 

Iţiia Iul Zinoii,. . • • 

itila lui Vasiliso • » 186 

o Inpărătila a lui Zinon.> » » 

i(ila lui AnastasiTa Diconi.i ,...i> ■> 

iţiln Iul lustjniian cel bătr&n.> . • 

ifila lui lustinian cel nînri'.* • 126 

.[ila lui Iustin col bun şi milostiv.» • ISO 

Ltila lui Tiverila.» 132 

iţila Iul Mavrichila fţinerilc Iul Tiverila.» * 

i(ila Foc&I tiranului. 183 

iţila lui Iraclila.. '136 

iţiia lui Costandin feciorul lui Eraolila.* > 1S8 

ilila lui Ei^raclona.t ' • 

•tila Iul Costandin bArbosul.» » 140 

ltila lui lustinllan cel Insftmnat Ia nas.> «Iii 

.ţiIa lui Leontila.i ■ 

iţila Iul Apsjmar.i • • 

-ţila a doa a lut lustinian cărnul.» " 142 

■ţila tul Vardan Filipifii t "143 

ifila lui Artemila ce-I zicti şi Ana.stasila.> ' > 

.ţila luITlieodosila.. » U4 

ţila Iul Leon Isavru.a • • ' 

ttila lui Costandin Uopronim fecior lui Leon Isavru.* , . » 15S 

k|ila Iul l^ou filul lui Costandin Copronim.i • 163 

>(ila lui Costandin cu nialci-aa lrina.i " IM 

lila Iul Nichifor T-oi;ofitul." • 

(ila lui Swvraclii fcciorluINichifor Inpitat. 

fila lui Mihail llangavc.» ■ 

ţila Iul Leon cel ria. ° » 

4IIa lui Miliail răicavul . . .ÎS» 

lila lui Theofanu feciorul Iul Mihail F&Icavul.* > 160 . 

L|ila lui Miliail cu malcfi-sa Theodora.* ° KU 

ilila Iul Vasilîla Machidou ■ ■ f, ■ "^ 

ţila lut Leon pre ln|&leptul, feciorul luIVasilila Uadiîdon.». i ,172 

ifU remdttel. S • 



114 

«Inpftrăţila Iul Coslandiii feciorul lui Leon Inpint F. 1T4 - 

• Inp&rftţila lui Roman fliul lut Gostandin Inpănt* * \lh ' 

■ Inp&riţjla lui Vasilila şi a lui CoeUndJn feciorii lui Itoman ou 
muma lor Theofana.» » » 

■lnpără(ila luT luan Ţimisohila şi cu feciorii Theohnil Inpftrftteail.*. > 1T6 •= 

• Inp&rfttila Iul Itonian Arghjropul.i I7S J 

•Inpftriiţila lui Mihail Cauiactu.> • 17»4 

• Inp&r&t'Ia 1^1 I'Iil»'! Calahtu cu i^ola tnp&răll#sa • 18L ^ 

• liip&rftţiTa Zoii Iiipărătesil.» > ISS*^ 

<inpArft(iIa Iul Costaiidin monomahu. • 1>SA^ 

• Ippăr&ţila tul Coalandin Duca.» • • 

«lDpftrfi(iI» t^^'dochiei cu feciorii s&1.> • • 

ilnparftţila lui Mihail l>arepinacu.> 18^ 

ilnpărălila lui Nichifor Votinat> ■ > • 

«Iiip&rlt|ila lui Alexa Comin6.t • ■ 

•liipArâţiia lui loBD Cominâ feciorul lui Alcxita Inpărai. • " 

nlupArătila lui Manoil Comino.o •■ 

•Inpâraţila Iul Alexila Coininii.» 

«Inparitlia lui Aiidronio . 

•Iiip&rSţila lui Isachila Anghel.' " - - 

■ Inpftrfiţila lui Alexila Angliei.* • • ' 

■ InpărâţilH luîlsachila AiigheL 1*^^ 

«Iiipărăţila DucălMurloful.» • > 

•Inpăr&ţila Veiieţieiiilor la Ţarigrad.» • It^^- 

• Inpilraţilft lui loan Duca Vataţil.» .... • ■- 

• Inpărft(ila lui Tlipodor fecioru DucftI Morţoful.» . . • <^ 

• Inp&r&ţila Iul Mihail l'aleolog.i • 

■InpărSţila lui Androiiicu l'aleologu.i > » 

■lupArlltita altul Androiiic Palcologu, fecior lut Mihait, nepot Iul 

AndroniL-u l'aleolog cel bătrân. • > 187 

•■Inpăr3|iia lui luan Caiilaco^iriu.B . * ■ 

•Inp&rătiia lui M.tnui Paieuloţ,' şi a nepotului aău loan Paleolog.i • > 

tPentru nlaiuul lui Mehmet tncepătorlu) Turcilor.* ■ lt)9 

•Avuhar dau stătut amirali In locul Mehmet naclalnicul lor.i . * 190 

«Umăr tl-iiu statul amirali după Avuliar.» 

•Movila amirali dupH Umar.< . p • 

•Bulelmaii fecior lui Asan amirsii după !tlaviia.> ■ • 

«Osman feciorul unul turcu. om prost ce I-au eşit nume de Inpftralu.t * 191 

•Sultan Orhan feciorul Iul Osman. * • 

«Sultan Murat feciorul tul Orhau.> . . * • 

•Sultan a-iczat iltenmu. * > 

•Sultan Mi'hmet f.'d^irul lui Sultan Baezat ■ • 

•Sulian Murat, feciorul tul Mulimet.a i • 

•Sultan Mobainct f.>clurul lui Sultan Murot. carile acesta au luat 

Ţarigrad, dupe cum pre lai^u istorila aratk.* * i9i 

«Sultan Daezat fi-clorut lui Sultan Mnhamet ■ «SOS 

■ InQgrătila Iul Sultan Sălim feciorul tul Sultan Baezat.i 80» 

•Inpărftţila Iul Sulelman feciorul Iul Sultan Sălimu.» > 211 



115 



Ta luî Sultan Călina Tectorul luT Sultan Suleîman.» . . . F. 212 

Ia luT Sultan Murat fecToruI Iu! Sultan Sălim.» ... . » 216 
Ta luT Sultan Mehmet fecTorul lui Sultan Murat» . . . . » » 

Ta luT Sultan Ahamat.» » » 

Ta luT Sultan Mustafă fratile luT Ahamat.» » v 

Ta luT Sultan Osman fratile luT Sultan Mustafâ.» . . . . » » 

t InpărăţiTa a luT Sultan Mustafă.» > » 

Ta lui Sultan Murat fecTorul luT Sultan Ahamat» . . » ^> 

Ta luT Sultan Ibraim fratele luT Sultan Murat.» » . » 

ţiTa luT Silivestru Papa de R&m cu Jidovii.» » . » 

IntăT şl a toată lume sobor ce s'au făcut tn cetate Nichea.» . » ^22 

al doTle Dumnezăesc sobor ce s'au făcut In Ţarigrad.» . > 23Q 

al treile Dumnezăesc sobor ce s'au f&cut la cetate Efesul.» » 231 

al patrile Dumnezăesc sobor ce s'au făcut Ia Halchidon.» » 237 
al cinclle T^umnezăesc sobor ce s'au făcut tn Ţarigrad.» • » » 

il şasile Dumnezăesc sobor ce s'au făcut Tarăş tn Ţarigrad.» » 238 
ii şaptile Dumnezăesc sobor ce s'au făcut la cetate Nichea.» » » 

sflntile icoane şl ce să zice icoană.» » 239 

cade să ne închinăm sOntelor icoane.» • • » 240 

răamareluTAthanasila Patriarhul Alexandriei cătrăAntioh.» » 244 
it sobor ce s'au făcut după al şaptile sobor, spre Întărire 

soboară^ tn MitropoliTa Nichea.» » 245 

moaştele luT Costandin tnpărat.» » 

altă mană: «Ghenadie Patrilarhul Ţarigradulul In ce chip 

slovilc celi de pe piatra mormăntulul sfanţului Costandin 

i 4-a nepag. dela Început se află: fNumăruI anilor din arătare 

e au vieţui t oamenii la vecul vărstel cei dintăl, Insămnăndu-să 

cănd s'au născut, căt au trăit, şi cănd s'au săvărşit la anill 

lumii. După Biblie greclască s'au aşezat aice pentru mal buna 

i 4-a nepag., verso jos, se află următ6rea însemnare de mâna scrii- 

hronografu 1-aTn scris în zilile Mării sall Alexandru 
rocordat Vvod, la velet 1785 dela Hs. Costandin Velsa 
Visterila.» 

nea de sus a foel 1-a so află Însemnarea următ6re: 

ironografu l-amu cumpăratu de la Postelniculu Manolachi Dră- 

nea din jos a foilor 1—9 se află scris: 

ono^raf luăndu-1 cineva — să cetîască pe dansul, do nu l'ar da Inna- 
blăstămat de Domnul Dumnezău -şidepre cuiataasaraalcă — 
lui Cain să-1 coprinză - şi îngr^r nemilostiv să albă în zilile vieţi 
apta luî, şi locu lui «^ă fii cu Iuda —şi de mine Încă să fii neertat 
Costandin Veisa.» 



116 



No. 49. 

In-folio mic. - Foî 1 4-212. - Secolul XVIII. ~ Bibi. Scheiană. 
Scris de aceeaşi mână ; titlurile, iniţialele capetelor şi alinpatolor, numers * 
sint scrise cu roşu. 

Pe foea ncpag. dela început se află următorul titlu incunjurat de un ch( 
nar forte urît desemnat cu cernelă negra şi roşie: 

«Viaţa Marelui Petră Samoderjeţ a toată ilosila.» 
«Scrisu-s'-au adastă carte ce se săvărşeştă în 6 cărţi, cu toal 
cheltuiala pre sfinţitului şi îubitorlulul de Dumnezeu Episcopi 
sfintei şi dumnezieştil Episcopii Huşulul Kyr Inochentii, în z^ j 
lel6 pre luminatului Domnu şi oblăduitoriâ a toată ţara Moldavi, i 
Io Constantin Mihail Racoviţă Voevod: S'au scris în sfânta EpL^ 

copila a Huşilor. Lee 7264, tar dela mântuire lumii 1756 Mal 1.» 

Scrierea este împărţită în 6 cărţî. 

Pe dosul 1-eî foî nepag. se allă: 

«Ponturile cărţiî întăî pe scurtu. » - F. 1 — 17. 

•«Scrisoaro în scurta a aşezării ţăriî Moscoviiî.» 

^'întoarcere Moscalilor cătră crt'dinţa crOjîtinrscă.» 

«Inştintart^ in scurta pentru ighemonif ce au inpărăţit la Moscovila p&c^ 
la sfârşitul nomuluî lui Uurih.» 

u Vestită şi de hiultu plănsă comedila a Dimitrilor celor mincinoşi. « 

«Innălţan; la scaunul Roşiei nOmuluî Uomanţoh, din carele la al treîle nem 
s au născut marele Petră.» 

«Tulburările Strileţilor ce au făcut, la tinerrţile lui.» 

«Vicleşugurile ce sau gătit asupra luî Petră la tinereţile lui, do la ighemo- 
nul Strileţilor şi de la prinţipisa Sofiîa sora lui.» 

Pe foea 17 se allă: 

'«Sfârşitul cărţiî întăî.» 

«Pricina a cXrţiî a doao.» — F. 17—51. 

«l. La Moscva să încht'e o pace vecînic.1 dinpreună cu Sfeţiî.» 

"2. Prinţipa Sofiîa ispiteşte să strice shimele luî Petră.» 

«3. Craîul Ghermanieî îndemnă pre Moscali în potriva Turcului.» 

"4. Cnîazul Vasilic Galiţin rădică războîu asupra Tătarilor de la Crăm, dar 
^ă întoarce la MoscA lără nicî o ispravă, •> 

«5. Soliîii îî spune luî (ialiţin, cura că va să omoare pe amăndol inpăratii. 
îară el o face să să lase de acel găndQ, şi să însoare pe ţarîu loan.» 

"(). Al 2 anu să întoarce îară la Tarlariîa cu războîu, dar nici atunci nu 
i*<prăvi nimic.» 

«<7. Nunt^ sau însuran* Inpăratuluî Petră w 

«8. Sofna inpleteşte şi allă vicleniîa asupra lui Petră, să descopere vicle- 
şugul şi Sofiîa rămâne închisă de Petră in oare care mănăstire». 

«9. Peti-ă strică de tot' data Strileţilor şi in locul aceil cete pune alţi oştcnî 
stroinî.» 

«10. r*etră să apuca de războîu asupra Azaculuî, şi la al dolle bătălie ii 
stăpâneşte.» 



_ 117 

«11. Răndue^te la Veroniţ Neoriîa, ce să zice cujnitJ^ sau casă de lucrai, 
cc>r^bil şi alte vase pe mare din preună cu tunurile şi alte trebuincioasă ale 

«12. Face o depărtată primblare cătră multe palaturTale crăielor Evropiel.» 

«13. Altă Doao rădicare cu hicleşu^ţ 11 face să să Intoarăcă de acolo, cătră 
Io o uri le Inpăr&ţiel sale, şi acolo Întemeiază folositoare Învăţătură.» 
'Pe foea 51 v. se află: 

oSfărşitul cărţi! a 2.» 

•I Pricina cărţii a treîa In ponturi pe scurtu însemnată». — F. 51 v. -82. 

«1. Inpăratul Petră să rădică cu războlu asupra Şfeduluî şi'ncungiui'ă pe 
^sarva » 

«2. Moscalii răraăn de tot biruiţi de Sfeţi denainte cetăţii Narvei.» 

«3. Tălnir^ şi înprdună voroava luT Petră cu craiul Avgust la Burze.» 

a 4. Solila trimisă d^la Petră cătră craiul Danimarcăl.» 

«5. Altă solie asăm^ne cătră ţara Leşască.» 

«6. Aprindere de foc In cetate Moscului.» 

€?. Sfezil să biruescQ de Moscali aproape de apa Becului care de obşte să 
numeşte Embec.» 

«8. Notemburcul să stăpăneşte de Moscali dinpreună cu alte locuri de prin 
pr^jurul lui.» 

«9. tntrard lui Petră tn Moscă cu alaiu.» 

«10. In viitorîul an Inpăratul Petră stăpăneşte toată Iggriia şi zideşte pe 
Petreburg.» 

•11. închide cetatd Derp ou războlu, aşijdire şi pe Narva, şi le stăpăneşte.» 

«12. Şi altă biruinţă vestită a Moscalilor asupra Sfezilor.» 

a 13. Multe fellurl de meşteşugi rl intre Moscali şi intra Sfezî.» 

«14. Ostile inpăratulul Petră aflăndu-să la Lotranila dau supărări acelui 
Dux.» 

«15. Snulemburgu să birueşte de Renschiid.» 

«16. Craiul Avgust să lepădă de stema Poloniei pentru frica lui Carlo 
craiul Sfezil.» 

a 17. Moscalii biruescă şi altă oaste a Sfedulul aproape de Calis.» 

«18. Inpăratul Petră trimite un sol la Papa de l^lăm pentru pricinile Po- 
loniei». 

«19. Să face adunare la Leopol care de obşte să numeşt(3 Liov.» 

«20. AUă solie aşijdirtS, trimisă la Luvlina, să strică amăndoao pentru pa- 
gubile şi stricăciunile ce au pricinuit ostile inpăratulul pe locurile Poloniei 
ce să zice a ţării Leşeşti.» 

Pe f6ea 83 se află: 

«Sftrşitul al tr^ile carte.» 

«Poveţe a patra carte scrisă in ponturi pe scurtu precum arată». — F. 
83—109. 

«1. Moscalii să silesca să opr<Sscă trecire craiului Carol la apa Oilştuici 
In zadar.» 

«2. Inpăratul Petru purcede dela Varsavila şi după ce îndreptă oari cari 
pricini la Petrupol şi la Moscva Intră de a doa oară la Lutranila.» 

«3. Craiul şfezeso hotărăsă să intri Ia Mosca şi veni la Grodnu, acolo stă 
• Petră, la primejdie, numai căt să-s prinză de ŞfezI şi Carol de Moscali.» 



118 

«4. Petră poronceşti să pustiTască multă parti de loc, pentru ca s& popi<scs= 
cuget i!e lui Carol şi să bolnăveşti la Smoleusca.» 

a5. Cum să rădică di pe boală îndată să dusă la Moscva ca să potoldscă * 
halniia a CazacilorQ.» 

c6. Să IntoarcI la Smolensca, acolo unde puţinfi mal nainte să făousă u ^a 
războîu foarte groznic şi nemiiostiv Intre Moscali şi Intre Sfezl.» 

«7. Bă uneşti cu ostile sale şi tragi pe Craiul Carol cu oaste lui In Ic^ 
curile ce eră d^dinsQ pustiite.» 

«8. Craiul şfezesc părăseşti călătorila MoscăT şi să Întoarce oătră 0cralr^= 
chemat fiind acolo de hainul Mazepa. 

«9. Tabăra de oast6 lui Levenop să prăpădeşti toată do Moscali, i» 

«10. Halnila lui Mazepa.v 

«11. Petră aduce aminte lui Carol de aşăzare păcii şi el cu măndril o k^ « 
pădă şi să apucA de Incunglurart^ l^oltavii.» 

«12. Acolo să răneşti şi rămăiii de tot biruit de Moscali.^ 

«13. Inpăratul Petră mergi la Higa biruitorlu şi faci acolo Incunglurai. re 
cetăţii.» 

«14. De acolo vine la Polonila şi Întemeiază pe Avgust craiu la scaun, şi 
de acolo treci la Moscva şi Intră biruitorlu lntr*ănsa.» 

«15. Intorcăndu-s ia Petrupoli Ia ştire cum că ostaşii săi au stăpănit pe 
cetat(^ Higa.» 

«16. Să ţine de călătorila biruinţilor sale şi stăpăneşti pe Hcvel şi pe altf 
cetăţi ale Livonieî.» 

Pe foea 109v. jos: «Sfârşitul cărţii a patra şi lui Dumnezeu mărire.» 

Pe foea 111 se află: 

«Viaţa marelui Petră. -- Carte a cincd.» — F. 111—160. 

— «Altă Înştiinţare a acestui războîu după cum scrie istornicul ce au scris 
viaţa Inpărătesiî la fila 20.»> F. 119. 

— «Ia s^ma.B F. 129. 

— «învăţătură cătră fiîul său.» F. 124 v. 

— «Iată şi scrisoare.» F. 146. 

— «Iată chîar a lui Petru scrisoare. învăţătura c6 de apoi.» F. 147. 

— «La adastă chemare Alexie răspunsă cu adastă carte.» F. 148. 

— «Iată şi scrisoarea chîar acc^e.» F. 149. 

— «Mal nainte de a purcede Alexie dola AnapolI scrisă cătră tată-sâu 
nciastă scrisoare.» F. 150. 

-- «Iată manifesta ce s'au zis mal sus scrisă din cuvănt In cuvănt.» F. 151. 

— «Cart^ care o adus^să Alexie cătră Inpărăţie sa şi cuprinde lntr*ănsa 
paretisis cari paretisis o face cu acesta feliu de cuvinte.» F. 158. 

«Voroave arătate cătră pre sfinţii Mitropoliţl şi Arhiepiscopi şi cătră alte 
diregătoril bisericeşti.» F. 160. 

«Arătare cătră credincioşii noştri Iubiţii chivirnisitorl sfătuitori şi dr^toriî 
ale oştenilor noştri.» F. 161. 

«Iată şi carte ce au adus soborul pe rănd şi pe largd scrisă după cum au 
fosttt.» F. 163y. 

«Răspunzu la întrebările ce m'au întrebat Dumn^-lul Tolştol » F. 167v. 

«lată c6 mal de sus scrise apotasis chiar precum au fost.» F. I69v. 

Pe f6ea 174: «Sfârşitul cărţii a cincd.» 



Pe foea 174v. se află: 

««Prioina cărţii a şasâ scrisă pe sourttt In ponturi.» — F. 176—212. 

«1. Stricară priîteşuguluT cu craiul Iggliteril.» 

c2. Moarte lui Caro] al 12.» 

«3. Crăiasa Şfeziel va să urineze războlu lui in potriva Ruşilor.» 

«4. Ruşii jăcuescd Şfezila cu mar6 străşnicila şi cutremur.» 

«5. Petră podepsăşti pe căţ-va boiftri al palatului său şi goneşti pe Ghc^zo- 
^viţ! dintru Inpărăţila sa.» 

a Să ţine necurmat de jăcuirilâ tn potriva Şfeziel şi o face cu de-sila de 
prilmeşti pac6.» 

«tş Ia lui-şl tituluşu de Inpărat.» 

«6. Intră birultorlu Ia Moscva.» 

«7. Să apucă de oştiri In potriva hainilor Persiel. 

«8. Căştigă cetate Derventa şi alte cetăţi la mart^ Caspiia.» 

«9. Să Intoarci la Moscva, şi de acolo mergi la PetrupolQ.» 

«10. PrilmeştI pe un sol al inpăratulul Persiel, şi să tocmeşti de o Inprc- 
\ină ajutorinţă.» 

«Mergi la Moscva şi acolo Incoron^ză pe tnpărătesa Ecaterina cu multă 
9i mare cinste, bolnăveşti şi moara.» 

La sfirşitul cărţii, f. 221 v., se află scris: 

«Stăpănitorlul norodului arătăndu-să pururi cătră c^le DumnezieştI răvni- 
torlu, sau să zicem, oănd ar^ frica lui Dumnezeu, atunci supuşii nu să tem 
că vor pătimi vreo pediapsă afară de pravilă şi fără dreptate, aşijdire de vor 
cunoaşte că lastâ el credincios şi temătorlu de Dumnezeu, atunc« supuşii nu 
vor pute Îndrăzni a fl cu vicleşug asupra lui, avănd el şi pe Dumnezeu in- 
tr'ajutorîu.» 

fCine truda noastră prilmeşti 
Dumnezău cu bine ii dărueştl.» 

«Sfârşitul cărţii a 6 şi lui Dumnezeu măriri.» 

«Sept. 3 coneţ, it 7265. Şi s'au scris d6 Gavriil lerodiac, pi- 
eah «Huş». 

Pe aceeaşi f6e la sfirşitul cărţii se află Însemnarea: 

«Adfastă carte eşti a noastră pe care am dat-o nepotului nostru, Pah. Di- 
roitril. Inochentii Episoopu Huşilor.» «Şi nep(ot)ul nostru au datu-o fiilu-să 
Costadin şi am iscălit mai sus şi.» 

Pe foea 1 se află scris : «'Ex tcSv ^ifikitnv to5 'Avrwvo; Sxapy^ato'j Si-f ooX.» 

Pe foea 110 se află ui*măt6rea Însemnare: 

•N(de — Ein wahrer Schatz fur die Oeschichte Russlands ist dies Manuscript, 
das ich bei eioem Antiquar gekauft hatte. Sowol die Urkunden, die Seltonheit 
als auch die Zeit in der dies Buch geschrieben ward, erhdhen den Werth 
dieses Manuscriptes, den es auch fiir die romanische Literatur besitzt. Mei- 
nem als auch meines Bekannten T. St. Nachforschen zu Folge, ist dies Buch 
bis nun %n noch nicht bekannt, wesswegen ich es durch den Druck zu ve- 
rulTentlicheQ trachtea werde, so bald es meine spărlichen Oeldmittel fiir sol- 
che Sachen zulassen werden. Dies Buch wurde unter dem Fiirsten der Mol- 



120 

dau Constantin Michael Racovitz, in Husch durch Unterstutzuog des dortigeo 
Bischofs Inokenti von eimem «Pisar» (Schreiber) Namens . . . geschriebea 

«Anton Scarlat Sâvul 
apriv. stud. montanislicoî, 
«Numismat, Archeolog. et Teolog. 1869.o 

No. 60 

lu-folio mic. — Foî 87. — Secol. XVIII. - Bibi. Schciană. 
Scris de aceeaşi mână. 

Pe foea 1-a titlul: 

<( Zăbava fandazii.» 

Cuprinsul este următorul: 

«Pricina aceşti! arătări.» F. t 

«Agripina părăta. A doa baljocură. Domnului Petru Mihail.» . . F. 10 v- 

«Antoninul Caracala libovnec. A trila zăbavă. Domnului Neculaiu 
Contarin.» F. 19 v. 

«Chicheron Intrestat cu durere. A patra zăbavă. Domnului Călăreţ 
Coluraf.D F. 26 

«Inoni temătore cu zavistie. A cince zăbavă. Domnului C&lăreţu 
Cason.» F. 36 V. 

«Lucritia sălită. A şasa zăbavă. Domnului Fanghik Pona.» . . . F. 46 v. 

«Marcul Antonie limbut. A şapte zăbavă. Domnului Cavalerii Chir 
di Pers.» F. 55 

«Marcu Antonie mal mort. A opta zăbavă. Domnului Ştefan Magnu.».F. 61 v. 

«Popie rugătoare. A nooa zăbavă. Domnului loan Botezătorlul.» . F. 68 v. 

«Sâian nenorocit. A zece zăbavă. Domnului Domnie Popi.» . . , F. 78 v. 

La sfărşit, pe f6ea 86, se atlă următ6rea însemnare: 

«Adastă cărţulie cu istorii, ce să numeşte Hatglocura Fan- 
daşi!, am scris-o eu Toader Jora biv vel Pit. în zilele Mării sale 
pre innâlţatulul Domnu al ţărâi noastre Moldovei, Alexandru loan 
Mavrocordat Voevod. Şi s*au scris în Eşi Panul dela zidi(rea) 
lumii 7294, Iară dela Hs. 1786 Mart. 24, au luat sfârşit.» 

Pe foea 1-a jos se află scrisă de mână Însemnarea: 

«Mart. 3, 1786.» 

Pe f6ea nepag. dela început se află următdrele însemnări scrise de diferiţi 

«Fi(in)d că am fost datora lui Gavril Armanu au vinit un c&laraşu anume. 
Vasale Călăraş di stătu lui Gavril hulubir şădere lui ia Dragomireşti şi I-am 
dat banii lui Gavril Apman In mana călfiraşulul.» 

«Pentru pasări să le prinzi cu mâna.» 

«Pentru şorecl.» 
- «Brilan al doile zorbagiu după Pazvantul tot din Viden au perit, şi maî 
sânt doi Iar tălharl... onah It)ilan Tau omorăt. Trismenli Olu .... monah ibrilaa 
s'au închinat lui Trismenli Olu.... în pocesuit (?).» 



Pe marginea din jos a foilor 2v., 3- 7 se afU urmăl6rea Îndemnare: 
«Pentru acest p&m&nt al ţărăi Moldovif eu aşe am aflat că au lăcuit — pe 
aceste locuri Daţii şi au trăit 500 de aî pân T-au bătut şi I-au răsipit Traîan 
tnpăratul Rămulu! la anul 103 după lls. —Iar alţi zic că la anul 120 după 
Hs. s'au sculat Traian Inpăratul liămulul şi biruind pre Dekeval Craîul Da- 
ţilor au adus Rămlenl şi după ce I-au — aşezat pe aceste locuri au purces 
biruitor cu 600.000 de oste şi trecănd SiretTul, Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul, 
Donul. Şi adastă apă — ce să numeşte Donul inparte Asiîa do Evropa, pre- 
C'um desparte la Ţarigrad Boazul: din ooce Ţarigradul cu Galata — de Evropa» 
'f^r diQ colo ScudarTul de Asie. — Apoi îarăş s'au pustiit de Goţi, de Unguri 
^'u Atila Craîul. Titlul Atilit era acesta, — Atila feciorul luT Bendecuc, nepot 
'^'^areluî Nevrod, crescut şi ţinut in Elada — din mila luî Duninezău Craîa 
Ungurilor, a Midilor, a Daţilor, a Goţilor — Biciul lui Dumnezău, Spaima 
lumii.» 

8e mal află însemnările urmăl6re: 

F. 36 V. «La anul 6964 (1456) au Închinat (ara Turcilor Bogdan Vodă.» 

F. 37. «La 7209 (1701) au venit Petru Inpărat întăl cu Moscalii în Moldova, 
Va Domnie lui Dumitraşco Gantimir Voevod.» 

F. 37. V., 38. «La let 7227 (1719) au venit Nemţii să Ia pe Mihaîu Vodă 
din EşI, ş-au biruit Vodă cu TătarăI, atunci au făcut Mihaîu Vod Ilacoviţă 
o cruce de pilatră drept oetăţue care este şi păn astăz foarte minunată.» 

F. 38 V. •isSi let 7247 (1739) au venit Moscalii al dolle rănd In domnie lui 
Grigorie Vodă Ghiea bătrănul.» 

F. 39. «La anul 7248 (1740) lune 8 sint născut eu după ducere Moscalilor 
ce au fost venit In domnie lui Grigor Vod Ghica, Iar aice am scris eu, şi 
am scris la anul 7310 din cari scoţănd piste mii 248 rămăn 62 ani, de cănd 
sint născut eu.» 

«Toader Jora Pah.» 

F. 39 V. — 40. «La anul 1787 Avg. 16 au venit veste la Eşî, precum că 
r$*au stricat pace, şi au Început a treci Turci In sus să-s bată cu Moscalii.» 

F. 40 V.— 41 V. «La let 7255 (1747) au fost o întunecare de soari atăta 
de înfricoşată căt spun că s'au văzut şi stelile pe cer, adastă s'au înlămplat 
In domnie lui Costantin Vodă Mavrocordat şi o ţiiu minte şi eu că eram 
de 7 ani.» 

F. 42 V. «La anul 1802 au fost un cutremur foarte groznic. Oct. 14.» 

F. 86 V. Se află scris: 

«Ci am tocmit pe băetu lui Puţică într'un an.» 

«Un cojoc. — Un minten. — 1 părechi şalvari.— 1 cujmă.— Un brău. — 10 
leT bani. — Ci I-am mal dat pentru cojoc şi pentru cujmă şi pentru chimir 
câte lei.... 73 Iar de şal blănit. —ponosite 2 misiţi blan. — Ce î-am plinit p'un 
contăşd. — Un oontăş tătărăsc ponosit plinit cu 75 pe anu a dolle. — Aceste 
toate de mal sus arătate i Id-m lăsat* şi l-am prilmit să mal slujască o jumă- 
tate de an, ad|o& şasă luni, Insă nu de rănd, ce numai căt ol ave trebuinţă 
de drum. Iar cănd a fi a casă să de aglutor (ătăne-său, Iar lui să i să ţie în 
samă numai păt a Q Ija slujit me, păn va inplini aceste şasă luni, şi să-I mal 
dau 1 manta, o ouşmă prostă, 1 părechi şalvari şi clobote. — Ce l-am dato 
cuşm]^, l-am dat 2 roţi, l-am mal, i s au mal căputat o părechi clobote.» 



F. 87. aAcest& cârti Z&bava FandasiT eşti scrisS^ de Pah. Toader Joraşi ^i 
tsă va int&mpla să o Instreinezi prin ascundere de furtuşagu in vit^t^ ne1>I 
^oslovit 8& 8& sfărşască de cel de sus, amin, amin, zic In veci. 

«Pe a slăril lumi valur! 

Cu c&rma minţii not 

Ca ciind sii zăresc limanul. 

De primejdii să mă scot. 

Alergu cu pănzili întinsă 
Pe lunecul cel de foc. 
Pe mare ace aprinsă 
A vesalul noror.» 

No. 51. 

In-folio mic. — Pagine 266. — Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 

Pe faţa legăturii se află tipărit: «Codica Emborithasque al Frantzieli». 

Pe pag. 1 are titlul: 

«Codică emboricîască al Franţ! tălmăcită întăîaş dată mol- 
dovineşti în zilile pre innalţatului şi îndurătorului nostru Domn 
stăpănitori Prinţipatului Moldaviei Mihail Grigorii Sturza V'vod. 
şi al Ministrului Dreptăţii d.d. Marile Logofăt şi Cavaler Neculai 
Cantacuzin. Di cătră Postelnicul Emanoil Drăghici Prezedent 
trebunalului di comerţi din Galaţi. Anul 1841 Ghenarii.» 

F*e pag 260—266 se află: 

«Scara Emboriceştii codicl.» 

•Cariia L — Pet^tm negoţ în deobftie,i> 

«Titlu I. Pentru cei ce neguţitorescu.v Pag. 5 

«II. Pentru emboriceşti izvoadi.» » 9 

«III.» 

«Pârtia I. Pentru fellul tovărăşiilor şi pentru regula lor.» . . . . » 14 
«II. Pentru prigonirile Intri tovarăşi şi a chipului dispre asă- 

mine hotărări.» » 24 

«Titlu IV. Peatru Inpărţărla proprietăţilor.» i» 2S 

«V. Pentru emboriceşti vursă şi pentru factorii actorilor 

emboriceşti şi mijlocitori.» » 32 

^Pârtia l. Pentru vursile emboriceşti.» » 

«II. Pentru factorii actorilor emboriceşti şi mijlocitori.» . . » 33 
«Titlu VI. Pentru Comisioneri.» 

«Parte I. Pentru comisioani !n diobştil.» • 89 

«II. Pentru comisioani din transporturi pi uscat şi pă răi.» . • 40 

«III. Pentru cărăuşi sau chirigii.» • 43 

«Titlu VII. Pentru vănzări şi cumpărături.» » 45 

«VIU. Pentru poliţă, vecseli plălitoari In ordinii şi prescripţie lor.» » 46 
«Pârtia 1. Pentru poliţă.* 



123 

«Pai-agraf 1. Pentru fellul poliţilor.i 

«2. Pentru preînşrijări sau dişteplari.» Vag. 48 

•3. Pentru a(ătarisiri.» » 49 

«4. Pentru aţătarisiri i:i favor mijloci toari.» u 51 

«5. Pentru căderi sau termen.» » 63 

«6. Pentru gir.i » 55 

«7. Pentru dinpriună Inchizâşluiri.» » 56 

•8. Pentru adăogi toare iscălitură.» » 57 

«9. Pentru plată.» » » 

• 10. Pentru plata in favor mijlocitoari » » 61 

«11. Pentru drituri şi datorii a ţăitorîului sau Infâţăşi- 

torîului.» ») 62 

«12. Pentru contra mărturii.» » 68 

«13. Pentru prifacirîa poliţai.» » 70 

^Paplîa II. Pentru vecseli plătitoari în ordinii.» »• 73 

«III. Pentru paragrafii.» » 75 



aCurlXa IL — Pentru negoţuri di mare.t 



«Titlu I. Pentru corăbii şi alţi vasă di mari.» » 77 

«II. Pentru opriri şi vănzarîa corăbiilor.» » 83 

«III. Pentru proprietăţile corăbiilor.» » 91 

«IV. Pentru căpitan » » 92 

«V. Pentru tocmala şi hacul corăbierilor şi aceloralanţi 

oamini a marinii.» » 103 

«VI. Pentru acturile năimitoare şi năimala corăbii.» ... » 110 

«VII. Pentru actul Inbărcării.» » 113 

«VIII. Pentru navlu.» » 115 

«IX. Pentru inprumutările di marla.» » 124 

«X. Pentru sigurităţile de primejdii.» » — 

«Pârtia I. Pentru vecsălile di sigurităţi, fellul şi pcrsunalul lor.') . » 131 

«II. Pentru cuvinitile siguripsitoriuluî şi siguripsitului.» . . » 139 

«III. Pentru lepădarla lucrurilor siguripsiti» ..*.... » 146 

«Titlu XI. Pentru răsăpi.» » 155 

«XII. Pentru aruncări şi sinisfora.» » 161 

«XIII. Pentru prescripţii.» » 167 

«XIV. Pentru celi nepriimite de gludecată.» » 169 

•Cartla III. — Pentru sUrăcil fi bancrui siu faliment.^ 

«Titlu I. Obşteşti răndueli.» » 170 

«Pentru sărăcii.» • » i 

171 

«Cap. I. Pentru arătarla sărăcii.» » ) 

«II. Pentru pecetluiri.» » 173 

«III. Pentru curator şi factorii la falimenturi."! » 175 

«IV. Pentru celi mai Intăi Ingijări a factorilor şi celi Intăi 

răndueli pentru sărăcii.» » 178 

«V. Pentru bilanţ.» » 181 

«M. Pentru vrimelnlceşti advocaţi.» • 183 



124 

«Partta. I. Pentru alegirîa color vrcmelniceşti advocaţi.» .... Paşr. 183 

«11. Pentru coutenirla lucrării faotoriior.» » ISâ 

dl II. Pentru dispăgubirla factorilor.» » • 

«Cap. VII. Pentru lucrările vrcmelniceşti lor advocaţi.» » 186 

«Pârtia. I. Pentru dezligarla pecoţilor şi a catagrafii.» > i 

«II. Pentru vânzare mărfurilor şi lucrurilor mişcătoari şi 

adunarîa banilor.» * 189 

«III. Pentru păstrătoarile scrisori.» 192 

«IV. Pentru cercarîa inprumulârilor.» ^ 193 

«Cap. VIII. Pentru săvărşitorii advocaţi.» » 19ft 

«Pârtia. I. Pentru adunarîa creditorilor a cărora datorii sau cer- 
cat şi s'au Întărit.» » » 

"Partîall. Pentru alcătuiri sau învoială.» » 199 

«III. Pentru uniria creditorilor.» » 202 

«Cnp. IX. Pentru diosăbitile felîurî a creditorilor şi a dreptăţilor 

fiişti căruia In sărăcii.» « 205 

«Partîa I. Obşteşti orăndueli.» » 207 

«II. Pentru driturile creditorilor cu amanet.» ..-...» > 

«III. Pentru fimeeşlilo drituri.» » 210 

«Cap. X. Pentru ce dintri creditori Inpărţală şi lămurire mişcă- 

toarilor lucruri.» » 2U 

«XI. Pentru chipul vănzăriinemişcătoarilor averi a sărăci tului.» » ăl& 

«XII. Pentru lăsarla averilor.» » 217 

«Titlu III. Pentru răscumpărarîa adecă luoare innpoi schimbări sau 

răsplătiri.» » 220 

"IV. Pentru faliment.» » 22$ 

«Cap. I. Pentru faliment curat.» . . . .' » » 

«II. Pentru viclîan faliment.» » 22ft 

«III. Pentru ocărmuirîa averilor falitului.») » 230 

«Titlu V. Pentru rădicarîa în stări.» » 231 

aAtărnare din galiclasca politiclasca Codică.o 

^Cartla Ill.t 

♦Titlu X. Pentru înprumutari.» » 235 

«Cap. I. Pentru acespre Întrebuinţări inprumutarisauinlesnitoari.» » 236 

«Parţiali. Pentru îndatoririle inprumutatuluT.» » 237 

«III. Pentru Îndatoririle inprumutătorluluT spre întrebuinţări.» » 238 

«Cap. II. Pentru ace cheltuitoari sau semplă înprumutari.» . . » 239 

«Parte I. Pentru fîrta cheltuitoari! Înprumutari.» • 240 

«II. Pentru îndatoririle în prumută tortului.» » 242 

«III. Pentru îndatoririle datornicului.» » 243 

«Cap. III. Pentru inprumutaria cu dobănzi.» » 244 

«Titlu XI. Pentru amanet şi secfestru.» » 246 

«Cap. I. Pentru amanet tn diobşti şi a deosăbitilor lui felluri.j » 247 

ftCap. II. Pentru cel di.săvărşit amanet.» » 248 

«Partîa I. Pentru firla şi fellul alcătuirii amanetului.» » — 

«II. Pentru acel di bună voi amanet.» » — 



«III. Pentru Îndatoririle amanetarîulal.^ I-'ag. 249 

«I\^ Pentru datoriile amanetarisi tortului.» » — 

«V. Pentru silitul amanet.» » 255 

«Cap IIL Pentru secfestru.» ■ — 

«Partîa 1. Pentru diosăbitile felîuri a secfestrului.» » — 

<II. Pentru secfestrul după tocmalâ.» b 257 

«III. Pentru secfestru sau amanet dup& hotărări.M » 258 

No. 52. 

In folio mic — Foî 1+93. - Secolul XIX. - Dăruit de D. A. Sturdza (1885) 
Scris de aceeaşi mană. 

Însemnări administrativo, statistice, financiare, istorice şi altele 
^iespre Ţera Român6scă. 

Pe f6ea 1 se află următorelc tn formă de titlu: 

«Let 1822. MaT 22. 

CC De la însum luând cunoştinţă, cată inţălegere aduc însem- 
nările, la cel ce nu le cunoscu, şi Tarăş cată întunecare prici- 
nuescu, cănd nu să văd ca să să simtă de cel doritor, mal na- 
inte pană a nu-I sosi şi trebuinţa, am adunata din fieş care slujbă, 
ce după vremi am cercatu, cele maT trebuincioase; şi le-m aşâzatu 
intracestă condică cum să văd, ca să file spre idele şi folos co- 
piilor miel, pă carii Domnul Dumnezeu săi învrednicescă a 
petrece prin mălnile lor, şi mal mari slujbe decătu aceste în- 
semnate, să va aduce dar trebuincioasa dăşteptare asupra fieş 
cărila însemnări, ca să vedescă câte din fieş ce să şi naşte, şi 
nădăjduescu că cu întărire puteri învăţături a meşteşugului con- 
deiului care o va dobăndi, cu ajutorul ziditorului şi sălinţă a 
sa, va căstigâ cătră fieş ce slujbă din aceste trebuincioasa în- 
drăzn^lă, dăpărtănd cu totul sfilala ce să aduce cănd nu are 
mica acesta cunoştinţă de mal nainte. Prilmescă-să dar cu drag, 
fiind lucru fără vătămare, pricinuitor numai de cinste, folos şi 
laudă.» 

cclr: An:» 

«A pămăntulul podoabă laste omul, şi a omului învăţătura, 
avănd dar învăţătura, nu să îndoiască pentru* cercare, ci cu in- 
drăznelă silâscă-să a dobăndi ori ce slujbă va put6. însemnările 
de tr^ba sămeşăl unul judeţ, ce prin unsprezece fo înainte să 
cunoscu, sănt neapărate şi neschimbate la acesta datorile, prin- 
tr'ănsele să păzeşte cinsti şi buna orăndulală, dintr'ănsele Iarăşi 



126 

să naşte hula, jaful şi dâtălmarâ, când insă stăpănirS na va în- 
cetă să Ya cum acum avaeturi mari şi nesuferite, cu care si- 
luescu pă cel ce dau a să abate tară voYe în drumul hrăpirilor> 
ca cu asupra să scoată cela ce au datu, Iar depărtănd luările şi 
plătind întocmită simbriTe strădanii slujbaşilor, crez că să y& 
arătă acesta meserie opşti cu folos; cănd Sameşul va fi blând 
şi răbdător, laste negreşHu folosi tu, căci acostă meserile ar& 
mare trebuinţă de aceste doaă fireşti daruri. Căştigul calemulul 
sămeşăl laste şi mult şi puţin, după vremi şi întămplare, puţin 
când să metahiriseşte cinstitu, mult cănd să iac hrăpirl, telo» 
pandon, după cel de acum cursu, luându cu ti. 5000 ou 
rămâne pâgubaş; atăta am avut-o i eu cănd am tost sameş la 
sud Slamrămnec în let 818.» 

Pe foea i.epn«^. dela Început se află urinăt6rele versuri: 

•învăţătura, vederea, şi cercară 

«Depărt^ză de la omu Întunecară, 
«Adunate c&le trele 

«Aduc stare şi putere. 
«Judece dar fieş care 

«Trebuinţa care are, 
«Şi aMgă drept folos 

«Lucru fârâ de ponos. 
«A vederi cunoştinţă, 

«Ce iş are şi fiinţă. 
«Ca să crt^ză adevăratu 

«Răul. bine, ce-m lucrata.» 
(fM tHunghiU roşu cu vtrful in jos.) 
«Nicule fătul mieu, acesta condică să o păstrezi foarte bine ne isănduţa 
din mană, căci vrem6 viind IţT va O de mare trebuinţă.! 

Pe dosul aceleiaşi fol se află o figură in colori In formă de con trunchiat 
(turnul Vavilonulul?) de-asupra unei boite lii semicerc. De-desubtul figureV 
slnt scrise vorbele : «'0 ^ofioţ too ^yjX.» 

Volumul are următorul cuprins: 

«Ce hărţii adică scrisori trebuîe să c^ră un s«imeş nou, oe merge In 

judeţ, de la cel vechiu.» F. 2* 

Povăţuire in privinţa perceperii birului ţiganilor, şi altele . . . . » 1& 

Notiţă relativă la venitul Logofeţieî Hătmăniel » 19 

Notiţă relativă la Însărcinările ce cad asupra Agiel u 20 

«Cate isnafuri are Agila din vechime legate in semnul drăgătoril sale, 
şi ce poclon aduce fieş care peste anu, pentru ingrijărc ce li să dă la 

ale lor obiceiuri?» 1822 Mal 10 » 21 

ctCe zapcilăcuri are A^iTa şi Ia htivîietu?» > > 

«Ce oameni slujători ave Agiîa supt Zapcilăcuri. după vechiul caTdu 
al Vistierii, şi cum pă numescu?» . , . » 2& 



127 



al lumănărarilor.tt F. 22 

al s&punarilor.i » 21^ 

lăr! pentru băcani, precupeţi şi cârclumari » » 

iilala ce merge pă zi la un cuptor, pentru lucru a trei chile 

805.» «24 

al brutarilor.» * » 26- 

>ra de nartul pilni. 821 Avg. 3.» » » 

■ă pentru nartul felurimilor de băc&nil şi altor luoMrl de post. 

5. 5 F. 26-2a 

Agiî ce să dă de la Vistierie.» F. 2» 

Agil care poate să să adune fără mare catahrisis şi turburare.». » » 
Agiî ce s'au urmatu cu Începere de la l^t 812, mergănd spre 

pană acum l^t 822 » » 30 

al Logofeţii, ce am luatu la l^t 819.» » 31 

vul Polcovnicii de Cazaci, după care acum urmeză acesta dră- 

> 1819 Mart. 20 F. 32-3* 

iri prin care să lnsărcin<^ză isnafu măcelarilor cu tăieri şi 

cărni, aici in politile.» F. 34— 35> 

iheorghiu Cara^ Vvod. intăresce anaforaua veliţilor boerl 
1815 Dechemv. 12, relativă la invoela săpunarilor pentru vin- 

pun ului pe un an de 4^\e. 1815 Dechemv. 13 F. 35* 

Iheorghiu Carag^ Vvod. dă carte lui Costandin Buri vătaful şi 
3 Gecăroglu, luminărarl, cu ponturile, după cari ad a vinde 

e. 1816 Dechemv. 23 F. 36—37 

de vătăşăle ce să da la mana vătafului de brutari.» . . . . F. 37 

bacal-başi.» » 38- 

vătăşăl de arabagitu.» » » 

vătafului de precupeţi.» . . . » 'd^ 

vătafului de săpunarl.» » » 

vătafului de pescari.» » 40 

vătafului de f&Inari.» » » 

vătafului de vinari.» » 4t 

vătafului de măcelari.» . » » 

vătafului de tabaci.» » 42" 

r6 de nartu pălni şi cheltueli, care s*au săvărşătu in Divan, fată 
Jirila Sa răposatul Dom nu Nicolale Petru Mavroghene, şi l-am 

semnatu prin condicile tată-mieu şi Întocmai cum să vede.» . » » 
dni Nicoku Suţul Vvod. intăresce anaforaua boerilor ortn- 
să cerceteze şi să chibzu^scă pentru vln4area pânei in politie. 

ilie 19 » 4* 

dru Nicolale Suţul Vvod. hotăresce ponturile, dupe oari are 

:e br^sla şelarilor. 1819 . . ... » 4(> 

atu de mulţumire ce au datu isnafurile Agil. dumi-sale vel Agă 

ui sin Dragmanache, alcătuitu de mine.» » 47 

L*la cheltuelilor facerii unii buţi cu spirt do o sută vedre.» . » 48- 
are In privinţa unor obirelui-I rele şi altele ce se urmau pe la 

n>»ntul mesil de opt^ la let 1822 . » » 

judeţului cSlamrămnic« . ...» 4» 



128 

«Cumpărătoare a tre! vite.» F. 49 

«Scară de prăviIT, din cele inpărăteşti.» > dO-65 

«Canoane alese din sfintocul Inpăra tulul lustinilan, cu litiu ce să 

«h^mă pravile pentru plugari.» > 66 

Tarif pentru pteta lucrătorilor brutari » 79 

Diferite reţete » ^> 

«Pentru Spătărie, din let 1798.» » 81 

»Havaetul ce adună Spătăria de la Polcovnici, şi cftpitanT i zapcil 

mart şi altele, peste an, cum şi ce slujitor! are.« ^ 9lt 

«1796. Obicinuitele drumuri ale menziluluT, ou caşurile lor, i căti 

■caî şi căţi surugiî.i » ^ 

«Catagrafîîe a politii Bucureştilor, ce s'au făcut in ]<§t 1798.» ...» 88 
Diferite poveţe pentru felul, cernerea şi măcinatul grăuluî, ela . . > 89 

«Cisni do carne.» » 90 

Raport către Divanul ValachieT, In privinţa negoţului măcelarilor . > 91 
«Cheltuelilece cer măcelarii asupra nartuluî ca să mărescâ preţu cărnii.» > 92 

Chipul dupe care se dă de la Visterie carte de scutelnici » » 

La sfirşit se află desemnat, în colori, faţada templului Artcmidel, cu 
inscripţiunea: «'0 vac; ryj^ *Apte^i$o(»; iar de desubt următ6rele stihuri: 

oDe inpărăt(}sa Âmazonilor sănt zidită 

«Şi de cel cu răotate Brastrat prăpădită, 
«Vrănd să-ş facă pomenire 
«Şi la nume nemurire; 
«Nu sănt basnu. ce minune 
«Asiîană văd şi spune, 
«Căci acolo şViştăzI săntu.- 
«Tomeliîle'n păniăntu.» 

No. 53. 

In-folio mic. — Fol 298-f 139.-S'.-col. XVIII. -Dăruit do l). A. Sturd7*n la 
13 Sept. 1885. 

Scris de aceeaşi mână. Sfîrşitul după foea 128 din partea a 2-a lipsesce; 
foile 129-189 sunt. albe. 

Letopiseţul Vornicului loan Neculce, în 2 părţi. 

Partea 1-a, foile 1—298, are pe foea 1-a următorul titlu: 

«llronografu 
«Oare să chiamă moldovoneşte scrisoar6 anilor, serjs cum să 
\a. ar^ta înnainte, cine ce au scris, şi s'au scris în zilele pre lu- 
ttiinatulul. şi pre înnălţatulul Domnu şi stăpănitorlu a toată Mol- 
daviîa loan Grigorie Alexandru Ghica Voevoda, în anul de la 
zidire lumii 7274, Iar de la întrupare lui Dumnezeu cuvântul, 
1766, luna Martie 27 de zile, înţrii pomenire răposaţilor Domni 
a pământului. Moldovil^ cu toată ciheltulaja Post. Alexandru Hur- 
muzache.» .. : . ........... 



129 

rinde urin&l6rele: 

îuvinterea IKogăln. Letopis. ed. 1. 1. II p. 196; ed. 2, t II, p. 177). . F. 1 

îdoslovila adecă mal !nnainte cuvântare din deao&lecaţul ţ&răi 

viî dint&I şi a nîamuluî raoidovenesoQ, c&tră cetitorii aceşti! 

(Kogăln. Let.piit, ed. l, t. I, p.3— 6; ed. 2, t. II, pag. 3—6). . . » 2v.— 5 

laxâ, adecă, scară, tusemnar^ cate capete s&ntâ scrise intru 

hronograf al ţărăî Moldo viT.» , -....» 6—9 

rte dintălu pentru nlamul Moldovenilor. Din ce ţară au eşit stră- 
lor», de Miron Costin. (Kogăln. Letop. ed. 1, t. I, p. 7—32; 

t. I, pag. 9-30) 10—34 

pâ 1. începătura Letopisăţuluî ŢărăT Moldoviî.» ^> 34v. 

pa 2. RâzboIulQ lui Traiîan Inpăratul Ramului cu Datiî.» . » 37 v. 

pd 3. De pustiirea (ărălorâ acestora ce eră cu Răml(3ni aşezate.» i> 40 
pd 4. Descălecării ţărăî Moldoviî, cu Dragoş Vodă după răsipa 

dintăî.» » 41 

pu 5. Domniîa lui DragoşQ Vodă.» >. 43 

«Domniîa lui Saşd Vodă.i • » 44 

«Domniîa lui Laşco Vodă.» p » 

«Domniîa lui Bogdanii Vodă.» . u )> 

oDomniîa luî Fetru Vodă.». u » 

«Domniîa lui Romand Vodă.» « » 

>u 6. Domniîa lui Ştefanii Vodă.» u 44v. 

)u 7. Războalale a doî ficiori a lui Ştefan Vodă.t» » » 

)ri 8.» ). 47 

)â 9. Domniîa luî lurga Vodă.» » 47 v. 

)u 10. Domniîa luî Alexandru Vodă cela mare şi bunO.» . . » » 

m 11. Pentru alil optule săboru dela Florenţiîa.» » 48 

»u 12. Pentru Cşij^ci de unde s'au izvodit şi pi ce vreme au 

vinit in ţara leşască.» » 48v. 

»u 13. Pentru doi ficiori a luî Alexandru Vodă celQ mare şi de 
războalale ce au făcut intre dănşiî pentru domniîa ţărăî 

Moldoviî.» » 50v. 

>ri 14. Domniîa luî Romand Vodă.» » 53 

•u 15. Domniîa lui Petru Vodă văr primare luî Roman Vodă.» » 53v. 

•a 16. Domniîa unul Ştefana Vodă.» » » 

H 17. Domniîa luî Ciubăr Vodă.» . . . » » 

d 18. Domniîa luî Bodgand Vodă.» >' » 

d 19. Domniîa lui Petru Vodă Arond.» » 56 

d 20. Domniîa luî Ştefand Vodă cel bund şi vilîaz.» . . . . » 57 

d 21. Războluld luî Ştefand Vodă cu Matiîaşcraluld Unguresc.» » 58 
d 22. Invrăjbitu-s'-au Ştefand Vodă cu Raduld Vodă Domnul 

Muntenescd.D » 60 

d 23. Războîul Iul Ştefan Vodă cu Radul Vodă Domnul Mun- 

tenescd.o » 61 

d 24. Războiul luî Ştefan Vodă cu Turcii şi cu Muntenii.» . » 62' 

d 25. Ştefand Vodă s*au adunat cu craiul Leşescd.» » 66 

d 26. Albert craiul Leşescd au vinit cu oşti asupra luî Ştefan 

Vodă.» » 66v. 

iseripit româneseU 9 * 



130 

«Capa 27. Domniîa luî Bogdan Vodi, fiolor Iu! Ştefan Vodâ ce- 

luî bun şi vitTaz«t F. 73v. 

«Capa 27 (sie). De moarta Radului Vo JA, Domnul MuntenescO.» • 75v. 

«OapCl 28. Bogdana Vodă au nnârsa cu ostile sale tn ţara leşascâ, 

de au pr&data» • » • 

«Capa 29. DomniTa luT Ştefana Vod& celui tănăr, ficToml lui Bog- 
dan Vodă.! » 78v. 

«Capa 30. DomniTa luî Petru Vodă RareşO.» » 80v. 

«Capu 31. Domniîa luî Ştefana Vodă Lăcustă.» • 82v. 

«Capa 32. Domniîa luî Alexandru Vodă Corne.» » 83y. 

«Capa 33. A doa domniîa a luî Petru Vodă Rareş.» » ?4v. 

«Capa 34. Domniîa luî Iliîaşa Vodă, fioîor luî Petru VoJ;\ Rareş.» » aj 

«Capa 35. Domniîa luî Ştefana Vodă, fratele lui Iliîaşa Vodi.u . » ^v. 

«Capa 36. Domniîa luî Alexandru Vodă Lăpuşnianula.» . . . . « SCv. 

«Capa 37. Pentru Despot cu ce meşterşugurl au apucat domniîa 

şi pentru războaîa ce au avut cu Alexandru Vodă.» • » ^'( 

«Capa 38. Domniîa luî Despota Vodă.» » 8;»v. 

«Capa 39. Domniîa luî Ştefana Vodă Tom^ja.» » î)l 

«Capa 40. Războîula Tomşiî Vodi cu Mirct3 VolX D >m ml Maiite- 

nesca.» y> H5 

«Capa 41. A doa domniîa a luî Alexandra Vodvl Lăpuşnianula.» . « % 

-«Capa 42. De moarte luî Alexandru Vodă Lăpuşnenula.» .•..»> yOv. 

«Capa 43. Domniîa luî Bogdan Vodă, ficior lui Alexandru Vodă 

Lăpuşnianula.» » 97 

«Capa 44. Domniîa lui lona Vodă.» » 97v. 

«Capa 45. Domniîa luî Petru Vodă Şchiopul.» » lOOv. 

«Capa 46. Domniîa lanculuT Vodă SasulO.» » 102v. 

«Capu 47. A doa domniîa a luî Petru Vodă Şchiopu'.») w 103 

«Capa 4''>. Petru Vodă au lăsat ţîira şi domniîa Moldoviî de bună 

voe şi s'au du.s& în ţara nemţască.» » 104 v. 

«Capu 49. Domniîa luî Arona Vodă, cela rău şi cumplit» ...» 105 

«Capa 50. Maziliîa luî Arona Vodă.» » lOov. 

«Capa 51. A doa domniîa a luî Arona Vodă.» » 106 

nPdfiă aici 8'au găsiţii sTrisA LitopisăţulH tă>ăî MoldoriX de Ureche 

Voniicul.n . . h 108v. 

^iCapă 52. fjlopisăţulă ţărâî Moldooil deîa domniîa luî 

Aron Vodă scris de Miron LogofătuL^^ » » 

«Capa 53. Domniîa loremieî Moghila Vodă.» » 109 

«Capu 54. Pentru Mihaî Vodă Domnul ţărăî Muntenoşll.» . . » 111 

«Capa 55. De moarte luî Mihaî Vodă în ţara Ungurîîis?ă." ...» 115v. 

«Capa 5fi. Domniîa luî Simeona Moghila Vodă.» » 117v. 

«Capa 57. {scris 55). Domniîa lui Mihăîlaşco Vo Jă. tîcîor luî Simo.):ia 

Moghila Vodă.ft » y 

«Capu 58. DomniîaluîCostantina Vodă Moghila ficior îcrcmiiî VtHÎă » o 118 

«Capu 59. Dumnila luî Ştefana Tomşîa Vodă.» » llSv. 

«Capu G). Pre Doamna Ieremiiî Vodă o au luat Turciî; şi domniîa 

Radului Vodă celui mare.» » 122v. 

«Capa 61. Domniîa luî Gaşpara Vodă.» » Î24\\ 



IHl 



62 (sct-is CO), Domniîa lut Alexandru Vodâ lliTaşa.» . . . F. 131v. 
G3 (scris 61). A doa domnila a lut ŞtefanA Tomşla Vod&.i. . » 138v. 

64 (scris 62). A doa domnita a Radului Vodă celut mara» . > 141 

65 (scris 63). Domnita lut Mirond Barnovschie Voevoda.» . » 143v. 

66 (scris 64). Domnita lut Alexandru Vodă, fictorul Radulut 
Vodă.» 144v. 

67 (scris 65). Domnita lut Motset Moghila Vodă, fiolorul 

lut Simeon Moghila Vodă.» » 145 

68 (tcrit 66). A doa domnita a lut Alexandru Vodă Ilitaş.» . » 145v. 

69 (scris 67). Căndil au vinitîl Barnovschie Vodă din ţara 
leşască la domnita, şi au mersu la Ţarigrad, şi t-aa tătat 
capula. în anul 7141 (1633).» » 147 

70 (scris 68). A doa domnita a lut Motset Moghila Vodă.» . » 149 

71 (scris 69). Domnita lut Vasilie Vodă, tn anul 7142 (1634).» » 151 

72 (seris 70). Pentru râdicaro lut Vasilie Vodă asupra lut 
Matet Vodă Domnul Muntenesc.» » 152 

73 (scris 71). Căndd au prădat Tătarăt ţara în zilele lut 
Vasilie Vodă.» - . » 154v. 

74 (scris 72). CăndQ sau rădicata Gheorghie Ştefand Ctaurul 

Logofătul pre Vasilie Vodă.» » 157 

75 (srri8 73). Domnita lut Gheorghie ŞtefanCl Vodă, ce au 
fosta Logofăt Ctaurul.» » 159 

76 (scris 74). Căndd au mărsA Vasilie Vodă In ţara muntentască 

cu oşti asupra lut Matet Vodă, şi au bătut pre Vasilie Vodă.») » 161 v. 

77 (Acris 75). Căndâ au vini t Oheorghit Ştefan Vodă cu oaste 

şi s'au intimpinat cu Vasilie Vodă la Sirca şi au ră- 
masa izbânda la Oheorghit ŞtefanCl Vodă.» » 166 

78 (scris 76). Domnita Ghicăt Vodă.» » 176v. 

79 (scris 77). Domnita lui Ştefăniţă Vodă, ficior lut Vasilie Vodă.» » 184 

mă de cuvinte ce săntă auzite din am în om^ de 
vechi şi bătrâni şi în lăopisăţu nu sănt scrise^ ce 
ris aice după domnila Iul Ştefăniţă Vodă, innainU 
l Dabijiî Vodă » iHî^ 

80 (scris 7H). Domnita D;ibijit Vodă.» ... » 201v. 

81 (scHs 79). Domnila Ducăî Vodă celui bătrăn.» . . . . » 205 

82 (scris 80). Domnita lut Iliîaşu Vodă, ficîor lut Alexandru 
Vodă.» ...» 206 

83 (scrii 81). Domnita a iloa a Ducăî Vodă celut bătrăn.» . » 207 
X4 (scris 82). Domnita lut Ştefan I*etricIaîco Vodă.» ...» 21 Iv. 

85 (scris 83). Domnita lut Dumitraşco Vodă Cantacozino, 

in anul 7182 (1674).» » 216v. 

86 (s'iris 84). Domnita luî Antonie Vodă Uu^t, în anul 

7184 (1676).» » 220v. 

87 (scris 85). Domnita a triîa a Ducat Vodă celuî bătrăn, 

î.i ţara Moldovif.» » 224v. 

8 (scris 86). Domniîa a doa a luî Petrictaîco Vodă dela Leşi.» » 235v. 



132 



«Cap 89 (scria 82). Domnita a dja a lut Dumitraşco Vod& Can- 

tacozino, in anul 7192 (1684).» F. 23Bv. 

«Capa 90 (sms 83). DomniTa lut Costantin Cantemir Voevoda, in 

anul 7193 (1685) Iunie 10.» » â42v. 

«(^apQ 91 (scria 84). Domnita luî Costantin Vodă, ficior Ducăî Vodi 

celui b&tr&n. Anul 7199 (1691) Martie 17.» » 259 

«Cap 92 (acria 89). Domnila luî Antioh Voevoda dintăî, fidop luî 

Costantin Cantemir Vodă, anul 7204 (1696).» » 269v. 

«CapQ 93 (acria 90). Domnila a doa a luî Costantin Duca Vodă, 

anul 7209 (1700) Septeravriî în patru-slp]ră-z^î zile.» . » 284v. 

«CapQ 94 (acria 87 j. DomniTa Intăî a luî Mihaî Vodă Racoviţă, in 

anul 7211 (1703).» » 1 

«Cap 95 (acria 88, 92), A doa domnita a luî Antiohiî Vodă, fictor 

lut Costantin Cantimir Voevoda, in anii 7213 (1705).» . » 4v. 

(tCapfl 96 (acria 89, 93). DomniTa a doa a luî Mihaî Voevoda Ra- 
coviţă. în anii 7215 (1707)» » 8 

flCapd 97 (scria 90). Domnita Intăt a luî Nicolae Voevoda Mavrocor- 
dat, Odor lut Alexandru Exaporitul Tcrzimanul, in anul 
7218(1710).» » 14v. 

«Capu 98 (acria 91). Domnila lui Dumitraşco Cantemiril Voevoda, 

în anulQ 7219 (1711).» » 21 

"Capii 99 (acria 92). A doa domnila a luî Nicolae Voevoda Ma- 
vrocordatu, fltulCl lut Alexandru Hxaporitul Terz nianulQ, 
in anul 7220 (1712).» ^ 5G 

aCapQ 100 (iicri'i 93), A triîa domnita a luî Mihaî Racoviţă Voe- 
voda, în anulQ 7224 (1716).» ^ Ci» 

aCapil 101 (scris 94). Domnila luî Grigoril VodăGhica, nepot de fiîu 
lui Grigoril Vodă Domnul Muntenescu, strănepot luî 
Ghiorghiî Ghica Voevoda celui bătrăn ce au fostd la 
noi in Moldova, în anul 7235 (1727). « » 78v. 

««l^apu 102 (a:ris 95). Domnita luT Costantin Vodă Mavrocordat, în 

anii 7241 (1733) Mat 7.» » 88 

«(^apQ 103 (ser Ui 96). A doa domnila a Mării Sale luî Grigorie 

Ghica Voevoda, în anul 7244 (1735) Dechemvrie 15.» . » 94 

«Capa 104 (scris 97). Domnita luî Constandin Vodă, fiîul Mărit 
Sale luî Nicolae Vodă Mavrocordat, în anii 7250 (1741) 
Octomvrie 1.» » 124v. 

La sfîrşit, f6ea 139, se află scris: 

«Acest litopisăţ numerarisăndu-să cuprinde in sine una sută trei zaci şi 
noă file. Insă 128 file scrisă şi 11 file nescrisă şi şnuruindu-să supt pecete 
me să adivereşte.» 

«1839 Septvrie 10 zile. Eşii.» 
«A. Sturza Vornic.» 

La Început, pe f6ea nescrisă dinaintea titlului este scrisă însemnarea următore: 

• Litopiseţul luî loan Naculce, cel mal complet care astăzi se găseşte, 
fiind că orighinalul ce este la d-luî Banul Mălinescu are o mulţime de file 
rupte. 20 Avgust 1845. «M. Kogălnic^nu.» 



133 

«No. 2 a letopiseţelor ce mi-aa slugit In colecţia tiilregă.» 

«1812 Oct 23. am citit.» F. 1. 

No. 54. 

In-40. _ Foî 14. - Secol. XVIII. — Fost al luî M Kogălnioeanu, dăruit 
Academiei de Ministeriul Instr. publ. la Iulie 1882. 

Scris pe hârtie de acelaşi. Legat întreg In piele; pe faţa scurtei dinainte 
imprimat aurit «1795.» 

Pe f6ea 1 sus titlul: 

«1795 MaY 1. — După cum s'au socotit şi s'au aşăzăt leille 
dumi-lor sale veliţilor boerl i alţi boerl şi boerînaşY, cum şi 
zapcil şi slujitori a curţii gospod.)> 

La sflrşit: «Adică: tril zăci şi doă (xs^^f) mii şasă sute noă (HvC^.f) zăcî şi 
cinci lei. — Procit. Vel Vist.» Pecetea mică domnească cu roşu. 

No. 55. 

li\"k\ — Pagine 230. — Secol. XIX. - BibU Scheiană. 
Mcris de acelaşi. — Pe faţa legăturii tn litere aurite titlul ; 

(f Aleco Beldiman — Tragodia sau falnica (sic) Moldovei intem- 
plare.» 

Pe foea albă înaintea titlului cuprinsul volumului in următorea : 

uTobtlă» 

«1. Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovei întâmplare după ^'^^ţ a 

răzvrătire Grăciloru.» 1 

"2. Tălmăcire caimelii lui Vogoridi ce scrie la Sălistra.» 160 

«3. Jurnalul mergirii boerilor deputaţi la Ţarigrad.» 171 

«4. Tractaturile prin care s'au Incbinatu ţara Moldovei de către Dom« 
nul Bogdan Vvd. Ottomaniloru In vremea Sultanului Baiazet al 2-le.» 201 
«5. Stihuri făcute da postelnicu Alcco Beldimanu In vremea inchi- 

direi sale ia mănăstirea Tazlău, 1824.» 215 

'*(iy. Copie de pe hatişeriful prin care .s'aununiitu Domnu ţării Mol- 
dovei loanu Sandulu Sturza Vvd. la anula 1822. b 225 

Xo. 56. 

ln-40. — Fol 25a — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Scris de acelaşi. — Pe dosul legăturii imprimat cu litere aurite : «Asentn- 
Manuscript din ist Moldaviei dela 1662- 17 IG. A. F.o 

Letopiseţul Moldove! de Nicolae Costin, de la P]v^ratie Dabija 
Voevod şi a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, de Axentie 
UricarîuL 



134 

Textul publicat de Kog&hiiceanu in Letopisiţele, tom. II (laşî 1845), p. 1-193; 
ed. II, tom. II (Bucurescî 1872), p. 1—173. 

Pe foea dinaintea textului se alU scris: 

cS& sa ştie di cănd am vinit ou C&luîan la boerlu la dumne-luT Voroecul 
(Jostantin Sturza, fiind vel Vornic la velTat 1775.» 

Pe aceeaşî pagină se află reţete pentru a se vindeca de gălbânare şi de 
albafă. 

Pe foea 256 r. — după sfirşitul textului se afla Însemnarea urm&tore: 
tLa anu 1839 Mart. 26 au venit Pastile şi Blagoveşteniele S&mbătă In săp- 
tămână paternelor, au fost omăt, frig, îngheţat căt au ioblat oameni! cu sâ- 
niele, şi au ţinut tot.... ş— păn la Apr. 3, căndu Tar au ninsu puţina, şi la 
Apr. 5 ani eşlt la plug la ţălină că la moenă nu să pute ara. 

«Căminar loan Barcarlu.» 

Pe f6ca albă 257 este scris: 

«La velet 1733 Ghenar. 6, au venit luT Alexandru Muruz Vod schimb de 
la Moldova la ţara Romăniască, şi de acolo s.^ vie Domnul Mihaiu Gostandin 
Suclu Vod aice In Moldova.» 

Pe dosul accleeaşl fol se află începutul epistolei lui Porlu inpărat cătrâ 
Alexandru Machedon. 

Pe f6ea 258 se află o glumefă «reţetă pentru ori ce fel de boale.» 

No. 57. 

In-folio. - Fol 211. - S.»col. XVIII. - Bibi. Scheiană. Scris de acelaşî.- 
Pe foea 1 titlul : 

«A lui Eliodor istDrie etliiopicTasci,» în 10 cărţT. 
Lh sfîrşit (f. 211), dup*\ text, se află următorele: 

((Stărşit ca acesta au luat întămplârile cele ethiopiceşti a Iul 
Theaghen şi a Hariclil, care o au alcătuit bărbat (iniclan Emi- 
sinen la nem din cei despre răsărit, filul lui Theodos Iliodor- 

«Au luat sfârşit carte lui Eleodor. 

«Adastă carte o am scris eu Toder Jora biv vel pitar. Ia anul 
1786 Fev. 25. 

«Iliodor darul sorelul să tălmăceşti. 

«l^ele ce au alcătuit cu strălucire le vădeşte. 

«Pohta şi libovul ţi-s pare că porneşti. 

«Pre Theaghen şi Hareclie curăţă îî păzeşti. 

«Bucurie şi întrestare, grabnice prefaceri prin alcătuire le numeşti. 

«Cele adivărate pentru nestatornicie stării omului grăcşti. 

«Cunună răbdătorilor şi inţălepţilor mal înnainte proroceşti, 

«Care după multă pătimire şi adevărate răbdări o şi dărueşti. 

«Cei ce doresc să să încununezi pentu înţălepcîune şi răbdare 

«Urmezi aceştii pre norocite hisoţirl cu înbărbătare, 

«Pre care şi eu îî rog cu multă dorire 

«Să nu defoîme tălmăcire de nu le va fi cu plăceri.» 



«Adastă carte taste scosă de pre limba Elenescâ de Thoma 
Gramaticul ce au fost Ia sfănta Mitropolie din Eşi.» 

«Iar acum s'au scris cu a me mănâ şi ostenelă, de pe o carte 
a d-luî Sulgeruluî Vasile Carpu, la anul 1786 Fev. 25.» 

«Toader Jora biv vel pitar.» 

Adaus de altul in urm&: 

«Darul carile să socoteşti mai spre bine este acesta carile nepăgubind pre 
oel ce-1 dă fao(e) i*au (?) bogat pre cela ce-1 Ia.» 

Pe faţa din lăuntru a scdrteT din urmă se află însemnarea de: «Bani ce 
^m dat NastasăI pe tosut.]i 

Pe fdea 1-a nepaginată dinaintea textului scrierii se află însemnări de chei- 
tuell: «Ce-am dat croitorfuluY», «Ce*am cumpărat din tărgu.» Urm^ză apoi ver- 
suri din Psaltirea In versuri de Dosofteiu. 

Pe a 2-a Î6e dinaintea textului scrierii se află: 

•Suret de la congresul din Rahkebah in Slezila.» 

«Casa Austrii va păzi şi vor chizăşlui toate acele ce au stăpănit prin pace 
de BabasarovicI, şi acele ce au dat porţii prin pace de la Carloviclu.» 

«Casa Austrii ca o alilată a Rosil II va da ajutor cu bani.» 

«Singură Rosila iş va sfârşi pricina cu Poarta.» 

«Roşie va cunoaşte pe Sfezie singură stăpănitoare» şi să nu să amestece 
in treba ocărmuirii.» 

«Nimene nu să va amesteca in aşăzare ce va face Polonie in ţara sa.» 

aPrusila va lua şi vor chizăşlui Tornu şi Dansca şi nu să va mal amesteca 
tn pricinile ţărălor de glos, adecă Peiban.» 

Pe marginea din jos a foilor 52 v. — 58 se află scrisă urmăl6rea însemnare: 

«La anul 1786 Fev. 20 s*au săvărşit preosfmţitul Mitropolit Kiriu Kir Ga- 
vriîlu, in zilele pre Innălţatulul Domnu Mărie-sa Alexandru Mavrocordat \''oe- 
vod, şi s'au îngropat cu mare cinste şi săbor de toată bberi.me şi de arhierei, 
in sfănta biserica Sfeti Ghiorghie, şi în locul său s*au făcut Mitropolit părintele 
Leon Episcopul de Roman la anul 1786 Sămbăta Fev. 28.» 

No. 58. 

In-folio. — Fol 6 şi 376 pagine. — Secol. XVIII. — Aflat de d-1 V. A. Urechia 
la C'risteşll (1886) şi adus la Academie cu autorisarca Mitropolitului Moldovei 
(Anale, IX, 2.). 

Scris frumos de aceeaşi mană; rindurile 1 şi 5 din titlu scrise cu roşu, 
asemenea titlurile părţilor textului, iniţialele capitolelor, pen6delor, fraselor 
şi ale numelor proprii din text. Deasupra la titlu, la pinax, la paginele 114, 
273, 285 se află cate un desemn de ornament in colori, la pag. 47 ornament 
simplu in negru şi roşu. La începutul textului şi la pag. 245 se află desem- 
nate in colori stemele unite ale amănduror Principatelor. 

Volumul este legat cu lux In piele preste tot, având imprimate cu aur, 
pe faţa scdrţeî de la început, stemele unite ale Principatelor cu iniţialele 
Iw H fi R (Io Nicolae Alexandru Voevod). 



136 

Are urm&torul titlu: 

< Letopiseţe întru carele să coprinde Domnia dtntăT, şi de a 
doao din ţara MoldoveY; a Măriei sale prS luminatului nostru 
Domnu Io Nicolae Alexandru (Mavrocordat) (1) Voevod. Carele 
laste alcătuita de Nicolae Gostin vel Logolăt, feciorul lui Miron 
Costin cl-au fosta Logofăt mare, şi Domnia dintăl şi de a doao 
Iară a Măriei sale din ţara Rumănâsoă, tocmita şi aşezaţii de 
Radula Popescul cl-au fosta Vomicâ mare. Coprinzindâ şi alte 
lucruri ce s*au întămplatu pintr'alte părţi, într*aceste domnii 
ale Măriei sale. Carele 1-amâ scris eâ popa Standul de la Bise- 
rica tuturor sOnţilorâ dina Bucureşti. In luna lui Martie în 20 
de zile, valet 7230.» 

Fe 5 fol urmâtore după titlu se află, intre altele: 

tPinaxd, adecă însemnare de c^le ce să află !ntr*acostâ letopiseţâ.» 

Volumul cuprinde ur maturele: 

«De domnia lui Nicolae Alexandru Vodă, dind Ţara Moldovei. Vă let 7218.*- 
Pag. 1. 

ftDe domnia lui Dumitraşco Vodă Cantemir. Vă let 7219.» — Pag. 47. 

«De a doao domnie a luî Nicolae Alexandru Vodă. Vă let 7220.» — Pag. IU. 

«Radul Popescul vel D vornic»— «Milostivului şi Innălţatulul Stăpănuiul niieu 
şi Domnului Io Nicolae Alexandru Voevodd, sSnătate şi viată îndelungata 
din toată inima rog.» — Pag. 241. 

«Viţa pre luminatului N(3m al pr^ innălţatului şi milostivului Domnu Io 
Nicolae Alexandru Voevod, pr<5 bunul stăpănitorlul ţărăl Rumăneşti, care 
să trage din Alexandru Vodă cel bun.» — Pag. 243. 

«Domnila Măriei sale lui Nicolae Vodă din ţara Rumănescă. ... — KH 
7224.» — Pag. 246. 

«Domnia Măriei sale luî loannO Vodă. Vă lot 7225.» — Pag. 273. 

«De domnia a doa a Măriei sale luî Nicolae Vodă. Vă lot 7227.» - Pag. 285. 

La sfârşit (pag. 376): 

«Până aici am scris cole ce s au Întâmplata, până în săvărşitul a zoce 
ani, dintru a doao Domnie a Măriei sale lui Nicolae Vod; Iară de aico 
îfinaiiite. cu ajutoriul şi mila Iul Dumnezeu, voia scrie începănd de In al 
utisprăz^cclo an, şi innainte.o 

No. 59. 

f n-folio. — Pagine 294. - Secol. XVIII. — Dăruit de I. A. Navrea la 15 
(29) Octobre 1886. 
Scris de aceeaşi mană; titlurile şi iniţialele periodelor (zacele) ou ro^u. 

Letopiseţul Ţ6ril Moldovei dela Facerea lunnil până la 1595 
(7103) întocmit de Nicolae Costin. 

(1) Adaus mal tânjid de alt scriitor. 



137 



prinsul urmfttor: 

%Fac erS.» 

Pag. 

ap. 1. — Pentru facero lumii.» 1 

ap. 2. — De inp&rţire limbilora, c&nda să f&cd turnul la Vavilon 
Qultire a multe noroade, din trei ilcTorl aT luî Noe, anul de la 
31, pe cum mărturiseşte Berosie, Tar de la zidiri lumii numără 
787. Tar alţii scriu aducănd mărturie pre losifA jidovul— 2245.». 21 
ap. 3. — Pentru seminţila şi n^mul lui Sim, şi de 6 ficiori al luT.t . '^26 

ap. 4. —Pentru seminţila şi nemul lui HamQ.» . 28 

ap. 5. — Seminţila şi n^mul lui AfetQ, al tretld fîoloru al lui Noe.». 31 
ap. 6. — Iară la anii ce s'ar fi aşezata Daţii pre act^te locuri de la 
mii cu gred Taste a să adeveri, de vreme că nimine ales anii 
Tară de aa şi scris, Insă nu să tocmescu cănd tntr'un chip Grecii, 
(!hip Răml^nil, socotescu anii de la zidiri lumii, Tară căt am 

ia n'am lăsat nescris » 42 

ap. 7. — . I. . . De Tralan inpăratul Ramului care ail venit asupra luT 
1 craiul Daţilor, de ad discălecat cu Răml^nil ţările Daţilor. ...» 48 
ap. 8. — Pentru Italila de unde ad eşitdin neamul Moldovenilor, 
iipa Daţilor, din care ad eşit strămoşii Moldovenilor.» .... 54 
ap. 9. - De numele Moldovenilor şi a Muntenilor după ce ad 

t Tralan.» 56 

ap. 10. — De Trailand Inpăratd şi de nemul luT şi cum au stătut 
npărăţil Ramului, şi de ostile luT ce ad tras asupra luT Deche- 

il Dachilor şi la ce vreme.» 00 

ip. 1 1. — Pentru războiul lui Trailand Inpăratul Ramului cu Deche- 

il Daţilord.» 61 

ap. 12. — Aice vine răndul să pomenim de cetăţile ce să află aice 

a noT.» 76 

ap. 13. — Pentru nem urile numelui acestor ţări, şi pentru 

»r.. . 80 

ap. 14. — De răsipa Daţiel de Trailand descălicată.» 86 

ap. 15. — De descălicare ţărăl leşăştT, pe ce vreme şi de ce 

i făcut.» 95 

iscălicatul ţară! Moldove!, la ce văletd de la zidire lumi! s*au 

td.». . . . : 98 

omnila luî Dragoşia Vodă.» 102 

omnila luî Alixandru Voevod.» 117 

entru 2 ficior! al lui Alixandru Vodă şi de războaele lor.» . . 134 
e nişte Tătari ce ad prădat ţara Moldove! tn 2 răndurî.». . . 139 

e orbire lui Iliaş Vodă Domn.» » 

e domniîa Iu! Roman Vodă, ficiorul Iu! Iliaş Vodă, văiet6956.». 140 
e domniîa Iu! Patru Vodă, carele au dat Chilia cetate la Un- 

etul 6957.» » 

e moarte lui Roman Vodă.» » 

e und Ştefand Vodă, şi de Ciubăr Vodă.» 141 

e domniîa luî Alixandru Vodă ficior luî Iliaşu Vodă, văleto 6959.». 142 
ăzboîul luî Bogdand Vodă, cu a Leşilor.» 144 



138 

28. tDe domniia lut Patru Vodă ce la Q porecli tu Aron. vlet 6969.» .. 146 

29. «Războiul luT Alixandru Vodă, cu a lut Patru Vodă la Movile.» . . » 

30. «De domnia lut Ştefan Vodă. ce-T zicA cel buna, şi de multe răz- 
boae minunate ce au făcut, văieta 6965» 147 

31. «Cănd s'au strănsu ţara la Direptate, şi aQ rădicat Domnd pe Şte- 
fana Vodă.» • 

32. «Cându aa prădata Ştefan Vodă ţara SăcuTască.» 148 

33. «Căndu aa luata Ştefana Vodă, de la păjţănT, Chilia, Cetate albă.» 149 

34. «Războiul ce a a f&cut Ştefana Vod cu Matelaş craiul ungurescu 

la Bae.» » 

35. «De prădare Săcuîlor.» 152 

36. «Căndu sau In păcat Ştefan Vodă cu MateTaşa craiul Ungurescu.» . • 

37. («De nişte Tătari ce au intrata tn ţară să prade, vkUt 6978.». . . > 

38. Căndu aa sfinţita Ştefana Vodă mănăstire Putna.» 153 

39. Cănd aa tntratu zavistiîa intre Ştefan Vodă şi Intre Radul Vodă 
Domnul Muntenescu, şi de ardere BrăiliT, valetul 6978. « 

40. xDe talare capetilora a nişte boerî.- 154 

41. liăzboîul de la Socî, căndu s'aa bătuta Ştefan Vodă cu Radul 
Vodă, văl(5tul 6979 Mart. 7 zile.* » 

42. De una cutremur. > » 

43. ^ Al doîlt^ războTu a lui Ştetan Vod cu a ledului Vodă la Izvorul 
apel, 6981 Noem. 8. 155 

44. Războiul Radului Vodă cu a lui Basaraba Vod&. > 157 

45. «Cănda au luata Ştefana Vodă cetate Tel^jănulul, şi căndu s'au bă- 
tuta cu Ţăpăluşa şi cu Ungurii, mal apoi şi cu Basarab.^ 158 

46. ^ Războiul lui Ştefana Vodă cănd s'aa bătuta cu Turcii la Vasluîu 

la Podul nalt.- * 

47. De cumplita bătae a lui Ştefana Vodă, cănd s*aa bătuta cu Meh- 
meta inpăratul turcescu şi cu Munt(^nil la Vale albă, 6984.- 160 

48. «Răspunsul altor semne. 6985 Noem.» 162 

49. Războiul de la Rămnica, căndu s*aa bătuta Ştefana Vodă cu Ţă- 
păluş Vod.^ » 

50. «Căndu au luata Inpăratul turcescu Baezita Chilila şi Cetate 
albă. 6992. 164 

51. Războiul când saa bătut Ştefan Vodă cu MalcocI şi cu Turcii 

la Catlabuga. > 165 

52. I^zbolul cănd ?s'aa bătut Ştefan Vodă cu Hrolot pe Sirellu la 
Şcheî let 6994 Mart. 6 : 1(U) 

53. Războiul lui Ştefan Vodă, cănd aa bătut pre Albert craiul Ie- 
şescu, Ia codrul Cozminulul. - . . . , 

54. Căndu s'aa intorsa napol craiul. ^ 171 

55. De capetile cele de frunte ale Leşilor ce s'au aflat periţl.^. . . 175 

56. «Căndu aa prădatu MalcocI ţara Leşască, 7006. - -. -, . . 176 

57. «Cănd au prădat Ştefan Vod ţara Leşască, 7006 Iun. 22.» ...» 

58. «Căndu s'aa Inpăcat Ştefan Vod cu craiul leşescu, valetul 7009. . 177 

59. «De domniia lui Bogdan Vodă, feciorul lui Ştefan Vodă cel bun. 
7012 Iulie.» 182 

60. «Căndu aa prădatu LeşIT ţara Moldovei pună la BotăşanI.» ... 183 



139 

61. tCftiidu ad marsn 6o«?ddn Vod& ou oaste in ţara Muntenească 
supra Radului Vodă, 7016 OcL» 183 

62. «A treîa solie c&nd aQ trimis Bogdan Vod la craiul leşesc.» . . 184 

63. «Cându aa prădata lladul Vodă Domnul Munten^scu ţinutul 
Putnel.» ♦ 185 

64. «De moart<S Haduluî Vodă, şi de Mihne Vodă şi de David Mitro- 
polit, 7016.* » 

65. «Cănd aCi prădat Bogdan Vod ţara Leşască.^ » 

66. «Căndu aa prădatu L^il la Moldova, 7017.» 18B 

67. ^Cănd aa prădatu Bechitirie Sultan cu Tătară! ţara Moldova.» .. 188 

68. «Căndu au prădat Mendi Ghirel Hanul cu Tătară! lâtfa, şi Hiti- 
:hire! fecior Hanulu! aa prădatu Moldova, 7021 Avg. 22.» 

69. «Căndu aa venitu Trifăilă cu oaste Ungurească asupra Iu! Bogdan 
w^odâ, 7022. 189 

70. «De moarte Iu! Bogdan Vodă cel orbu şi grozav, fecior Iu! Ştefan 
w'odă cel buna, 7025 Aprilie 18.» 190 

71. «Doninila lui Ştefan Vod cel tănăr, fecior luî Bogdan Vodă, ne- 
>otu Iu! Ştefan Vodă cel buna, 7025.» ... - > 

72. «Căndu au Intrat Alba Sultan In ţară cu Tătari, 7026 Avg. 8.» . 191 
73^ «De moarte Iu! Basarab Vod Domnul Muntenescn, 7030.» ... 192 

74. «De moartt^ Hatmanulu! Arbure.» » 

75. «Căndu saa rădicatu boiaril asupra Domnu său Ştefan Vod cel 
ănăr. 7032 Sept. 7 » 193 

76. «De o oaste turclască.» » 

77. «Pentru legătura păcilor, ce au tocmit Ştefan Vod cu craiul cel 
eşescu.» » 

78. «Cănd aa prădatu Ştefan Vod cel tănăr ţara Muntenească păn 

a Tărgşor, 7034.» - . 194 

79. l>e moarte Iu! Ştefan Vod cel tănăr.» . . , 

80. «De domniia Iu! Patru Vodă lUreş,. feciorul luî Ştefan Vodă cel 
>un. 7035 Ghen. 20.» 195 

81. «Căndu aa prădatu Patru Vodă Intăî ţara Săculască, 7036..» . . 196 

82. «Al doile războlu c!-au făcut Patru Vodă cu Săcu! la ţara Ungu- 
i-ască di tn sus de Braşov, 7036.» » 

83. «Căndu aa prădatu Patru Vodă al treile răndu ţara Săcuîască.». 198 

84. «Căndu au prădatu Patru Vod Pocucia In ţara Leşască, 7037.» . > 

85. «Războiul de Intă! ce aa făcut Patru Vodă cu Leşi! la Pocutila.» 199 

86. «Al doîle războ! cănd s au bătut Moldovi^ni! cu Leşii.» . . . . » 

87. «Al treîle războlu.» 200 

88. «Cănd sau prădat Leşi! cu Moldovean!, uni! la alţ!.» » 

89. «A patra războlu ce au avut Moldovc^ni! cu Leşi!.:» 201 

90. «Cănd aa venit asupra luî Patru Vodă Suleîman Inpăratul turcesc 
ru toată puteri sa, şi Muntenii cu Domnul lor şi Tătarii cu Soltanul, 

(i Tamovski Hatmanul cu oaste leşască, 7047 Sept. 20.» » 

91. «Căndu aa fugitu Patru Vodă pe la Piîatră tn ţara Ungurească. 

a Cicea.» 203 

92. «Căndu aa venitu Suleîman Inpăratul turcescu asupra luî Patru 
/odă la Moldova, 7049.» 2()« 



140 

93. G&ndu s*aa Închis Fătru Vodă la cetat<^ Ciceulul la Ârd^l şi cu 
Doamna sa şi cu fii săî.» 207 

94. «C&ndâ au trimis Patru Vodă din Ciced carte pre ascunsu ia Su- 
lelm<an tnpăratul turcescu, cu rugăminte ca să-l larte, 7049.» .... 20^ 

95. «Căndu ad purces Patru Vodă din Gicea la inpărăţie.» .... 2:10 

96. «Căndu aa omorătu pre Ştefan Vodă bolaril ţărăi Oăneştil cu Ar 
bureştiî, la Suclava.» 211 

97. aCăndu aa rădicatu boTariî Domnu pre Alixandru Vod, după ce 

au omorătu pre Ştefan Vodă.» 212 

98. «Căndu veniîa Patru Vodă Domnu de la tnpărăţie la Moldova, şi 
bolaril ţară! I-au eşitu la Brăila tnnainte.» * 

99. «Căndu aa tălatu Patru Vodă nişte boTarT la GalaţT.» 214 

100. «Căndu sau aşezat Patru Vod la domnie al dollâ răndu, 7048.». > 

101 . oCăndu 8 aa bătut Patru Vodă cu Mallatu voevodul Ardeiului, îa 
ţară Ungurimea cu Ungurii, 7049 Iunie 8.» 215 

102. aCăndu aa prădatu Patru Vodă al dolle răndu ţara Ungun^ască, 
7050 Sept. 12.» 216 

103. «Căndu aa muritu Patru Vodă, 7054.» 21^ 

104. «Căndu aa pus boîarit ţărăl Domna pre Iliaşu, feciorul lui Pătni 
Vodă, 7056 April. 7.» m 

105. «De domnila lui Ştefan Vodă, feciorul lui Patru Vod, fratile lui 
Iliaşu Vod, mal mic, 7059 Iunie 15.» 220 

106. «tCăndu aa omorătu bolaril pre Ştefana Vodă suptu cort, la Ţu- 
ţora la pod, 7060 Sept 4.» 221 

107. «Căndu aa rădicatu bolaril Domnu pe Jolde, 7062.» 222 

108. «Cănd a a rădicatu Domnu in ţara Leşască bolaril pribegi pre 
Alixandru Vod şi au venit in ţară, 7064.0 » 

109. «'Căndu s*aa aşezatu la scaun Alixandru Vodă, 7065.» 22H 

110. «Căndu s'aa aşezata la scaun Ştefan craiul Ungurescu, feciorul lui 
lanoş cralu.» 225 

111. «De domnila lui Dispot eriticul, 7069 Noem. 18.» - 

112. «Războiul luî Alixandru Vodă Lăpuşnt^nul, căndu 8*aa bătut la 
\'erbie cu Dispot Vodă, 7069 Noem. 18.» 22(5 

113. «Căndu s'aa dus la Ţarigrad Alixandru Vodă.» 227 

114. «Căndu a a trimis Dispotu la înpărăţie pentru stc^ag.» .... 228 

115. «Căndu s'aa aşezatu Dispot la scaun.» » 

1 16. «Pentru acesta Dispot Vodă. de unde s'au ijdărătu şi In oc chip 
ş'aa scos nume de domnie.» 22d 

117. «Căndu au otrăvitu Alixandru Vodă pre Dispot.» 23H 

118. «Căndu au purces Laskil cu Dispot intăl spre Moldova.» ... 234 

119. Q Căndu aa venita veste la Alixandru Vodă cum Dispotu aa muritu.» 

120. «Căndu aa mersu al dolle răndu Laskil şi cu Dispot cu oaste spre 
ţara Moldovei asupra luî Alixandru Vodă, şi s au bătut cu Alixandru 
Vodă la Verbie, 7069 Noem. 18.» 230 

121. «Căndu s'aa sftiAuitu Laskil să scoată pre Dispot din domnie.» . 23S 

122. «Căndu s'aa sfătuit bolaril ţărăl Moldovei să scoată pre Dispot 
Vodă din domnie.» 239 



141 



23. «Căndu ail prinsu de veste Dispot Vodă, că vine Vişnoveţkiî asu- 

. luî.» 240 

24. • Căndu ad trimis Ia Vişnoveţkiî Dispot Vodă pentru pac^.> . . » 

25. «Căndu aâ trimis Dispot Vodă să facă pace cu Laskil.» .... 241 

26. «Căndu aâ viclenit Tomşa Hatmanul pre Doranu săâ Dispot Vodă, 
3ast^ î-au răsipitu.B 242 

27. «Cănd au perit N^niţiî luî Dispot Vodă.» .243 

28. «De domniîa luî Ştefan Vodă Tomşa.» 245 

29. «Căndu aâ bătut Tomşa pre Vişnoveţski! la VeroTcanî pre Siretîu.» » 

30. «De moarta luî Vişnoveţskiî.» 246 

31. «Căndu aâ mersu Ştefan Vodă Tomşa asupra Domnu-său lui 
;pot Vodă.» 247 

32. «De moarte luî Dispot Vod criticul.». . , 248 

33. «Căndu aa trimis Ştefan Vod^ Tomşa la Laski Voevoda Siraskiî 
să întoarcă napoî.» , 

34. ' De războiul luî Ştefan Vodă Tomşa, cănd s'au bătut cu Mirc^ 

dă la Milcov Domnul Muntenescu, 7068.^ 250 

35. «A doo domnie a luî Alixandru Vodă Lăpuşn^nuL 7068.» . . 251 

36. «Căndu s'aCî aşezatu al doîle răndu Alixandru Vod la scaun şi 
moarte luî Ştefan Vodă Tomşa.» 252 

37. «Căndu aQ omorăt Alexandru Vod 47 de boîarî.» » 

38. «învăţătură şi certare celor mari > 253 

39. «Căndu aâ răsipitu Alixandru Vodă cetăţile din Moldova.» . . 254 

40. «învăţătură şi certare.» » 

41. «De un Ştefan Vodă ce aâ venitu cu oaste asupra luî Alixandru 

i, 7074.» 255 

42. «De moarta luî Suleîman Inpărat Turcescu » » 

43. «De moarte luî Bogdan vodă snâ Alixandru Lăpuşniînul, 7076 » . 256 

44. «Căndu aâ mazilit pre Bogdan Vodă.» 257 

45. «De domniîa luî Ion Vodă, ce-î zic Armt^nul, pe carile pe urmă 1-aâ 

tu Turciî ou 2 cămile, 7078.» 258 

46. «Războiul luî Ion Vodă cu Bogdana Vodă.» 259 

47. «C^n s'au aşezat la scaun Ion Vod.» 261 

48. «Căadu aâ venit v^te luî lonâ vodă că Tau mazilit inpăratul şi au 
a domniîa lui Patru Vodă Şchiopul, şi cănd s'au sfătuit Ion Vod 

\ rădice cu ţara asupra Turcilor, 7081.» » 

49. « Căndu s'aâ gătitu lonâ Vodă cu oaste tnnaintia Turcilor.». . 263 

50. «Cănd au bătutu straja luî Ion Vodă pre straja luî Patru Vodă 

i luî Alixandru Vod Domnul Muntenescu.» > 

51. «Căndu aâ bătut pe Patru Vod Ion Vod.» 264 

52. «Căndu aâ prădat Ion Vodă ţara Munten^scă şi au pus şi pe Vin- 
Vodă Domnu acolo.» » 

53. aCănd aâ arau loan Vodă Brăila.» 265 

54. Al doîl6 războîu, căndu aâ bătut Ion Vodă pre oaste turcîască 

ătărască.» . . , » 

56. «Al treîl6 războîu ce aâ făcut Ion Vod bătănd o oaste lur- 
jcă.» to 



142 

156. «Al patrulil' r&zbolu cându slau b&tut Ion Vod&cu Tarcil la Ca- 

hui, unde şi moarte groaznică i s'au prilejit» 26S 

167. «De moartti luî Ion Vodă.» 270 

158. «C&ndu ad pr&dat Tătarăî ţara Moldovei.» > 

159. aCăndu saâ aşezat In scaun Pătni Vodă.» 271 

160. a De domiiiîa luî Ivanâ Potcoavă ce Iau poreclita Creţul, care 

ş aQ pus nume de domnie Ion Vodă, 7085 > 

161. «Căndu aâ purces Ivan Potcoavă Intă! ou oaste căzăcTască In 
ţara Moldovei.» 272 

162. «Căndu au mersu ponoslu dela Patru Vodă la craiul leşescu 
pentru zarva ce făcusă Potcoavă Creţul cu Cazacii In ţara Moldovei, şi 

al doile răndu mergând ca oaste căzăcîască şi aCl apucat scaunul.» . 27:) 

168. «Căndu au trimis craiul să prinză pe Potcoavă.» » 

164. «Războiul lui Patru Vodă, căndu sau bătut cu Potcoavă.» . . 274 

165. «Al doIl(5 războîu căndu s'au bătut Patru Vodă cu Potcoa\ă la 
Docolina.» 275 

166. ((Căndu s'au Intorsu Creţul In ţara Leşască şi ad părăsi tu scadnul 

şi de moarte lui.» 276 

167. «Căndu s'aft aşezatu al doîli^ răndu Patru Vodă la scaun, 7086.» 277 

168. «De domnila lui Alixandru fratele Creţului, carile ad apucatu scau- 
nul şi aâ domnitu o lună.» ' 

169. «De nişte domnişori ce venise Iar cu Cazaci.» 278 

170. «Căndu s'au prădat Daşovul, 70 >7.» » 

171. «De maziliîa lui Patru Vodă, 7088, Dech. 2.» 279 

172. «De domnila lanculuî Vodă, ce-î zică Sasul, 7088 Fev. 17 » . . » 

173. «De un domnişor Ion Vodă Lungul, 7089.» » 

174. «Căndu aCî pribegit boîaril ţărăî pin ţări de nevoia lanculuî Vod.* 280 

175. «Căndu aâ pribegit lancul Vodă şi de moarte sa, 7091.» .... 281 

176. «A doao domnie a luî Patru Vodă Şchiopul, 7092 Oct. 17.» . 282 

177. «De nişte Cazaci co venise să apuce scaunul Moldovei, 7092.» . h 

178. «Nişte Cazaci ce au prădatu nişte sate.» . . . . • » 

179. «Cănd au ziditu Patru Vodă Galata din deal.» 283 

IHO. «Căndu aCi prădatu Cazacii Tighina şi o au ars-o 7092 A vg. 7.». » 

181. ((De o sccită mare ce au fostu în zilile acestui Patru Vodă dtV-u 
peritu toată roadă, 7093.» » 

182. ((Războiul Părvuluî Pârcălab la Prieslav cu Cazacii, în zilile lui 
Patru Vodă, 7095 Ghen. 8.» 284 

183. «Căndu aCi făcut Patru Vodă nuntă de au însurat pe Vlad Vod 
iiepotu-săil, 7095 Iunie.» » 

184. «De nişte Cazaci ce au prădatu Daşovul, 7095 Iun.» 2<> 

185. Războiul luî Patru Vodă. căndu s'aft bătut cu Cazacii la Ţuţora, 

ce venise cu un domnişor Ivan, 7096 Noem. 23.» » 

186. «Căndu aQ lăsatu Patru Vodă de bună voe domnila şi scaunul 

şi s'au dus In ţara Nemţască.» • 

187. «Do domnila luî Aron Vodă cel cumplitu, carile multă greotate 

au adus ţărăî, 7099.» 287 

188. «Războiul luî Aron Vodă, căndu s'aQ bătut la Rău ta cu un dom- 



143 

or ce-I zice Pogdan Vodă, la aniî 7100, şi căndu aA perit BucTum Vor- 

tul şi Trotuşan Logofătul şi Paos Vornicul.» 289 

189. «Găiid s*au mazilit Aron Vodă de tnpăratul.» » 

190. tA doao domnie a lut Aron Vodă cel cumplitu.» 291 

191. «Căndu ad trimis Aron Vodă înnainto la scaun pro Oprc Arma- 
ţi să priiiză pre o samă de bolarî.» » 

192. «Căndu ad pribegitu Un^che Logo&tul cel mare.» 292 

193. «De domniîa luî Patru Vodă Cazacul, 7101.» 293 

194. «Căndu s'au aşezatu Aron Vodă al doll^ răndu la scaun.» . . » 

195. «Căndu ad venitu Lobodă cu oaste căzAciaacă şi au gonitu pre 

-on Vodă din scaun şi au arsu tărgul Iaşii, văMtul 7103» 294 

La început pe pag. 1 se află următ6rea Însemnare: 
«Cronica marelui logofăta al Moldaviel Nicolae Costind (Scrisa de Io ne Ar- 
iiie Navrea şi dăruită biblioteceî gimnasiului roman gr. or. din BrasiovCi, 
1880. "/..).» 

Se pare că la 1880 volumul avea la sflrşit un pinax sad arătare a cupriii- 
liul, care acum lipsesce, căci pe faţa din lăuutru a sc6rtei dinainte a lega- 
re! se află scris: «Scala dela finitd, paginatd şi numeraţia slavonă ira- 
isă în arabica de lone Arsenic Navrea, la 1880.» 

La pag. 114—115 se află următ<3rea notiţă: «loand Radu Leca. 1392 au 
Miit Bulgari la Braşov.» 

La pag. 196: «Adastă carte iste a Dumm^-lu! loan Radu Leca, neguţător 
n Braşov.» 

No. 60. 

In-folio.-Foî 103 -Secol. XVIII -Bibi. Scheiană. 
Aceeaşi soris6re; titluri şi iniţiale cu roşu. 

«lliodori). Cărţile 6, 7, 8, 9, 10. 

La fine: «Stărşitd ca acesta au luatd Intăn?p[l]ările celor ethiopiceştT a luî 
leagh^n şi a Haricliei. Care o au alcâtuitd bărbalu finiclan Emisinen la nem 
n ceî despre răsărit, fiTul luITheodos lliodor.» 
<(Au luatd sfărşitd carte luî Iliodor.» 
«lliodor darul soarelui să tălmăceşti. 

«Cele ce | au alcătuitd cu strălucire le vedeştî. 
«Pofta, dulclaţa, şi libovul ţi să pare că porneşte, 

«linsă pre Thoaghen şi Hariclie ca soarele curăţ ii păzăşte. 
n Bucurie şi întristare grabnice prifacerl prin alcătuire | le numeşte. 

«Cele adevărate pentru nestatornicie stării omului grăeşte. 
^(Cunună răbdătorilor şi inţăiepţilor mal Innainte proroceşte, 

«Care după multă pătimiri şi adevărate răbdări o şi dărueşte. 
«Cel ce doresc să să încununezi pentru Inţălepclune şi răbdare 

«Urmezi aceştil pre norociţii Însoţiri cu inbărbătare, 
«Pre care şi eu îl rog cu multă dorirt^ 

«Să nu defaime tălmăcire de nu le va fi cu plăcere. 
«Adastă carte laste scoasă de pre limba elinescă de dum-luî Thoma gra- 
itic a sfiiUcI Mitropolii din Eşî. 



144 

«Iar acum 8*au scris cu toat& cheltuiala dum-sale Ilie Carp, fi iul dumi-sale 
Vasile Carpâ Sulger. 

«Şi s'au scris de mine Costandin Burghele, fiindtk In Episcopie Romanuluf, 
la velet 1781. Mart. 20. 

«Const. Burghele.» 

No 61. 

In-40 mic. — Foî 259. - Secol. XVIII —anul 1713. — Bibi. Scheiană. 

Scris6re m^unt& şi frum6să; titlurile şi iniţialele ornate şi scrise cu roşu. 
]i) dosul titlului portretul lui Constantin Vodă Brâucoveanu desemnat In ne- 
gru şi verde ; iar deasupra capului lui se vede Christos ap&n>nd in nori; po^ 
tretul este Închis Intr*un frumos cadru de flori fâcute tn alb şi negru pe 
4ond verde. Titlul închis Intre doud col6ne şi deasupra se află o boltă, t6te 
desemnate cu flori In negru, verde şi galben. Pe foile 8, 68, 114 se află câte 
un ornament de flori desemnate în alb şi negru pe fond verde — pe f. 227 pe 
fond galben. 

Scrierea are următorul titlu: 

«Psaltichie rumănescă. Care cuprinde întru sine, Catavasilarlul, 
cu toate trebuincioasele cântări ale besericil, ce să cântă preste 
tot anul, Anastasima cu propedia, şi cu tot meşteşugul, eu Eothi- 
nale, şi Kecragare, Stihirarlul cu toate samoglasnicile praznici- 
lor celor stăpâneşti, şi ale sfinţilor celor mari, carii să prâznu- 
escG preste tot anul, Stihirarlul Penticostarluluî, cu sărbătorile 
Paştilor, dela Sâmbăta lui Lazar păn' la Dumineca mare. Aşă- 
zate cu meşteşugul Psaltichieî pre glasurile grec(eştl). In zilele 
pre luminatului şi de D-zeu înnălţatulul Domn loan Constandin 
B. Băsârab Voevodă, la al 25-le an al dăruitei de Dzeu domnie! 
Măriei sale. Păstorind în arhierescul scaun al Mitropoliei pre sfin- 
ţitul şi de D-zeu trimisul Mitropolit Kyr Anthim Iver^nulO. 
«La anii de la facere lumii 7222, luna Dechem. 24.» 
«Do smeritul întru Irmonahi Filotheî snG Agăî Jipel, în sfânta 
Mitropolie.» 

După titlu, pe foile 5 — 6, se află următ6rea dedicaţie: 

«Blagocestivuluî, pre luminatului, pr^ înnălţatulul şi de Hs. 
îubitorlulul Domnului nostru, Domnului, Domnului Ion Constan- 
din Băsărabă Voevod a toată Ugrovlahiîa, marelui Brâncoven, 
ce smerită şi până la pământ închinăciune aducând, mă rog pre 
puternicului D-zeu, ca să dăruiască nalţi mei Măriei tale, sănă- 
tate, cu viaţă îndelungată, spăsenie suflctlască, bună şi cu pace 
întărire, şi toate cele după Dumnezeu pohte. 

«La nâlţimc ce Iubitoare de Hs. a Măriei tale, cu cucernicie 



145 

i&zulaşte (pre luminate Doamne) adastă mică osten^lâ a me, 
prin care m'am sârguit şi eu din puţinica m6 învăţătură, ca să 
mă arăt înnainte mărimeY Măriei tale, fără pregetare lucrător, 
lângă lubitoarâ de D-zeu şi de obşte folositoare socotelâ a Mă- 
riei tale, ce Yubitoare de oameni, car6 are întru asămănare cu 
râvna fericitului Apostolu Pavel, la a sa întâia carte cătră Co- 
rinthilanî, cap. 14, unde zice : De va da trâmbiţa glas ne arătat, 
cine să va găti la războîu; aşâ şi voi, de nu veţi da cuvânt 
cu bună înţelegere, cum să va cunoaşte c61a ce aţi grăit; şi Iarăşi 
îânta-voîu cu duhul, şi voîu cântă şi cu minte, şi prorocul în- 
dărăt DavidQ, psalmâ 46, zice: Cântaţi cu înţelegere. Şi laste 
Uzelasca socotâlă a Măriei tale, cum cale ce să cântă in be- 
;erică, nu numai să se cânte, ci să se şi înţelâgă de ascultătorii 
)ravoslavnicii creştini. Pentru car6 şi nu încetezi în toată vreme 
:u îndurare cheltuind, spre tălmăcirile celor nelesne înţelese 
cuvinte şi cântări ale bes^ricii, cătră arătară şi mal buna in- 
el egere. 

«Pentru adastă şi eu smeritul văzând, cum că în (ieste care zi, 
n sfmtele lui Hs. beserid, adecă să cântă Catavasiile sărbâto- 
*ilor celor stăpâneşti şi ale maicii lui D-zeu, Iar să înţeleg foarte 
le puţintel, cât numai viersul sânt ascultând. Iar nu şi înţelesul 
:elor ce să cântă, tălmăcit-am după puţina me putere pre a 
loastră de ţară şi de obşte limbă toate Catavasiile, cu troparele, 
^i cu condacele, şi cu hvalitele ale fieşte căruia praznic stăpâ- 
lescâ, cu rândulala utrânelor, şi a câte trâle lyturghiile, şi cu 
Tmoasele c61e veselitoare, şi cu paraclisul Pr^cistei, şi cu toate 
rebuincloasele cântări ce să cântă preste tot anul, aşăzăndu-le 
ioate cu meşteşugul Psaltichiei, pre glasurile cele greceşti, pentru 
nai multa duldaţă şi cuviinţă a viersurilor. Cătră aceste şi 
Vnastasima Octoihulul. cu propedila, şi cu tot meşteşugul cât 
aste în c6 grecâscă. încă şi Stihirarlul, cu toate samoglasni- 
îile sărbătorilor celor mari, şi ale Pendiscostarlulul sărbător, 
•ât cuprinde Anthologhiuhl Stihirar cel grecescO, adecă vecer* 
iiile, litiile, şi stihovnele, adunându le toate dinpreună într'a- 
:Iastă cărticică. 

«Carele cu cucernicie şi cu smerenie le aduc supt acoperemântul 
i sprijinâia Măriei tale, precum laste cu cuviinţă şi cu dreptate 
a să se aducă şi să se închine numni la singură nâlţime Mă- 
ieî tale unele ca aceste. De vreme ce Mărila ta ai usârdnică 
ăvnă ca să foloseşti n^mulul nostru cu multe felîuri de pri- 

Mcuuuerifie rmmăn«»er, 10 



146 

lejuri^ şi mal vârtos cu talmâcirile, şi cu typografiile cărţilor de 
multe felYurT, lângă carele şi aoTaste vlaho-musichii (carele întru 
luminat norocul MărieY tale, cu ajutorYul lui D-zeu s'au făcut), 
spre propoveduirâ din nlam in nYam, şi spre înpodobire cununii 
a nenumăratelor bunătăţilor MărieY tale, va să fie nu puţină po- 
doabă besericii rumăneşti, şi măngăYare creştinescului norod, 
şi folos fericitului sufletului Măriei tale, şi adaos şi dobăndâ 
vrednicii neguţătorii carâ lucrezi Mărila ta cerescului înpărat 
De vreme ce nu altă dată, într*alte vremi, mal nainte sau mal 
pre urmă, ci tot acum intru prâ luminatele şi de Dzeu dăruite 
zilele Măriei tale, nici într alte părţi şi prin alţi nevoitori, ci tot 
aice intru pre cinstită casa lui Dumnezeu şi a Măriei tale in 
sfănta Mitropolie, şi printr'al Măriel-tale robi şi slujitori bine au 
voit D-zeu a le arătă lumii sale, nici pre alte meşteşuguri lati- 
neşti şi ruseşti, ci pre ac^l^şl musichii ale dascălilor besericii 
noastre a răsăritului, cu îndemnară şi blagoslovenila pre sfinţi- 
tului părintelui nostru şi Mitropolitului a toată Ugrovlahia, 
Kyr AnthimCi Iver6nul, cu voia şi cererâ a toată boerime şi a tot 
norodul. Că cine auzind sau văzând atâte îndreptări şi chiver- 
nisiri carele au strălucit în ţară întru dăruitele de Dumnezeu 
zilele Măriei tale, şi să nu proslăvescă pre lubitorlul de oameni 
D-zeu, carele cu mare purtare de grijă tâ-u înnălţat pre Mărila ta 
în luminatul scaunâ, spre paza şi tot folosul pravoslavnicului no- 
rod, şi să nu Ia folos şi măngălare în sufletul său, şi să nu feri- 
cescă înpărătescul şi domnescul Măriei tale niam al Băsărăbeştilor; 
că după tot adevărul t6-I arătat Mărila ta alt nou Alexandru^ sau 
Ptolomeu într ac6ste vremi, că precum în vremile acelora au cres- 
cut meşteşugurile, şi au înflorit învăţăturile, şi s'au mărit înţelep- 
ciune, şi s'au umplut casele de cărţi, aşâ şi acum în luminatele de 
D-zeu zilele Măriei tale s'au înpodobit adastă păzită de D-zeu 
stăpânire, cu cărţi şi cu dascăli, şi cu meşteşuguri de învăţătură, 
pentru marele dar şi cinste, care cu facere de bine arăţi spre 
unele ca aceste, precum bogoslovul Grigorie zice: Că acelor 
lucruri a cărora le ştiu lauda şi cinste, le ştiu alave şi pro- 
copsire şi înmulţire. Deci caz şi mă rog Iubitoarei de Hs. bu- 
nătăţii Măriei tale, ca să priimeşti cu buneţe şi cu blănd^ţe a- 
clastă smerită a m6 ostenelă, necăutănd Mărila ta la micşorare 
darului ci la a minţeî m61e usârdie şi smerenie. Iară înpăratul 
tuturor Dumnezeu să dăruiască nălţimel Măriei tale aşăzămănt 
cu pace, întărire bună şi fără turburare, întru pr6 înnălţat 



aunul Măriei tale într'adânci bătrăniţe, cu sănătate şi cu ve- 
lie, înpreună cu toţi aî Măriei tale, întru pr6 mulţi şi pre no- 
ciţi ani, şi după acYastă slăvită de D-zeu domnie să-ţY dăruTască 
înpărăţiTa cerluIuY, amin. 

(f\l nălţimeY Măriei tale 
«Smerit rob şi cătră D-zeu rugătorîu usărdnic. 
«Filotheî Termonah ucenic al părintelui Theo- 
dosie din sfănta Mitropolie.» 

Pe f6ca 7 se află următ6rele stihuri: 

aCătră Iubitorii de Hs. căntăreţi al aceştii vlahomusichii, şi 
tră cela-1-alt pravoslavnic norod al ţărâi Rumăneşti. 

«O Iubitori de Hs., cinstiţi musicotaţi, 

«Cuvioşilor părinţi, şi întru Hs. traţi, 
«Pravoslavnice norod, limbă rumănescă, 

«Păzită de D-zeu, ţară creştincscă, 
«In Domnul să vă bucuraţi, prin sfânta cântare, 

«Cu credinţă, cu nădejde, cu dragoste mare. 
«Că Iată s'au tălmăcit, spre al vostru folos, 

«Care cu nevoinţă, din grecie sau scos. 
«Prin cuvinte rumăneşti, şi prin glasuri greceşti, 

«Inema şi sufletul să ţi le îndulceşti, 
«Cântând, slăvind, lăudând pre Dumnezeu cel mare, 

«Cu dragoste, cu frică, că e înpărat tare. 
«Şi pre sfânta stăpână să o lăudaţi, 

«Cu tot fâllul de cinste, slavă mare să-i daţi, 
«Ca unii înpărătese, şi Doamne cereşti, 

«înpreună cu mulţime oştilor îngereşti, 
«Că Ia tuturor laste folositoare mare, 

«Acoperimănt, scăpare, şi nădejde tare. 
«A sfintelor praznice taină să cinstiţi, 

«Cântând cu înţelegere, şi să o proslăviţi. 
«Pentru care dragoste, vă veţi învrednici, 

«înpărăţiei ceriului, şi vă veţi îndulci 
«în desfătăclun6 ralului, în v6cl odihnindu vă, 

«Luând plată din destul, şi veselindu-vă. 
«Şi cu toţii dinpreună rugăciuni făcând, 

«Din tot sufletul nostru să grăim zicând: 



14 8 

«Pre puternice înpârate, Dumnezeu cel mare, 

«A tot ţiitorîule, Doamne cel pr6 tare, 
c(Dâ pace şi sănătate, bună norocire, 

«Ani mulţi şi zile bune, şi cu tericire, 
«Domnului Constandin Vodă, ea să stăpâncscă 

«Ţara Ugrovlahieî, şi să moştenescă 
«Scaunul strămoşilor, precum să cuvine, 

«Păzind ţara, apărând, cum taste mal bine^ 
«Cu multă veselie, cu multe bun^ţe, 

«Cu viaţă îndelungată, într'adânci bătrâneţe, 
«Cu Doamna, cu coconii, întru toată nălţimă, 

«Cu rudele, cu bolarii, cu toată mulţime. 
«Biruind vrăjmaşii Iul, cu putere de sus, 

«Cu paloş, cu buzdugan, prin stema ce 1 ai pus 
«Că aşa laste mărire, slava şi putere, 

«Stăpănir^ şi cinste, şi toată ţineri. 
«Şi acum şi pururi, şi în veci fără început, 

«Şi în vecii vecilor fără de sfârşit. 
«Amina.» 

La foea 255 v. se afl^ : 

«Stărşit, şi Iul D-zeu slavă. 

«Precum dorescQ cel ce vănsleză pre mare a ajunge la liman, 
«Aşijdere şi eu nevrednicul a vede sfârşitul acestor vlaho- 
musichii. 

«Let 7222 Dec. 24.» 

Cuprinsul volumului este următorul : 

Foile 1—3 de la început cuprind psaltichie cu vorbe românescî şi sunt un 
adaos mult maî noQ de cât epoca scrierii principale. 

F. 8—67: «Începutul cu Dumnezeu cel sfânt al Catavaaiîarlulul, cu toate 
trebuincioasele cântări alo besericii, care sâ cânta preste tot anul.» 

F. 68—70: «Începutul cu D-zeu cel sfânt al semnelor meşteşugului psal- 
tichiei, al glasurilor celor suitoare şi celor pogorâtoare, al trupurilor şi al 
duhurilor, şi a toată darea îndemână şi urmarea, care s'au alcătuit întrânsa 
de cel vechi şi noi făcători, carii după vremi s'au arătata.» 

F. 71—113: «Anastasima, adecă stihirile învierii. Samoglasnicile, carele sâ 
cânta Sâmbăta sera şi Duminecă la hvalite.» 

F. 114 — 226: «hiceputul cu ajutorîul Iul D-zeu al Anthologhiulul Stihirar, 
carele cuprinde tntru sine samoglasnicile sărbătorilor celor stăpâneşti, şi ale 
Maicii lui D-zeu, şi ale sfinţilor celor vestiţi a tot anul. Din faceri lui Neon 
Patron » 

F. 227—255: «Începutul cu D-zeu cel sfânt al Pendicostarlulul. Stihirar, 
care cuprinde sărbătorile Paştilor, începând dela Sâmbăta sfântului Lnzar.» 



F. 255 V.: «Rugăciuni robului Iu! I>-zeu Filotheî Iermonahu, sinthesitorTul 
aceştii vlahomusichii, cătr& prâ sfânta n&scătoar^ de D-zeu, pentru pr^ lu- 
minatul Domna a toată Ugrovlahia, loan Constandin B. Băs&rab Voevod.» 

F. 256—258: «DoxologhiTa a luî Balaş preotul tarigrăd6nul...B 

No 62. 



ln-40. — 194 foî. — Secol. XVIII (1774) — Dăruit de D. A. Sturdza la 20 
Octobre 1895. 

Scris de aceeaşi mână; câteva titluri şi unele frase (foile 92. 97) sunt scrise 
cu roşu. 

Letopiseţul Domnilor din Moldova. — Originalul cronicei lui 
Enache Kogălniceanu. — A se vede M. Kogălniceanu, Letopi8i(ile^ 
T. III (Iaşi 1846), nota I la pag. 330; textul: ibid., pag. 189 — 286; 
ed. 2% III, 195 — 274. 

Pe foea 1 are următorul tillu: 

aAcestu Lâtopisăţu a Domnilor din Moldova cari s'au început 
a să scrie di undi au lăsat alţâ istorici, cari au vintu cu scrisu 
numai pană la sf&rşitul Domnii lui Ştefăniţă Vvdă ficiorul Iul 
Vasile Vvdă, cari s'au săvărşit la Hotin. 

«Iar noi începim cu scrisu istorii Domnilor di la Istrate Da- 

bija Vvdă şi arătăm toţâ Domnii di a răndul di atunce şi pă 

la al patrăle domnie a lui Costandin Vvdă Mavrocordat ficior 

Iul Neculaiu Vvdă Mavrocordatu şi Exaporitul, cari au săvăr- 

şitu domniile cu a patrăle domnie, săvărşindu-să şi Mărie sa in 

Iaşi, în vremile oştirilor cu Rusăe pe cari Dumnezău să pome- 

nlască întru înpărăţie ceriului, amin. Let 7282( 1774).» 
Volumul are următorul cuprins : 



Fdea 



'<Di aici să tncepim pentru domnila lui Evstrate Vvdă. Cap. 26 (sicj.y) 
«Domnie Ducăl Vvdă tntălu. Cap. 57.» 



Domnie lui llieşu Vvdă ficior lui Alexandru Vodă. Cap 

«Domnie a doao a Ducăl Vodă. Cap. 59.» 

«Domnie lui Petrecelcu Vodă. Cap. 60.» 

«Domnie lui Dumitraşcu Vvdă Cantacozino. Cap. 61» 

«Domnie lui Antonie Vvdă Rusetu. Cap. 62.» 

«Domnie a trie a Ducăl Vvdă. Cap. 63.» 

«Domnie lui Dumitraşcu Vvdă Cantacozino. Cap. 64.» . 
1 Domnie lui Coetandin Cantemir Vvdă. Cap. 65.» . . . 
«Domnie lui Costandin Vvdă ficiorul Ducăl Vvdă.» 
«Domnie lui Andiohi Vvdă Cantemir Vvdă. Cap. 67.» . 
«A doa domnie a lui Costandin Vodă Ducăl. Cap. 68.» 
•Domnie lui Mihal Racoviţă Vvdă. Cap. 69.» 



58 



6v. 
7v. 

» 

8 
12 

12 V. 
14 V. 
16 
17 
19 V. 



_ 150 _ 

«Domnie a doao a luî Andiohi Vvd& Cantemir. Cap. 70.» 19 v. 

«A doa domnie a lui Mihal Vvdâ Racoviţă. Cap 71.» 20 v. 

«Domnie luî Neculaîu Vvd& Alexandru Mavrooordat. Cap. 72.» . . 21 v. 

«Domnie Iu! Dumitraşou Vod& Cantemir. Cap. 73.» . 22 

«A doao domnie a luî Neculaîu Vvdă. Cap. 74.» 25 r 

«Domnie a trie a luî Mihaîu Racoviţă Vvdă. Cap. 26.» C^) Ib . . 28 v. 

«Domnie luî Gligorie Ghicăî Vodă. Cap. 76* 51 v. 

«Domnie luî Costandin Vvdă Mavrocordat Intăîu la Moldova.» . . 96 t. 

a Domnie luî Gli^orie Vod Ghica al doîlo la Moldova.» 99 r- 

«Domnie al doîle a luî Costandin Vod Mavrocordat tn Moldova.» . 106 v. 
«Domnie luî Ion Vvdă Mavrocordat fîcîw Iu! Neculaîu Vvdă.» ... 109 v. 

«Domnie al triîle a luî Gligorie Vodă Ghica.» 116 

«Domnie al triîle a lui Costandin Vvdă Mavrocordat» 119 

«Domnie luî Costandin Vvdă ficiorul luî Mihal Vodă Ilacoviţă Cchan.» 126 v. 

«Domnie luî Mateîu Ghica Vvdă 1763.» 137 

«Al doile domnie tn Moldova a luî Costandin Vvdă Racoviţă Ce- 

hanu. ficior luî Mihal Vvdă.» 139 v 

«Domnie luî Scarlatu Gligorie Ghica Vvdă » 142 

«Domnie luî Ion Calemah Theodoru Vvdă, let 1768.» 145 

«Domnie Iu! Grigori loanu Calemahî.» • . • 158 

«Domnie luî Gligori Alexandru Ghica Vvdă la Moldova.» .... 166 v. 
•«Domnie a doao a luî Gligori Vvdă Calemahi Iară In Moldova.» . . 172 v. 
«Al patrăle domnie a luî Costandin Vod Mavrocordat In Moldova. 

17G9.» 183 

Pe foea 92 se află următ6rca însrm nare scrisă cu roşu şi negru (cele scrise 

cu roşu sunt aicî reproduse In cursive) : 

nPi adastă vremi ji la acestu Domnu şi la acest u velei 7238 Oc. 
10 zdle nH-am născut şi noi fihd Dumni-sale lui Vasile Cogălnidanu, 
fiindu rel Căpitan di Taşt^ şi Hatman Dumni-lui Costandin Ipsilanti 
frate cu Manoli Chiurciubaşi pi cari Vau omorăt Poarta, 

«Avăndu ficîoru pi cel maî mari pi Aga Enache, fiind Agă 
lăngă Domnu şi fiindu Iubit Măriî sale lui Gligorie Vvdă Ghi- 
căî, afund m'au botezat şi pi mini părin(te)le Dumni-sale Costandin 
Ipsilantu marile Hatman, şi ml-au scos numi din boteza Enachi 
pe numele fitului Dumi-sale Agăi lui Enachi^ pen-că avem frate 
maî mari di'l chema Costandin Cogălniclan, pentru acYasta au 
socotit să-m zacă mie Enachi Cog, pi numite filului Dum,^ pi care 
Domnul Dumnezău să-l pomenîască întru părăţie sa ; iar la 
Mărie sa Ion Ion Neculaîu Mavrocordat Vod am tntraţ^ în curte 
Mării sale la slujba copilării din casă la I^t 7254^ di am slujita 
cu dreptate pană au vint iar Mărie sa Ion Gligorie Ghica Vvdă; 
şi Iar am intrat la slujba copilări! din casă pană au mărsu Mărie 
sa cu domnie la Bucureşti făcând schimbări cu Mărie sa Ion Cos- 
tandin Mavrocordat Vvdă, domnie al triile a Mări! sale Ion Cos- 



161 

tandin NicuIaYu Mavrocordat Vvdă, şi Iar mî-au cerut domnie 
pi căţ va copil di oaminY a boerilor pe Andrei Donicî ş-altu Da- 
niei şi pe Costin Catarglu şi pe Mihălacbi Jora şi AndreTu Beldi- 
man şi pe Costin Negre ş-alţăl, apoY s'au mazilitu Mărie sa, şi 
la 1749 Avg, 20 au luat domnie Moldovil Mărie sa Costandin Mi- 
liaîu Racoviţă Cehan Vvdă, şi viindu Mărie sa la scaunul Mării 
mie pi la Decv, m'au făcut şi pe mini ca pre un copil comisu 
al trille ş-amu slujitu toată domnie MăriT sale în Moldova, pană 
la schimbare Mării sale di-au mărsu la BucureştT. 

uLa Î753 făcăndumă atunce Comisu al d&ăe^ slujindu-l şi toată 
tlomnîe ţărăT romaneşti, apoY m'au făcut vătaf di copil în locul 
luT Costache Picior lui Gtuvaergi Manolache, care înplinindu-sâ 
2 pol ani a domnii, s'au făcut Iar schimbări domniilor, mergăndu 
Costandin Vvd Racovifă iar la Moldova^ s'au mazilitu Mateîu Vodă 
Ghica di la Moldova şi la Bucureşti au luat domnie Costandin 
Vod Mavrocordat, Iar Matelu Vodă nu s'au mal învrednicit la 
domnie; iar noi mergăndu la Moldova la 1756 Martie la Focşani^ 
m\tn făcut vătaf di aprozi şi pe alţăî.y) 

m 

Xo. 63. 

In -40. - Fol 123. - Secol. XVIII. — Bibi. Şcheiană 
Scris6re do aceeaşi mână , titluri şi ini(iale cu roşu. 
Volumul cuprinde următ6rele: 

F6ea 

1. «Istorila a Troadel cetăp.». 1 

2. «tnpărăţie lui Vasilie MachidonA.». 18 v. 
X «De aice ssi tncepe înpărăţie lui Vasile Machedon celui bun.» . 23 

4. «tnpfirăţie lui Vas. Leon celui pre Inţclept.B 29 v. 

5. «Istoriîa lui Xiuofont singiiticul şi a jupănesăl Iul Măriîa, şi a 
coconălor loan şi Arcadie.» 39 

6. «Istorila sfântului Ieronim dascălul bisăricei, pentru Iuda vânzâ- 
torîul Domnului nostru îs. Hs.». 49 

7. «Murind Tiverie inpârâtiîa Mavrichie ginere sâu > 53 

8. «Deci fugind Mavrichie Inpărat, înpărăţiî Foca muncitorîul.» . 68 

9. «Viaţa cuvioşilor părinţi losafa şi Varlaama.» 63 v. 
10. «totrebările şi răspunsurile popistâşâşti cu pravoslavnecei creştini, 

când s*au întrebat Amit dascălul popistăşesc cu Panait dascălul creş- 
tinesc. 99 V. 

No. 64. 

In-4*. — Fol 23.-^ Secol. XIX. — Bibi. Şcheiană. 
Scris de aceeaşi mână cu cirilicâ latinisată. 



162 

Pe f6ea 1-a are următorul titlu : 

«Scală cuprinzătoare în scurt de toate oGsurile şi dislegările 
urmate cătră gtudecătoriile ţinutale, de la 1844 Iulie 9 până Ia 
1852 incluziv. Prelucrată de Asesorul gludecă: ţinut Roman 
Emanoil Luponi, 1852». 

Pe f6ea a 2-a şi a 3-a se află următ6rea dedicaţie: 

«EcselenţieY Sale Domnului Ministru al Depar. Dreptate! Vor- 
nicâ şi Cavaler Costache Sturza. 

«Ecselenţie ! 

«Cu prilejul sosire! Voastre aice, spre o generalnică revedu- 

ire a lucrărilor urmate in acest tribunal, de la a sa înfiinţare 

şi pană astăz!; proRtezâ de ocazie şi Vă închin ac!astă mică 

lucrare, ca un roda a ostinelilor mele, rugându-vă a o priimi nu 

ca o lucrare însemnătoare, ce ca un obiecta privitor la înlesnirea 

tribunal urilor pană la tipărirea tomulu! al Il-le a colecţiei. 

«Al Ecselenţie! Voastre plecată slugă 

«V. Luponi. 
«1852 Iunie 22. Roman.» 

Pe foile 4-22 se află Însemnarea pe scurt a ofîsurilor şi deslegărilor. date 
către judecătoriile ţinutale, dela 1844 August 28 până la 1852 Martie 14. 

No. 65. 

In-40. — Foî 103. — Secol. XVIII. — Bibi. Şcheiană. 
Scris de aceeaşi mână. 

Pildele Iu! Esop — şi 
Mustrarea înţeleptulu! cu lumea. 

Pe f6ea 37 se află: 

«Sfărşătul istori! şi vieţă! Iu! Esop celu! urat şi înţăleptu.» 
Pe fdea 37 v. : 

«începutul pildilor Iu! Esop cu tâlcurile Pildilor arătând fi!şti 
cărue vinitul şi scădere.» 

Pe dosul foel 72 se află : 

«Sfârşitul Pildelor Iu! Esop — 1799 lunii 12.» 
Volumul are cuprinsul următor: 

1. «Viîaţa lui Isop.» . . . F. 1 | 3. t Vulpe cu ţapul.» . . F. 38 

2. «Vulturul cu vulpe.» . » 37 v. ] 4, «O vulpe.» » 38v. 



I rftnduncn . . . . F. 39 

derul.» • " 

'ulpe.. 39 V. 

I vulpe.» 40 

> vulpe şi un scorco- 

iel.. » «V. 

'ulpe.n » • 

In cuooş-> ■ » 

Anătorul.» ■ 41 

rebul.» • • 

ănzariul." ■ ■ ■ . • » 

in om.!. 42 

In om.» • » 

'&scari. 43 v. 

roaleci.i '43 

n moţnlaf.*. . . . » » 

aba.. • 43v. 

nplugarlu.* . . . • 44 

&nălorIuL> > J4v. 

mtoriu).> •45 

opilul.* * ■ 

n i*ourarI.» . - . ■ » 45v. 
odiile cu merile.» . > 46 

uzul.» ' ' 

ăgarlul.» . 46v. 

ăgariul.» . . . . » 47 

âgariul.> » 47 V. 

ăgarTul.* • ' 

n m^-arlu-o ... .i 48 

llătoril.i » 48v. 

ulpe cu măgarlul.i . • > 

gSinS.» -49 

cimilS.. ... . • 49v. 

irpile.» ..... • » 

iruinbul » 60 

irumbiţn.» .... • » 

n om.. 60v. 

Icurariul.' «61 

iscaril.n « 61 v. 

n 0111. '52 

ulpe.* » 62v. 

n om.> ... . ( 53 

>I dulitl • . . . . > > 

Lscarlul.u > 53 V. 

Ilcarlul." "54 

irbul t • 54 V. 

tmicile.» • 54 V. 



.Vulturul," 
•Vermile.' 



. iLeul cu vulpe. 

. 4Gr&dinarIul.* 

. «Lupul.» . . . 

. •ŢapuLi' . 

. (Muşcolul.*. . 

. iTrambitacIul. 

. <Un plugari.» 

. lUn om ou fata luT 

. «Cerbul.». ■ . . 

. «Leul şi grliganul. 

. «Un leu.. . . 

. 'Un copil ». ■ . 

. «Vulpe.» .... 

. «Un copil.» . . 

. «Corbul ou vulpe. 

. «Un cerbu.» . . 

. «Vrtijitorlul.- . . 

. «Dulăul.». . . . 

. lO cămil&.* . . 

. «Gr&dinariul • . 

. «Doi cucoş • . . 

. «Tril bol.» . 

. «Un om cu oile.» 

. «O mueri.» . . 

. ^Un om cu un dul' 

. oBucălarîul." ■ 

. «Doi oameni.» 

. «O mată.» . . 

. «Toate filarille. 

. .Delful.« 

. «Un bucitari cu un du- 
lău. 

. «Un lup cu un dulfiu.i 

. «Un c9In) şi cu un cu 
coş.» 

. iLeut cu broasca.» . 

. iLeul şi raftgariul \ 
vulpe.» 

. <<I.«ul şi ursul." . 

. aVriljăUiriul.» . . . 

. «O furnicfl.i .... 

. «Omul.» 

. <Ud grftdinari.». . . 

. <0 mueri vftduvă.» . 

. «O mueri vrfijitoare." 



154 



97. «O măţâ.» F. 68 

98. «Un vierîu.» » » 

99. oDoî oameni căl&tori.». » 68 v. 

100. oPolobocu.» » » 

101. «Omul.» » 69 

102. «Ţapul cu lupul.» . . . » » 

103. «Racul cu vulpe.». . . » 69 v. 

104. «Un om prost.» . . . . r » 

105. «Furiî.» » 70 

106 «Corbul cu un ş&rpi.» . » » 
107. «O cioară cu nişte po- 

rombi.» » 70 v. 



108. «Un om.» F.71 

109. «Ermis.» ■ 

110. fUn lup cu o oaî.» . . »71 v 

111. cEpurile ca vulturul ». » • 

112. «Furnicile.» » • 

113. «O măţă.» » 72 

114. «Un măgari» ■ • 

115. «Mustrare inţăleptulu! 

cu lume saugiudeţul 
sufletului cu trupul» 
Împărţită In Întrebări 
şi răspunsuri . . . . » "ÎS 



No. 66. 

1,1.80. _ 341 foî. — Secol. XIX. — Biblioteca Episcopului Melchisedec 
Scris pe hârtie de maî mulţî. Titlurile, literele iniţiale şi alte Insemoiri 
sînt scrise cu roşu. Maî multe foî, atât In corpul volumului cât şi la sfâr- 
şit, sînt albe (95—204. 301—340). 

Pe foea 1 se află titlul: 

«Antologhie, care coprinde întru sine Bluşba dintru un an.— 
Scrisă în zilele pr6 blagocestivului Domn Brb. D. Ştirbei VV. 
— Mitropolit Nilon Sevastis. — 1851 Avg. 2. — Spiridon Stăn.« 

Pe dosul foeî se află următorul motto: 

«Cântaţi Domnului c&ntare noă; lauda lui în biserica cuvio 
şilor. — Spiridon.» 

Iar pe foea 300 verso se află scris: 

«D-lul Spiridon Stan, luat dupi sătachi tot trupul şi ecsăghii- 
sit pi cinil talej?)» 

Pe fbea cea din urmă 341 v., cu o scriere străină, este însemnat cuprinsul 
volumului, precum urm^ză: 

«Listă de ce să află într'acîastă carte: 

«1. Heruvic^ mari cu cratimă, facerea lui Petru Vizantie.» . K. (1) 2 

«2. Ileruvicile mari, facere lui kir Petru Efisiu.» » (45) ă4 

«3. Ileruvicile cele mici.» » (69) 36 

«4. Chinonicile săptămâni mici « » (93) 48 

«5. Enitarie lui Daniil.» » a09) o6 

«G. Hinduiala leturghii.» *^ [UI) 70 

(.7. Polileul al cincilea.» . » (175) 89 

•8. Chinonicile prazuicilor.» ^ (193) 205 

«9. Un acsion grăceşte varis.» » (286) 251 v 



•10. Acsîoanele prazQioOor.» t'. (289) 253 

«11. Doamne, muerea cea păcătoaa&.» * (308) 262 v. 

«12. Henivioile 8ăpt&mâni. rumâneşli.» . » (318) 267 v. 

€l3. S& se îndrepteze, greceşte.» • (350) 283 v. 

«U. Acsioanele s&ptăm&ni.» » (351) 284 

15. «Heruvioe mari, £toerea răposatului Pelru Efesiu.» ...» 292 v. 

16. <Aoest& c&ntare 8& c&ntă Miercuri In săptămâna cea mare 
I^ privighiere, slava dela atihoavnă alcătuită de Casienna Schimo- 
«ahiU şi isprăvită de Leon cel pn? Înţelept, gl. 8, de Auton Pan.» . f 297 

No. 67. 

In-8« — 229 fol. — Secol. XVIII. — Biblioteca Episcopului MelchLscdoc. — 
Scris pe hărtie de acelaşi. — Volumul este legat în piele şi pe aniândouâ 
5*c6rţele legăturii se află imprimate ic6ne aurite. Pe scorţa de la hicoput 
'^ste representat Isus pe cruce, iar în colţuri se află cel patru evanghe- 
U^ti; sub ic6năs!nt tipărite cu litere aurite următdrele: «lePeH: MHXflHAli: 
OTPHABHUKIH: 1764.» Pe scârţa din dos se află o ic6nă represenlănd pe 
sfinţii apostoli. 

Titlul următor pe f6ea 1 : 

((întru slava sfintei cel de o fiinţă de viYaţă făcătoare, şi ne- 
despărţitei Troiţî, a tatălui şi a filulul şi a sfântului duhu: — 
In zilile pre luminatului de Hristos lubitorlulul Domnului nostru 
Grigori loannCi Voevoda. — Fiindâ Mitropolit^ ţărăi pre osfinţie sa 
Kyriu Kyr Gavriilti şi Episcopâ llâdăuţulul pre osfinţie sa Kyriu 
Kyr Dosithel: — După multa duhovniolasca oserdila şi dorinţă a cu- 
viosului Kyr Leonâ Protoseggelâ Mitropoliei, scris-amâ şi am Ci 
tălmăcita adastă carte Ithica Ieropoliiica. — Anula dela HriştosQ 
1764.» [Archimandritul Vartolomeiâ MăzăreanulJ. 

Pe f6ea 1 verso urm^ză: 

<cln carte cla tiparnică slovenlască scrie întru acesta chipâ: 
(cithica Ieropolitica saft filosofila învăţătoiir6 de fir6, cu sym- 
volil, şi cu închipuiri alesă, spre povăţuire şi folosulâ celorii ti- 
neri, carâ s*a& alcătuita şi s'aâ făcuta în sfânta şi mare lavră 
Pecerska, cu blagoslovenie pre cinstitului părinte kyr Athanasil 
Mislavskil, Arhimandrit Pecerskil, cu silinţa şi ostenlala traţi- 
lorâ, cu cheltuiala acelaşi lavrâ, unde s'aâ şi tipărita. în anii 
dela Hristosâ 1712.» 

Pe fdea 2 urm^ză: 

«Iarăşi dina ola tiparnică, cătră lubitulQ cetitorlu. 
«Avtorulii aceştil cărţi nesăvărşindu-o s*a& pristăvitâ, şi numai 
Ia începutii 8*aii truditâ. Iară după acela noi amâ isprăvita. 



156 

((Lui Dumnezâii dela noi slavă, şi deapururâ cinste, lari 
dragoste noastră întru voi să fila.» 

La f. 227: 

«Sfârşitul â aceştil cărţi, şi lui Dumnezăti slavă.» 

Pe foile 227 v. — 229 este scris cuprinsul volumului, precum urm^ză : 

«1. Orbiri celorA tinerî.» LIsli S 

«2. Cale cîa Îndoită.» • 6 

«3. Sfătuia răutăţii şi a faptelorâ celorâ bun<§.> > !^ 

«4. Pentru Dumnezăil să nu ispitima.» . . . • • » 11 

«o. Credinţa lui DumnezăA.» » 1^ 

«6. Dragoste cătră Dumnezăâ.» * 16 

«7. Dragoste luT DumnezăA cătră noi.» > 18 

«8. Orăndulala dragostei cătră Dumnezăâ.» » 20 

«9. Nădejdi.» • 23 

«10. DarulQ lui Dumnezăâ.» • « 24 

«11. Poruncile Domnului.» » 26 

«12. Orăndulala omenlască.» 28 

«13. Cinste cetii bisericeşti.»' * 30 

«14. Cinste cătră părinţi.» 33 

ol5. Răsplătiri cătră părinţi.» » 36 

«16. Dragoste părinţilorâ cătră fif.» • 37 

«17. Datoriîa nilortt.» . 39 

«18. Fii după părinţi.» • • 41 

«19. Supuneri cătră stăpăni.» • 43 

«20. Stăpănil cel vicleni.» » 45 

«21. tnpăratulâ celd bund.» u 47 

«22. Învăţătură tinerilorCl de folosa.» » 50 

«23. AcademiTa sad şcoala.» » 61 

«24. Cetiri cărţilorQ.» « 04 

«26. Tăcer(5.» • 72 

«26. Ruşine.» » 73 

•27. AdevărulQ.» » 75 

«28. Răbdarea creştinlască.» » 78 

«29. BlăndeţelcS.» » 80 

«30. Deşteptară.» ^ 82 

«31. Răbdări.» > 87 

«31. Tărila creştinlască. d » 89 

«32. Măndriîa.» » 94 

«33. Smireniîa.» » 96 

«34. Dragoste cătră cela de aproape.» » 103 

«35. Pace cătră toţi.» » 105 

«36. Sămnul dragostei.» 109 

«37. PrieteşugulQ celQ adevărata.» » IU 

«38. Prieteşugula celarăa.» • » 121 

«39. Prietinii să fila Intocma.» » 124 

«40. Prietinula cela Inpăcata.» » 127 



157 



obânzT dela vrăjmaşi » Listi 129 

ieţiîa.» • . . . . » 137 

ifrănare.» » 139 

irenil^ acestuî vecii.» » 142 

[int^ Intrîagă.» » 144 

ruţare.B » 147 

ibirt^ de argintQ.» »> 150 

răpire.» ». 167 

3unpote.» » 160 

idurard.» .... » 162 

wistila.» I» 165 

îla ci defaîm\ pre altiî.». . » 168 

iptitorîulQ.» » 170 

-săndire.» • • 172 

parare de clevetiri.» >» 178 

izorulu.» • 188 

lava.» » 187 

aturî pentru curţî.» ■ 189 

bire de stăpâniri.» » 200 

eşărtăcîun<5 deş&rtăciunelorQ.» 204 

LigetulQ.» » 206 

rica Domnuluî.» »> 209 

Sldcjde cîa mincinoasă a vieţii.» » 212 

•avila vieţiî.» » 214 

linţa pentru a sa măntuir6.» «217 

:'ănduîala faptelor Q celorfl bune.» » 220 

e răbdar(5 saa statornicita.» » 222 

*şit f. 229 V., după cuprins, urm^ză : 

te tot cuvinte 67 

frunze 229 

coaie 57 şi o faţă.» 

irorâ cui s'a întâmpla să oitfască pe acfastă carte, cu toată 

Ia şi cu toată umilinţa me mă rogâ, atlăndâ greşală in 
sau ori în ce, cu duhulâ blăndeţilorfi să îndreptaţi, Iară 

ie păcătosul să mă ertaţT, Oindâ că de odată am şi tâl- 
şi amu şi scris-o, şi poate or fi şi greşale. îndreptaţi tra- 
mă ertaţi. Milostivulti Dumnezăâ să vă erte şi pre voi 

. Aminti.» 



Xo. 68. 

Secol. XVII. — Foî 197 ; volumul este format din caiete de câte 8 
ro caîet av^nd numârul de ordine in josul întâcî şi ultimeî paginc; 
fol la început, 2 din caiet. 12, cel puţin 2 la sfîrşit. 



158 

Cumpărat de la anticarul A. Zwiebel, la Ianuarie 1897. 
Scris6re de aceeaşi mână ; titlurile şi iniţialele capitolelor slut scrise cu 
roşu. 

OtecYnic sati Pateric^ poveşti din viaţa mal multor sfinţi. 

Volumul are următorul cuprins Însemnat In «scara» de pe foile 196-11^7, 
completată cu titlurile din text : 

«Scara otecîniculuT scrise toate începăturile.» F. 196 

«Glav. 1.— Povestla părintelui Paladie de un Evloghie lip^. 

«Glav. 2.— Povt^stla părintelui Andronic şi a muerii lui.» ... » 
«Glav. 3. — Fov(^stîa luT sveti Macarie, cănd au intimpinat pre 

dracul.» F. 2 

«Glav. 4.— Povestîa do svetl Pavel pre prostul.» * 3v. 

«Glav. 5.— Povestîa de nişte părinţi săhastri 12.» • 6 

«Glav. 6.— Povt^stla părăn telul Iliseî.» » 8v 

«Glav. 7.— Poveste părintelui Isaieî.» » 16v 

«Glav. 8.— Povestîa luî sveti Macarie.» » 21v. 

aGlav. 9. — Poveste luî svell Serapion, cănd au văndut Evan- 
ghelie.» » 23v. 

«Glav. 10.— De un părinte ce au mersa la Ierusalim să se în- 
chine şi au svrăşit de chiltuîală, şi i s'au arătat Hs. 

în vis.» » 2iv. 

«Glav. ll.-De un călugăr din muntt^le Sinaluluî, îar maî apoi 

s'au dus de s'au făcut ovr^îu.» • 26 

«Glav. 12.— Pentru un tălharîu ce s'au spăsit cu nevoinţa lui.» . . » 26v 

«Glav. 13.— Povestîa luî Serghie carele au fost vătav de curve.». » 29 

«Glav. 14.— De o călugăriţa ce o au aflat în pustii Iordanului.». » 34v. 
«Glav. 15. — Povestîa de un părinte ce au mersQ dracul la dansul 

să să pocăîască.» u 40 

«Glav. 10. — De viaţa sfanţului loan milostivul.» » 43v. 

«Glav. 17.— Povestîa de un episcup cu numele Troil.» » 48v. 

«Glav. 18.— Povestîa de un fecîor de boîarîu co î-au lăsat tată- 

său la moarto luî pre icoana maîcăi pr^cistei.» ...» 50 

«Glav. 19.— Poveste de un călugăr oo I-au aruncat cu o fată.» . . • 51 

«Glav. 20.— Poveste de o curvă ce o chemă Porfiriîa.» » 53 

«Glav. 21.— Povestîa a părintelui Vitalie,. ce merg6 la curve de le 

da baiiî să nu curvască.» » 54v. 

«Glav. 22.— Povestîa de un focîor de boîar ce s au călugărit.» . . » 58v. 
«Glav. 23.— Povestîa de un călugăr, ce cĂzii cu o rudă luî în 

curvie.» » 59 

«Glav. 24.— I*ov6stîa do un ucenic, ce Tau trimis părintele luî la 

o trebă.» » 59y. 

«Glav. 25.— Poveslîa de alt ucenic ce Tau trimis stareţul lui 

la Li^Hiipeta, ca să aducă o cămilă.» 60\'. 

«Glav. 2G.— PovcSslîa de un călugăr ce s'au scăldat în bae.». . . » 6lv. 
«Glav. 27.— Poveslîa de un boîarîu ce au dat un sat la o mă- 
năstire de călugăriţe.» » 63 



15» 

«Glav. 28.— Povâstia de un c&lugăr ce m^rge ia chiliîa unul 

părinte.! F. 67v. 

«Glav. 29.--Pov6ste de p&rinte Daniil ce m^rse la o mănăstire 

de o călugăriţă.» » 63V. 

«Glav. 30.— P^dstla de părintele Fa vel, carele ş*au băgat mâna 

fntr'o căldare cu smoală.» » 72 

«Glav. 31.— Pov^tla de un călugăr ce au măncat 10 ocă du 

carne.t » 73v. 

«Glav. 32.— Povestla de un vrăjător cu un volnic» » 77v. 

«Glav. 33.— Pov^îa de un frate, ce Întrebă pre un stareţ cum 

tş va ţinâ pravila lui.» . . .* » 79v. 

«Glav. 34.— Povestla de un frate, ce Întrebă de părintele Silioand, 

cum iş va birul măhnicîune şi somnul.» » 80 

«Glav. 35.— Pov^tîa părintelui Moisii, carele şed^ in chiliîa sa şi 

citate psalomil.» » 81 

«Glav. 36.— De părintele Marchel, ce au bălut din peştera luî 

aproape de un sat mare.» » » 

«Glav. 37.— Pov^tla de părintele Isaacâ.» » 82 v. 

oG!av. 38.— Povestla a nu-ţi arăta viaţă ta.» lips. 

«Glav. 39.— Pov^stia lui svetil Macarie cănd s'au prestavit.». . . » 

«Glav. 40.— Pov^tfa de părintele Polihronie.» » 

«Glav. 41.— Povestla de părintele Paladie, de un tălhar.» . ... » 

«Glav. 42.— Povestla de doi călugări ce au făcut făgăduinţă să 

nu să despartă unul de laltd.» » 83 

«Glav. 43.— Povestla părintelui Leontie, carele I-au tăiat capul 

păgănil.» » 84v. 

«Glav. 44.— Poveste sfântului Andonie celui noO.» 85v. 

«Glav. 45.— De un părinte oe vinde coşniţe.» » 90 

«Glav. 46. — Den poveştile sfântului Grigorie dvoeslov, de epis- 
copul Andrelu, carele ţiind o călugăriţă.» » 91v. 

«Glav. 47.— Povâstia de nişte copil, şi cu un copil de ovr^Iu.» . . » 93 v. 
«Glav. 48.— Poveţe de o călugăriţă oare car^, pentru curăţie el 

iş scoase ochii el.» » 96v. 

«Glav. 49.— Pentru un episcup ce ş'au lăsat episcupila lui pen- 
tru Dumnezeu.» » 97 

«Glav. 50.— Pentru un stareţa ce-ş Învăţa ucenicul său să şază 

după moartea lui in peştera.» » 98v. 

«Glav. 51.— Pentru un bolar din Ţarigrad, ce cu rugă luî au 

invis pre un om mort» . . • 99 

«Glav. 52.— Pentru un om ce da milostenie, şi curviîa.» . . . . » 100 
«Glav. 53.— Povestla lui svetil Vasiliia, cănd au vrut să să pres- 

tăvască, de l-au spus un dohtor clasul morţii.» . . . . » lOlv. 
«Glav. 54.— Pentru un călugăr oe au şezut in pustie 70 de ani.». » 104v. 
«Glav. 55. — Pov^tla de un episcup co ş'au lăsat episcupila lui 

pentru Dumnezeu.» > 106v. 

«Glav. 56.— Pentru un frate ce căd^ in curvie, şi nevolla să nu-ş 

lăsa Gălugărila lui.» » 107 



160 

«Glav. 67.— Pentru un frate ce s& rugă luî Dumnezeu 8& tri- 

maţă frigurile.» F. 107?. 

tGlav. 68.— Învăţătura maî mult color ce vor vr6 să s' spăsască, 

a luî Niltt postniculuî • » 108r. 

«Glav. 59. —Pentru un om bogat ce d^de milostenie în schit.» . . » U6x. 
«Glav. 60.— De viaţa părintelui nostru sfântului şi a marelui Va- 
silie, şi au mersa la sfînţia sa o mulare de s*au 

ispovedit.» » » 

«Glav. 61.— Povestia a părintelui Theodora Arhiepiscopului Ede- 

suluî, pentru doT fraţi ce au găsit neşte av^re.» . . • 120 
«Glav. 62.— De svett Macarie, cănd au Invis pre un omCL». . . > 1^5 
«Glav. 63 — Povestia pentru o fală pogana, ce au botezat Îngerii.». » 128 

«Glav. 64.— Pentru o călugăriţă îndrăcită.» » 130 

«Glav. 65.— Pentru ca să faci parte luî Hs. din toate de cale ai.» . . ■ 130v. 
«Glav. 66.— Învăţătură cănd iţi va zice găndul să faci bucate 

bune.^ » lîJlv. 

«Glav. 67.— Învăţătură tot de răndul multe, întăîu pentru plân- 
geri.» » » 

«Glav. 68.— Pentru lene.» > » 

ft(ilav. 69.— Pentru curvie.» - 132 

♦ Glav. 70.— Pentru războiul curviel.» • » 

«Glav. 71.— Pentru umilenie.» » 

«Glav. 72.— Pentru roagăcîun^.» • 132v. 

«Glav. 73.— Pentru somnQ.» 

«Glav. 74.— Pentru osăndă.» ... 133 

«Glav. 75.— Pentru călugăr nesomnoros.» •■ » 

«Glav. 75.— Pentru tăceri.» •■ » 

«Glav. 70 —Pentru limba, să nu grăiască mult.» «• » 

«Glav. 77.— Pentru să nu grăiască nici de rău nici de bine.» . . » 133v. 

«Glav. 78— Pentru flămănzire.» » « 

«Glav. 79.— Pentru milostenie.» ^ » 

«Glav. 80. — l'ov(5stîa de .svetl Andonie cănd I-au arătat îngerul 

a lucră.» » 134 

«Glav. 81.— Pentru laudă.» •• » 

«Glav. 82.~Pentru o scrabă.» w 134y 

«Glav. 83.— Pentru mărire deşartă.» . . » » 

«Glav. 84. —Pentru înţelepciune.» w 135 

o Glav. 85.— Pentru săhăstriîa.» .« » 

«Glav. 86.— învăţătura luî sfetî Macarie.» » » 

«Glav. 87.— Pentru curvila.» »» I35v. 

«Glav. 88.— Pentru păcatul trupăscâ.» • » 

«Glav. 89.— Pentru muîare.» * 135v. 

«Glav. 90.— Învăţătura, să nu mănănci cu muîare bucate la un 

loc.» » 13G 

«Glav. 91.— Povestîa de un părinte, ce au zis dracului să insa 

dintr'un om, Iar el nu l-au ascultata.» » 136v. 

«Glav. 92. — Pentru sărăciîa.» • » 

«Glav. 93.— Învăţătură cum să cade să fie călugăruld.» . ...» 137 



«Glav. 94.— Pentru năpăştile.» F. 137 

«Glav. 95.— Pentru cugetele drăceşti.* • » 

«Olav. 96.-Povestîa de doî traţî diacon!.» » 137v. 

«Glav. 97.— Pentru r&bdară.» » 138 

«Glav. 98. — Pov(^st1a de un filosof, carele s'au călugărit, şi n'au 

grăit păn la moarta lui.» • 139 

«Cilav. 99.— Pov^stta a părintelui IsaiiT că den 5 pohte să mulţ^şte 

războTulcurviel.» » 140 

«(tlav. 100.— Pentru răbdară a curvieY;» > 140v. 

<ilav. 101. —Învăţătură cănd te loveşte războiul a curviel, Îndată 

să mărturiseşti unu! părinte bătrăn.» b » 

«Glav. 101. — Învăţătură, să avem pre Dumnezeu intru inimile noa- 
stre.» * » 

Glav. 102.— Pentru să nu faci nemică la arătări. « 141 

Glav. 103.— Învăţătură cum să cade să să căiască pentru păca- 
tele sale.» » 

«Glav. 104.— -Pentru devete.» * 141v. 

«Glav. 105.— Şi altă pentru clevete.» » 

«Glav. 106.— Pentru pustie.» » 

«Glav. 107.— Povestia de 2 neguţitorl.» 142 

«Glav. 108.— Învăţătura părintelui Macarie.» » 143 v. 

«(ilav. 109.— Pentru scrabă.» 144 

«i.ilav. 111.— Pentru tăcere.» • » 

«Glav. 112.— Pentru pizmă.» > » 

^Glav. 113.— Pentru streinătate.» 144v. 

«Glav. 114.— Pentru minte trt^ză.» • » 

««.ilav. 115.— Pentru gura.» » 

oGlav. 116.— Pentru smercnila.» . * » 

^•«.ilav. 117.— Pentru manila.» - » 

«Glav. 118.— Pentru svett Arsenie.» » 

«Glav. 119.— Pentru svett Andonie, cănd s au rugata lui Dumnezeu 

să vază sufl<§tole drepţilor.» «145 

«Olav. 120.— Pentru limbă şi păntccele.» 145v. 

«Glav. 121.— Pentru purure să se roage omul lui Dumnezeu.» . . ^ » 

«Glav. 122.— Pentru tăc^rla.» > 146 

«Glav. 123.— Pentru să-l văddscă găndurile.» » 

flGlav. 124.— Pentru porăncă lui Dumnezeu.» » 

«Glav. 125.— Pentru dormi r6.» » »» 

«Glav. 126.— Pentru manila.» » » 

«Glav. 127.— Povestia a părintelui Zahariîa.» * 14i>v. 

«Glav. 128.— Pentru scraba» » 

«Glav. 129.— De \iaţa lui svelli Pahomie.» » » 

«Glav. 130.— Cuvinte de folosul sufletului a părintelui Zosimâ.». . > 148 

«Glav. 131.— Pov^tla pentru ocară şi manila.» * 151v. 

«Glav. 132. -Pentru răbdară.» > 154 

^Glav. 133.— Pentru ruşine.» * 154v. 

«Glav. 134.— Pentru fericitul Isidor, ce să făc<î nebun şi Îndrăcit.» . » 155 

«Glav. 135.-- Povestia de un părinte mare ce citila la otăcinic mult.». » 156 



-Olav. 136.— Penlru blăndoţe.. • F. I57r 

•Glav. 137.— Pov(>e«a din prilce Iul Solomon.» - 158^. 

-Glav. 138. —Pentru trezvire şi Jnţi-ll.igere.t l». 

•Glav. 139.— Pentru un «criltoriu.n i 

■Glav. 140.— Povt'-'tia de fericita Dionisiîii.i» 160 

•Glav. UI. Pov.<itin de prorocul David.i Ifil 

-Glav. 142.— Povi^slla a părintelui Pimin.. ■ iSi 

»Glav. 143.— Povâslla a părintelui Pimin şl Amon.* Itir. 

•Glav. 144.— Povestia pentru poeftintă.i - > 

■Glav. 146.— Pentru furUţug. . ISl 

•Glav. 146.— De un (rate ce au furat neţte unâlte. > 

(Glav. 147.— Pnvi^ste Iar de acel bătr&n, carele au mersa la t&i^ 

să-ş cumpere o halnă.i > IGj 

•Glav. 148.— PoviSstla pentru l&uda.> IBv. 

■Olav. 149.— PovOslIa pentru episcupie.> > IE6 

•Glav. 150.— Povi'sli: de un ereîio . . . . , 167 

• Glav. 161.— Pentru lucrure bune. ■ Ifiîv. 

■Glav. 162.— Poviislc de un p&rinte ce au itmult le^mile altui 

părinte.! IC» 

•Gtav. 158.— De un ioonom ce ş'au ştiut clasul morţii.» .... K8v. 

•Glav. 154.— De păriiitde Mttrcxi ce sau făcut nebun. 169 

•Glav. 166.— De alt părinte te ji acela să fac»' nebun.» • ITOv. 

•Glav. 156.— De a c!iUis;!tvi\h ca o au aliat In pustie.* ~ Hâ 

•Glav. 167.-DO altă dilugarltâ ce o au aflat In pu.stie.» . . . 173v. 

■Glav. 158.— PovL^stTa pentru milostenie. > Md 

■Glav. 15','.— Pdvislia de un copil de jidov, de Iau băgat tatâ-său 

in foo şi nu au arsil i - ITî 

■Glav. ItîO.— Pentru ocirft şi os&nda.» w 

■Glav. 161. -Pentru găndurilc. > . 

■Glav. 102.— PovOstIa de cine grejaşle după âchimnJcie.i .... -183 
■Glav. 163.— învăţătură pentru să-ţT pedepseşti sufletul.» .... m\: 

•Glav. IM.— invăţâtură pentru rasul.» Idî 

■Glav. 165.— Pentru saturare pSnlecelui - ItSv. 

•Glav. 166.— De un copil ce au prorocit, Iar svetil Macarie au 

dezlegata tălculQ.i . 

■Glav. IGT.— PovostladcsvetilMacarie.căndaaulnvis preunoma.» ■ 184 

«Glav. 168.— De un minuna ce au grăit un tălcQ.n , i84v. 

•Glav. 169,— Pentru trupul.» - l}t5 

•Glav. no —Pentru via(ă călugăn'-scfi.» , 185v. 

•Glav. 171.— Pentru Pastele.» > . 

■Uiav. 172.— Pentru ertăclunc." > • 

■Glav. 173,— Pentru Inţelt^ptă smercnila.n , 

■Glav. 174.— Pentru rogăclunâ ■ 186 

■Glav. 175.— Povi^stîa pentru psaltire.» , 

■Glav. 176.— Pentru pravila.» ., ■ 

•Glav. 177.— Pentru cinste.» 18Cv. 

■Olav. 178.--Pov6atc a părintelui Theodora . 

■Olav. 179. —Pentru măncare.» ■ 



163 

180— Pentru chilila.. F. 187 

181.— Pentru limbn.i ■ > 

182.— Povfetia Iul svetll Serapion pentru nestrftiisoare.» . . > 187v. 

183.— FovOste pentru postul.. 188v. 

184.— Pentru răbdarft ^i rugă* ■ o 

185.— l'ovC'Hte a pirintelul Macarîe cetăţi'nul.D - 18i) 

186.— I'ovL'flle a părintelui Moîsi.. lB9v. 

187.— Pentru pohta trupasoA.» ■ o 

ISa-Pentru s& ţiii^î ji diilila,-- - » 

, 189.— Peniru smereaiTa." 190 

190.— Pentru înţelepţii amerenie.» ■• 

191.— Penlm un Om pflcilos • 

192.— Povt^sio a pirintelul Neslirion, a 

1SJ3.— E'entru «irAcila şi scraba.» 190v 

194.-Pentru curvie.» • . 

196.— Pentru plăngx're. • • 

106.— Pentru pocaanie.* 191 

197.— Spuse părintele llnniil de o fata IndrăcitiUi ..... ■> 

]!«.- Pentru mărim deşartă. 191v. 

19il.— Pentru plănger*-." • » 

300.~-r(ivi'S[îaa pariiilclui Pimin. » 102 

201.— Pentru s&hastri.» » 

202.— De părintele Simon.i • 192v 

203.— Pentru călugiir privighetor.» » > 

204.— Pentru curăţie.» • » 

30o.--Povi:3te pentru lacrftmt. > 193 

206.— Pentru pustie.» » 

207.-Penlni PaşHle.. » 193v. 

208.— Povestfa de sveti! loan Ztatust. • » 

209.— PovLStla de avetll Efrem.» • » 

210.— Povcstla pentru pociinţfi.» » 

211.— Poveste luî BVi;lii Vis.trion.» .194 

212.— Povostla de un părinte <A n'au dormit pe costi'.. . . • . 

213.— Povestia a părintelui Ammon» » 

214.-Intrebar« pentru odteanila.a . , . . ■ » > 

215.— Pentru picatele. • 

216.— I*entru socoti'lfi.. » >94v. 

217. —Pentru manioaui.» " ' 

218.— Pentru roagăcluni'. » » 

219.— Pentru smerenie.» • ■ 

220.— Pentru vin.» • ° 

221.— Pentru (l&mănglune.' » " 

222.- Pentru Lazar cel siracd i » » 

um se ailă urm&l^rele Insemnirî scrise de diferit! la deosebite epoce: 

a 1—6 de desubtul textului: 

umnezâu şi de noi în v^ci. — Vl^t 7252 (1744} Avgust 8 doi. 

monah Anastasie Creţul ot BiserecanI.» 



164 

«Insă neavănd parte de călugării acolo, l-am dăruit la RuncD, 
cine a ceti să mă pomenîască, şi am dat şi un petrahil de beli- 
coasă verde. 

«Ermonah Athan. Creţul, let. 7266 (1758).» 

Pe foea 32 verso: 

«Să să ştie că s'au cetit de mine Alexandru (din Piatră) 
şi de fratili mieu (Grigorie) 1712.» 

Pe f6ea 46 verso : 

«Să să ştie că s'au cetit de mine Alexandru cătră cinstit dum* 
nalui Ghica Grigori.» 

Asemenea Însemnări se află pe foiIe*38v., 49 v., 50; 78 v., 105, 124, 125, 126v^ 
148, 156, 164, 166 v., 172 v., etc., cu mici variaţiunT şi cu deosebite date. 

Pe f6ea 79 v.: 

«Cu mila luY Dumnezău, acYasta carte este a preutuluY Du- 
mitru ot Războenî.» 

Pe foea 153 verso: 

«Şi cartTa adastă am găsăto că este făcută la 1560 şi ave la 
lilă, să să şti că s*au prăpeditu şi am găsit-o.» 

Pe foeîi 194 verso : 

«Şă aicYa la Hirşăt, să inştiî lubiţY fraţi cetitori cari veţi ceti 
aicYa, ca să cetiţi ma! nainti pe marginla fililor.» 

Pe fbea 196: 

«Grigori Alexandru.» 

«Acestu otecYnic este al& meu Ermonah Nicodim ot bogoslov 
dar l-am cump... eu Ermonah Anthim ce m-eu zis Creţul, cănd 

au rit acest Necodim de la o sor a luî de la cene a ceti 

să mă pomenîască.» 

Pe foea 195 verso: 

«Let 7267 (1758) Sept. au prădat Tătarăi ţara Moldovii parte 
din glos O ţinuturi, şi mare robie au fost că au lovit făr de veste 
şi au arsă Focşenii şi au agluns păn la Rămnic in ţara Munte- 
nască, şi la ace vreme nenindDomnâ în ţară, mazili ndu-săScarlat 
Voevod de aici, au mărsO Domnii în ţara muntenască şi au 
vinit Domnii în Moldova Ion Theodor Voevod, şi adastă pradă 
au fost fâr de ştire înpărăţii, şi după ce s*au aşăzat domnie au 



165 

nit poroncă mare dela Ţarigrad şi au mărsâ cu boeriI]|de 
oldova Ia Tătari şi au plinit toată paguba ţară! dela TătarY.» 

No. 69. 

In-8*.— Secol. X VIL— Foî 592 ; Întreg volumul este format din 76 caiete de 

fo! (quaterniunT), afară de ultimul care are 4 fol; caietele sint numerotate 
2 marginea din jos a Întâiei şi ultimei feţe; numerele 1—13 slnt scrise cu 
>şu, 14—76 cu negru.— Biblioteca Şcheiană. 

Scris Întreg de Ermonahul Misail dela mănăstirea BisericanI; titlurile, In- 
imnarea capetelor pe margine şi iniţialele la începutul fraselor saâ vorbe- 
»r deosebite, slavone şi romănesci, slnt scrise cu roşu. 

Volumul este legat tare In table de lemn Îmbrăcate cu piele peste tot. 

Faptele şi Epistolele Apostolilor în limbile slavă şi română, 
ntocmit aşa că fie-care proposiţiune saâ şi numai câteva cu- 
inte sînt scrise slavonesce şi urmate de traducerea lor romu- 
escă. Textul întreg este împărţit în 335 capete (zacele). 

La început are titlul : 

«AliflHM G^TUX "flIIG^/Vh. Wh riamka^a miaaa nacjfki » 

La sfirşit (foca 690) scriitorul a scris : 

«OsH ripa^f^ niicaiţ fpMOHa)f MHcaHA CD cxaa iUWHacTHp Kfcf- 
fKaHH, MHwro nocTpaAa)f âhi^ h Hi6i|ik. H;Kf Hixrr m pA3>iM'\\n\ 
\i7Kî wBp'biiirr rpiiiijfiî bs Hcro, hc KAkH'bTf mchc, Hf pA^Ka SfrfacKa 
iica)f. HJk HAHCkKa H iUHorw rp'^uJHa. mci\a ficti Kr a^s* R^ A^^ 

ICHAYf BOIROA^* RA+tT ^3p5" : — » 

«Acest Praxiu (Faptele Apostolilor) I-a scris Ermonahul Mi- 
di dela stînta mănăstire BesericanI; mult s'a ostenit c^iua şi 
âptea; cine va ceti să înţelegă. Unde se va găsi greşală, să nu 
it^ blestemaţi pe mine, căci n'a scris mână înger6scă, ci omenescă 

mult greşitore. Luna Iunie, 23 cjile, în (Jilele Iul Vasilie Voe- 
od. La anul 7160 il652).)) 

Pe foea 691 se află scrisă următorea Însemnare dela 1716 : 

«Acestu izvod de praksiu laste a sdntel mănăstiri Besărecani- 
»r şi s'au adus aici Ia Episcopie la Roman la şcoală pentru 
eaba învăţăturii, şi de s'ar tănplâ a rămănia aici la Episcopie 
e urma noastră şi pe cine-r alâge Dumnezău Episcopâ şi ar 
opri-o sau ar tăgădui-o sau preut sau miren, cine ar ascunde-o 

n ar vre să o dia Iar Ia mănăstire Ia BesărecanI, să lie afu- 
sit şi ne ertat în vlaci. Let 7224 (1716) Fev. 10. 



_ 166^ 

((In zilele svinţiel sale pârinteluT nostru Kir SaviY Episcopu 
Romanului.» 

Pe dosul aceleeaşî foî 591 este scris: 

((Sava Episcopul de Roman, când 8*a întreba să să de.» 

Pe întâia faţă a foeî 1 pe margine, sub text, este scris : 

«Din colecţiea biblioticeî mele din RotopăneştT, aflat in turnul 

Mănăstirii Bisericanil — şi hărăzit mie de Arhimandritul Nifon 

Egumenul acel MonastirI la 1845.» 

«N. Istrati.» 

No. 70. 

In-4«.— 162 fol— Secol. XIX.— Bibîioteca Kpiscopuluî Melchisedec. 

Scris pe hârtie de acelaşi. 

Pe f6ea 1 se află titlul următor: 

((Psaltirea sab cartea laudelor alăturată cu originalul Evreesc 
şi cu mal multe alte traduceri moderne, şi corigiată de Arhi- 
mandritul Melhisedec, Magistrul de Teologie şi rectorft Seminariel 
Eparhiale de Huşi, spre a înlesni înţelegerea acestei sublime 
cărţi persoanelor cugetătoare. 1858. Huşii.» 

Volumul cuprinde : 

«Introducere în Psaltire.» F". 4—1). 

«Psaltirea adică Cartea laudelor a Profit-fmpăratuluT David.» F. 12—161. 

Xo. 71. 

In-4^ — 1- 1-205 foî.- iSecol. XIX.— Piblioteca Episcopului Melchisedec. 

Scris pe hârtie de maî multl. 

Pe foca albă dela început are următorul tillu : 

((Sinodul de Ierusalim şi epistolia Patriarhilor de răsărit cătră 
biserica Anglicană de Protosinghelul Melhisedec.» 

Volumul cuprinde următorcle: 

1. «Ori^nnea articulilor alăturate la epistolia Patriarhilor răsăritenî 
cfitră biserica Anglicană.» V. 1 

2. «Epistolia Patriarhilor Catolicei biserici de răsărit pentru credinţa 
ortodocsă.» » n 

8. «Dialoguri intre un cercătoriQ şi un încredinţat. — Despre orto- 
docsia creştină » » 52 

4. «Ecstraclu din epistolia circulară a luî Kotie Patriarhul de Cons- 
tanţi nopol cătră scaunele Patriarhale de I^ăsărit, adică cătră cel de 
Alecsandria şi cătră cia-lalţi.» » 147 

5. «Papa Pius IX, cătră răsăritenî. » 159 



i 



167 



. («Kpistolie circulară a unia slinte icumenice şi apostolice biserici 
r& toţi ortodocşii. — In Constantinopol ia tipografia Patriarhală a. 
H.» F. 171 

Xo. 72. 

n-4®. — 159 fol. — Secol. XIX. — Biblioteca Episcopului Melchisedcc. 
^cris pe h«\rtie de mai mulţi. 

Cuvinte rostite la diverse serbătorl [de Episcopul Melchisedec]. 

V foea de la sfârşit se allă data următ6rc : 
«1854 Mal 29.» 

Volumul cuprinde următorele: 

1. «Cuvînt la adunarea sf. anghelî.» F. 1 

2. «Cuvintâ la Intrarea In templu a prea sfintei Născătoarei de 

iiinc()eâ.n » 10 

.3. «Cuvînt la naşterea Domnului nostru lisus Ilristos.» > 22 

4. «Voroavă In zioa strămutărel moaştelor S. loan Ilrisostomul.» . » 29 

5. « Cuvin t la Duminica vameşului şi a fariseului.» > 41 

0. aCuvint In ziua intimpi nării Domnului.» > 49 

7. «CuvlntQ in zioa Bunel- Vestiri a prea sfintei Născătoare de 
nine()eCi.B > 58 

8. «Cuvint cătră cel ce intră in zilele postului şi a pocdinjil.» . . » 78 
!K «CuvintQ in Marţa cea mare. 1854 Aprilie in 10.» » 85 

0. «Cuvint in sflnta şi marea Mercurl cătră cel ce se gătesc spre 
)ărtăşirea cu sf. Taine.» » 93 

1. «Cuvint in Joea cea mare.» > 101 

2. «Cuvint in Vinirea mare.» » 106 

.3. "Cuvint la Patimile Domnului. 1854 Martie In 2.» > 122 

4. «Cuvint la Sâmbăta ce maro.» » 139 

5. «Cuvint la vecernia sfintelor Paşti.» . . . . • » 146 

6. «Cuvint la sfintele Paşti.» » 154 

Xo. 73. 

n-4«. — 159 fol. — Secol. XIX. — Biblioteca Episcopului Melchisedcc. 
•cris pe hârtie de mal mulţi. 

«introducere speţialâ în cărţile Noului Âşăzămăntâ» şi 
< Arheologia biblică» [de Episcopul Melchisedec]. 

'olumul cuprinde următ6rele : 

Introducere speţială In căr(ile Noului Âşăzămăntâ.» F. 1 

€l>i8părţitura tntăea.it 

Despre cărţile istorice sad cele patru Evanghelii şi faptele apos- 

ce.t » Iv. 



168 

«Capu I-iâ.— Despre Evanghelia de la MateTu.» F- 2v, 

«Cap al Il-lea.— Despre Evanghelia de la Maroo.» • or. 

«Cap al Ilt-lea.— Despre Evanghelia de la Luca.» >- ^• 

«Cap IV-le.— Despre Evanghelia de la Ioana, şlir! istorice despre 

acest Apostol.» > 12 

«Capa V-le.— Alăturarea celor patru Evanghelii Intre sine » . . . » 15 

«Capa VMe.— Despre cartea faptelor apostolice.» » 24 

liDi^părţitura Il-a.* 

«Despre c&rţile didactice a Noului AşezemtntQ.» > i7 

•Partea /-/a.— Epistoliile sf. Apostol Pavel.» » 27v. 

«Capu I-iâ.— Despre epistolia sf. Apostol Pavel cătră Romani.» . » 29v. 
«Cap al IMe.— Despre intăia epistolie a sf. Apostol Pavel cfttră 

Corintenî.» » 33 

«Cap al II [-le.— Despre a doua epistolie cătră Corintenî.» . . . . » 36v. 

«Cap al I V-le.— Despre epistolia cătră Galiatenl.» » 38 

«Cap al V-le.— -Despre epistolia cătră Efesenl.» » 39\'. 

«Cap al Vl-le.— Despre epistolia cătră Filipienî.» » 4lv. 

«Cap al VIMe.— Despre epistolia sf. Apostolii Pavel cătră Colossenl.» » 43v. 
«Cap al VIIMe.— Despre Intăla epistolie a 8. Apostol Pavel cătră 

Tesalonicenl.» » 45 

«Cap al IX-le.— Despre a doua epistolie a S. Apostol Pavel cătră 

Tesalonicenl.» » 47v. 

«Cap al X.— Despre epistoliile pastorale a S. Apostol Pavel.» . . » 49 
«Cap XI- le.— Despre epistolia S. Apostol Pavel cătră Filimon.» . » ol 
«Cap al XIMe.— Despre epistolia Apostolului Pavel cătră Evrei.» . » 5B 
f^Partea a cfoti.— Epistoliile catholice a sfinţilor Apostoli.» . . . . » 64 
«Capa I.— Despre epistolia catholică a sf. ApostolQ lacov.» ...» ()4v* 
«Capu IL— Despre intăea epistolie catolică a sf. ApostolQ Petru.» » GS 
«Capu III.— Despre a doa epistolie catolică a sf. Ap. Petru » . . » 72 

«Capu IV.— Despre intăea epistolie a sf. Ap. Ioana.» » 76 

«Capa V. — Despre a doa şi a treea epistolie a sf. Ap. loan.» . . » 81v. 
«Capu VI.— Despre epistolia sf. Ap. Iuda.» » 83 

^Dispărţitura a treea.* 

«Despre cartea profetică a Noului Aşezămănt, saa Apocalipsul sf. 
loan Teologul.» u 87 

ii Arheologia biblică, * 

«Introducere.» » 100 

«Partea Intăla.— Viaţa particulară casnică.» » lOlv. 

«Secţia intăla.— Palestina saa pămăntul făgăduita.» » » 

A. «Localitatea Palestinei.» » 102 

B. olnsuşirele fizice a Palestinei.» » 107 

C. «tnsuşirele climatice a Palestinei.» » 100 

D. «^tnpărţitura politică a Palestinei.» » lllv. 

«Secţia a doua. — Starea locuitorilor Palestinei.» 
A. «Iconoinlcă.» » 112v 



m 

•2 Nutreţul.» F. 118 

•3. tnbr&oămintea.» » 123v. 

«4. Icononii.1.» » 128v. 

A. «Păstoria.» » » 

H. «Agricultura.» w 133 

C. «Grădinăria.» » 137 

D. «Prisecâria şi păsc&ria.» » 139v. 

B «Starea familiarii.» 

*1. lielaţiile nuntale.» » 140 

C. «Starea vieţe! publice.» 

«1. Despre starea mâestriilor.» » 147 

«2. Despre starea ştiinţelor.» » 151 v. 

«3. Despre starea comerţului.» » 159 

Xo. 74. 

In 4®. — 142 fol. — Secol. XIX.— Biblioteca Episcopului Molchisedec. 
Scris pe hârtie de maî mulţi. 

Patrologia sau lecţiT despre sfinţii părinţi, dascălii bisericel şi 
scriitoriT bisericeşti [de Episcopul Melchisedec]. 

Volumul are următorul cuprins: 

«introducere.» F. 1 

«Periodul I-iQ.— Privire generală.» » lOv. 

«1. Sfântul Apostol Varnava.» » 13v. 

«2. Sf. Dionisie Ariopagitulâ.» » IK 

•3. Sf. Climent papa Romei.» • 22v. 

«4. Sfanţul Erma.» » 27v. 

«5. Sfântul Ignatie purtători ui de D-zea » :K) 

•G. Sf. Policarp Episcopul Smirnei.» >> 35 

^Scriitorii bisericeşti din periodul bărbaţilor apostolici: Papie, Ova- 

drat, Aristid şi Agrippa.» » 36v. 

«Periodul al IMea. — Despre sf. părinţi-dascall a bisericel şi de- 
spre scriitorii bisericeşti a veacului al doilea şi al treilea.» . . . . » » 

«1. Sfanţul martira Iustin filosoful.» » 40v. 

*2. Sf. Irineiâ Episcopul de Liond.» »• 45v. 

"O. Operile dogmatice a sf. Efrcm.» » 55 

«4. Sf Grigorie Nisul.» » 5î) 

«5. Sf. Grigorie Nazianzanul.» » G3 

«6. Sf. Chirii al Ierusalimului.» » 67 

«7. Sf. Epifanie al Chiprulul.» » 69 v. 

«Despre sfinţii ascheţi carii nl-au lăsat scrieri.» » 72v. 

««8. Sf. Antonie cel mare.» » 73v. 

•9. Cuviosul Macarie Egipteanul » » 83 v. 

• Sf. Efrem Sirianol.» » 94v. 

«Sf. loan Ilrisostom.D » 101 

«Sf. Amvrosie Episcopul Mediolanulul.» »117 

• Fericitul Avsrustin.» » 127 



n 



• 



Fericitul leronim.» » 137 



170 



Xo. 75. 

In 4«.— 232 foî.— Secol. XIX. — Biblioteca Episcopului Melchisedcc. 
Scris pe hârtie de maî mulţi. 

«Disertaţiunl, predice, cuvîntărl funebre, articole şi alte scrie-cA 
unele compuse, altele traduse de Archimandritul Melchisedec? - 

Volumul cuprinde următorele: 

1. «Lipsa de preoţi in patria n6stră.» (Compus de Archimandr. 
Melchisedec şi publicat !n foiletonul Zimbrului» No. 47 din 10 Dec. 1855). F. Z-^ 

2. cCuvlntâ la primirea !n stăpânirea Moldovei a părţel din Basa- 
rabia redată PrincipatuluT nostru prin tractatul de ParisQ.» (Archi- 
mandr. Melchisedec, 1857 Fevruarie.) » IS^ 

3. oCuvănt la Duminica de la Luca.» (Compus de Archimandr. 
Melchisedec, şi rostit in catedrala Episcopiei de Huşi, 1856) . . . . > llr^ 

4. «Cuvăntâ la Duminica 14-a de la Luca.t (Compus de Arch. Mel- 
chisedec şi rostit In catedrala Episcopiei de Huşi, 1856) > 26^ 

5. cCuvănt la intrarea tn biserică a sfintei fecioare.» (Compus şi 
rostit de Archimandr. Melchisedec, rectorul seminar, de Huşi, in 
catedrala Episcopiei de lluşi, 1856) » 32^ 

6. «Cuvânt la Duminica V-a a mar. PostQ.— De pr. st. Mi trop. Fi- 
laret al Moscveî.» Tradus de Archim. Melchisedec. Huşii 1857. 

Mart. 21 40 ^ 

7. «Cuvânt la Duminica a IV-a a Postului mare. De prea sfinţitul 
Filaret, Mitropolitul Moscveî. — Tradus de Arch. Melchisedec, 1857 
Mart. 11. IluşiI » 48 

8. « Cuvin tii la lacrămile iconol Malcel D-luî din Monast. Socola. 
Arhimandr. Melhisedec. Transcris la 1855 Dechemvrie 24. Socola.» . » 50 

9. «Cuvânt in Duminica ortodocsiel, la închinarea sfintelor ic6ne.» 
Archimandr. Melchisedec, 1855. Socola > 63 

10. «Cuvânt funebru.» (Rostit In anul 1857 in Iaşi, in biserica sf. 
Nicolai din Muntenime, la înmormântarea Vornicului VasiUe Pogor. 

— Archimandr. Melchisedec, atunci deputat la Divanul Ad-hoc.) . . » 71 

11. «Se samânâ întru stricăciune, scula-.sc-va întru nestricăclune , 
se samănă intru necinste, scula-se-va intru mărire ; se samănă întru 
slăbăclunc, scula-se-va întru putere, cap. 15, 42—44.») (1857 Dechemvr. 
27, Huşi, la răposarca D-el Hocsandra soţia negoţitorlulul Zaharia, 
ctitorul bisericel st. Nicola! din acea politie) » 84 

12. «Cuviint funebru la înmormântarea Episcopului de Huşi Me- 
letie Istrati. reposat la 1 August 1857. Rostit de Archimandritul MeU 
chisedec, rectorul Seminariulul de Huşi. Cine este omul, carele să 

fie viu şi să nu vază moartea? (Ps. 88, 47).» » 86 

13 «Zis-aâ lisus : Eii sânt învierea şi viaţa, col ce crede întru 

mine, de va şi muri, vifi va Vi.* (loan XI, 28).» (1858 Vasluifi) . . » 91 

14. ((Toate sânt deşertăciuni cele omineştT, câte nu rămân după 
moarte.» (1858 Huşi) d 97 

15. «Jărtvă pentru unirea Principatelor^.» » 104 



16. tCuvănt rostit la Divanul Ad-hoc, la volarea dorinţelor ile In- 

bun&t&ţire pentru biserică şi clerQ.» F. 115 

17. cCuv&nt la ale^rea deputaţilor dintre proprietarii mari din 
ţinutul Fălciiulul, pentru Adunarea Naţională. 1858 Dechemvrie 18. 

{Rostit in catedrala Episcopie! de Huşî.)». ... • » 135 

18. «Cuv&ntâ la solemnitatea ce s'aQ făcutu pentru alegerea de- 
putaţilorQ proprietariloru mici şi a celoru din reşedinţa ţinutală a 

ţinvit. Fălciîu. 1858 Decembr. 16 şi 17.» » 143 

ÎS. cSinodul Florentina în raportft cătră biserica Moldoromână.> » 153 

« I. Cine aii fost Grigorie Ţamblac?» > 154 v. 

•t II. Cariî aQ fost ceî întăî Mitropolit! a Moldavieî?» «> l<52v. 

« 111. De ce Turizdicţie aâ atârnat in vechime biserica Moldovei şi 

<^c> schimbări au urmat in această privire.» » lG9v. 

«« IV. Hste oare adevărată spunerea lui Cantimir despre alungarea 
^i t ^ratureî Romane din Moldova în urmarea Sinodului Florentinei?» » 177 

^0. «Duhul timpului de faţă.» » 181 

SI. «Sinodul de laşi.» (Compusă de Protosinc. Melchisedec) ...» 187 

22. «Oare mintea omenească mer^e înainte spre desăvărşire .^ » . » l')7 

23. «Profeţiile despre soarta Vavilonulul adeverite de Întâmplările 
^^^t orice.» » 203 

24. «Cuvînt de hiritizmos. 1852.» i> 211 

25. «Dizerfaţie despre onanizmâ, de Protosinchelul Melchisedec. — 
^«s53 Socola.» » 217 



Xo. 76. 

In-8« şi in-4*. — 1-f 81 fol.— Secol. XIX.-— Bibhoteca Episcopului Melchisadec 
Scris pe hârtie de acelaşi. In text se află mal multe ştersături şi adaosuri. 
Pe fdea dinaintea textului are titlul: 

«Filosotiea nature!. — 1845 April 9.» [de Episcopul Melchisedec). 
Scrierea împărţită în 18 paragraf!. 

La sfârşit (f. 81) se află următorea Însemnare: 

(cSfărşitul filosofiel natureY, care sau început la April 1 şi 
8*au sfârşit la April 5. — 1845.» 

Xo. 77. 

In-4«. — Fol 452. - Secol. XIX. — Dăruit de Ion Ghica la 11 Dec. 1876. 
Pe dosul legăturii: BfllceM'U 1. 

«Romanii supt Mihaiâ Voevod Vitejul» (sic)^ de Nicolae Băl- 
cescu. Manuscriptul autograt al autorului — întâia redacţiune — 
scris pe unele locuri cu creionul. 

Textul publicat de A. Odobescu în Revista Română, 18G1. p. 89 şi urm , 
1862. p. 83 şi urm., 1863, p. 81 şi urm.; In volumul Istoria Românilor sub 



172 

MichaiU Vodă Vithul urmată de gcrUt'î divene de Nieoiae Bălceâcu, Plib'ieaU 
de pre decisiunea Societâfel Academiei Române fi tnsocite eu o precuvemiare ft 
note de A. I. Odobeseu. BucurescT, typografia Societate! Academice Romine 
(Laboratori! românT) 19, strada Academiei, 19 — 1878. — Edifiunea II, Bucil 
rescî 1887. 

Volumul cuprinde: 

«Introducţie» — planul F. 1 

«Tabla Tomului întîiQ ^ » î 

«Tabla tomuluî al doilea» > l 

«Introducere-) — 47 foT » 4-49 

«Cartea I. Libertatea naţională— Aprilie 1593~159d» (Capetele I— 

XI din ed. Odobeseu) (fol 1-26) • ... 50-»^ 

«Cartea II>, capete I - XVI, (capetele XII — XXVI din ed. Odo- 
beseu) -^ (foile 27-67) » 88-1^ 

«Cartea III», (capete I— XXXVI, — capetele l — XL din cartea 

II In ed. Odobeseu) (foile 68-210) » 123-î 

«Cartea III {sic) — Servajjiii — Dechemvrie 1595 — Aprilie 
1599» (capele I— XLIII ca şi în ed. Odobeseu) (foile 211— 403) . . » 268- 

Xo. 78. 

In-fulio mic. — Foî 308. — Secol. XIX. — Dăruit de de Ion Ghica la 
Dec. 1876. 
Pe dosul legăturii: BAlccscii 2. 

Roniâniî subt Mihaiâ Voevod Vitezul, de Nicolae Bălcesci:--^ 
Manuscriptul original al autorului, av^nd unele pârţ! prescris» ^ 
de altul şi îndreptate sad schimbate de dinsul. 

Textul publicat de A. Odobeseu in Revista Română, 1862, p. 588 şi urni. sss 
în volumul citat la No. 77. 

Volumul cuprinde: 

«Cartea a patra — Unitatea naţională — Aprilie 1599 — Iulie 1600.» 
(Capete I— XLV ca în ed. Odobeseu) (foile 1-168) F. 1-170 

«Cartea a cincea — Mirislo — Iulie 1600 — Ianuarie 1601.» 
(Capete I-XXXII ca in ed. Odobeseu) (foile 1-138) » 171-308 

Xo. 79. 

In 40 şi In-folio mic. - Foî 247. — Secol. XIX. — Dăruit de Ion Ghica la 
11 Dec. 1876. 
Pe dosul legăturii: Bălcescu 3. 

Romîiniî subt Mihaiii Vodă Vitezul, de Nicolae Bălcescu. — 
Manuscriptul original al autorului, în parte prescris de el însuşî 
şi modificat. 

Textul publicat de A. Odobeseu în Reoista Română^ 1861 şi 1862, şi în vo- 
lumul citat la No. 77. 



IP _ 

Volumul cuprinde: 

«Introducere» (foile 1—20) — in-4« F. 1—20 

«Cartea I -- Libertatea naţională — 1593-1595 Aprilie.» Titlul 

ers. (Foile 1—66) — in-4« » 22—86 

«Cartea a doa — Călugărenil — Aprilie 1595 — Decliemvrie 1595.— 
^oile I— III şi 1-163J 87-247 

No. 80. 

In-folio şi in-4«. -Fol 361. — Secol. XIX. — Dăruit de Ion Ghica la 11 
)ec. 1876. 
Pe dosul legăturii: BAlceseu 4. 

Câteva scrieri originale de N. Bălcescu; mal multe extracte 
rivitore la istoria Românilor în epoca lui Mihaiâ Voevod co- 
ate din mal mulţi istorici străini, cele mal multe scrise de 
. Bălcescu, iar câteva copiate de alte persone. 

Ouprinsul volumului este următorul: 

1. «Lista scrierilor consultate pentru alcătuirea Istoriei luî 

liaiu Voevod Vit^zuU (întocmită şi scrisă de i\. Odobftscu.) . F. 1—6 

2. Betlen, Ambry, lacobinus » 7—23 

3. oHistoire universelle des guerres des Tures depuis Tan 1565 
^ques â la trcfve faicte en Tannee 1606, par N. de MontreuU 

2^ur de Montsacră gentil-homme du Mâine. Paris 1608, in-4«.» . » 24—37 

4. «Islfanfii (sie), L. XXIX, XXX. XXXI «> 38-72 

5. «Extracturî din De Thou.» XIII » 73—80 

6. «PiaseciQ.» » 81—84 

7. «Note din Orteliu.« » 85—97 

8. Extract dintr*o carte nenumită «p. 90-'94i, începând cu: 

Dabord que la guerre entre le pays d'Ongres(?)s'estd6olar6e..». » 98—113 

9. Extract dintr*o carte nenumită «Ann^e 1004, p. 139.» înce- 
'iid cu: «Les fortiflcations des palissades du chăteau de Bou- 

•oucli achcvees.» » 113—113 

10. Extract dintr o carte nenumită «p. 76. Anul 1002 (1593^ 

cepOnd cu: «le Vaivode da pays d'Eflak.» » 119—121 

11. I^ Transylvanie et ses habitantspar A. de Gerando, Paris 

^5, in-8«, 2 voi.» » 122-123 

12. «Note din Esprinchard.» » 124 

13. «Compcndio historico delle guerre ultimamento sucoesse 
a Christianiy et Turchi et tra Turchi, et Persiani — Nel quale 
irticolarmeiite si descrivono quelle fatte in Ungheria et Tran- 
Ivania sino al presente anno M.D.XCVII, di Cesare Campana. 

1 Venegia. M.D.XCVII, in-4o. » 125 

14. «L'Ungheria spiegata da Gio. Nicolo Doglioni. In Veneţia 

)d5, in-40.» » 125v.-126 

15. «Herdenstein.». . • » 127—134 

16. «De Sacy, Histoire de Hongrie, III.» , . . . . »135v.— 13G 



174 

17. «Cartea V — Mirislo. Iulie 1600 — Ianuarie IGOl, I.» 
Titlu şters. 

a Note din : La vieille Pologne par Charles Forster. Paris 1839, 
in-4»» F. 137 

18. «Jurămîntul luî Mihaî Im paratului. «. » 187v.-138 

19. «Din Baltazar Guerrin. 1594.» • » 139-140 

20. oHistoire du Royaume de Hongrie . . . Par Balthasar Guer- 
rin ... A Nancy, l'an 1604.» » 141-160 

21. «Bayle (Fierre), Dictionnaire liistorique et critique. Roter- 
dam 1697. in-folio. Tomes 6.» — (Fără extracte). 

Historicae Uelationis oontinuatio par (sic) Jacobum Francuni. 
Francofort, in-4o, aiml 1596—97—98, etc.» » 161-lW 

22. «Note din Valter» » 165-11^ 

23. «Bisselie» F. 175-179, 181-1^^ 

24. «Wiquefort. L'ambassadeur oder Staats-BothschalTter und 
dessen hohe fonction, etc. 1682. Francfort, in-4«.» F. 1 

25. «Lorichianuso » l ^^ 

26. «Giorgio Tomasi, Delle guerre et rivolgimenti "del R^no 
d'Ungaria, etc» > 196— ^'^ 

27. «Frachetta, oraţia I compară pe Sigismund (Bathori) cu 
Alexandru», etc.» » 205v.-2 

28. «Reusner, Epist. Turcicarum. Partea II.» » 208—2 

29. «Katona.» » 213—2 

30. «Note din C. Campana. Ilistorie del Mondo.» » 220—2 

31. «Les Guerres ({ui ont ^t6 suscitees en Moldavie et Ies B6' 
voltes en Valachie. — lOxtraits des Mi^moires du Naime-Effendi. 
(Voi. I. page 56, rdition Skutator)» » 226-2cf 

32. o Les guerres avec les Tartares, les Vala(iues et les Kosa- 
({ues, ainsi que les suscitations ourdies par la maison de Raguse.» 
l'ixtraits faits de l'ouvrage de I. U. Niemcewicz intitula : «Dzieje 
paiiovania Zygmunta IlI-go» » 238—259 

33. «Ollat. T. I.». » 260-2G3 

34. «La giornata di Giorgio Basta contra Michele Vaivoda di 
Valacchia, li 18. di Settembro 1600, con i successi del medcsmo 
anno, doppo la bataglia in Transilvania. Descritta da Achille Tar- 
ducci.» » 264—275 

35. «Giovani Botero.» » 276—278 

36. «Doglioni, Del Theatro de Prencipi. T. II.» » 278—279 

37. Notă biograGcă şi bibliografică despre : « Jean Sarius (?) Za- 
moyski grand chancelier de Pologne » t 280—281 

38. aZyciaslawnychPolakow (Viaţa slăviţilorPolonî). Tom. II....» » 282 

39. «507 (?). Comm.» Extract saQ copie de pe o scriere ne- 
numită, începând cu: «Bartolomee Pecz ainsi re^u apporta au 
Vaivode au nom de CtSsar des prt3sents pri'cieux,....» » 283—293 

40. «Dupe Catalogul luî Szechenyi (catalogul Bibliothecae Hun- 
gariae).» » 294 

41. «Despre cărţile cercetate.» > 295—296 

42. «Lista scrierilor pentru istoria luî Mihaî VV. Vitt^jul» (sie). » 298 



175 

43. Liste de scrieri istorice, începând cu: «M. ab Isselt, Amorf. 

storia sui temporis....» F. 299— 31G 

44. «Asupra istorie! luî Rodolphe II Imp.» Listă de scrieri 

;orice » 317—318 

45. Portretele reproduse !n creion după gravuri. Michaid-Vi- 

zul, Andreas Bathori, Sinan-Paşa 319, 320, 322 

46. Vederi de bătălii reproduse In creion după gravuri . . . 321, 323, 325 

47. Notă despre un portret al lui MichaiQ Vodă, scrisă de 

i. Odobescu F. 326 

48. Plan şi explicaţia unul cămp de bătae, făcut de N. Băl- 

eseu. • » 327 

49. Instruc(ii scrise de N. Bălcescu, cum să i se adune cunos- 

nţele topografice despre băUlliile lui Michaiil Vodă » 328-333 

60. «E^ăsvan Vodă, fragment tras dintr'o scriere istorică inti- 

iată: Românii supt Mihal Voevod VitSJulv (sic) » 334—350 

âl. «Românii sub Mihal Voevod Vit^jul (sic). — Cartea inlâî. 

bertatea naţională — 1593-1695 Aprilie.» Cap. I » 355-356 

^>2. Fragment (foile 26—30) dintr'o scriere autografă de N. 
^cescu, începând cu: «VIII. Capetele acestui tractat eraft a- 
frstea:....» » 357—361 



No. 81. 

In-4^ — Fol 225. - Secol. XIX. — Dăruit de Ion Ghica la 11 Dec. 1876. 
Pe dosul legăturii: Bălcesen 5. 

Note istorice originale saii extrase din diferiţi autori, note 
ibliografice şi chronologice pentru istoria epocel luî Michaiu 
itezul, — adunate şi scrise aprope tote de N. Bălcescu. 

Volumul cuprinde: 

1. Note istorice scrise de N. Bălcescu şi altul cu creionul . F. 2 

2. «Ruminil (sic) supt Mihaid Voevod Vit^jul (sic) de Ni- 
>lae Bălcescu.» Planul întocmirii scrieri! pentru publicare în 

)uS volume » 2v. — 3 

3. Note bibliografice . F. 3v.-6v., 15v., 16, 52-56, 58v., 59, 62, 88-89v., 114 

4. Însemnarea: «Minutele In care scriil sunt f6rte pline de 

nar şi Întristare...» >» 7 

5. Însemnări istorico diverse F. 7v.— 15, 17—18 

6. «loannis Bisselii 6 Societate lesu, Aetatis notrae gestorum 
ninentium MeduUa Flistorica per aliquod septenia digesta — 
îptenium I — Ab anno M.DC.I usque ad annum M.DC.VIl. 
clusive. Ambergae. Anno M.DCC.XXlX. 3 voi. in-S».» — Ex- 
act despre Michaid Voevod F. 19—48 

7. Tabelă de corespondenţa lunilor mahometane cu cele 

eştine » 49v. 

8. «Note din Hamer (sic). I , II.» » 49v.-50 

9. «InseaiDări din Tableau de la Pologne ancienne et mo- 



176 

derne par Malte Brun, refondue et augmcnlee par Lc^nard 
Choezko. Paris 1830, In-S», 2 voi.» F. bU. 

10. «Scrierile privitoare la Istoria lui MihaiuVV.ViU^ul.» (1—28). » 57-58 r. 

11. Frase românesc! şi franccse, adunate probabil ca modele 
de stil, ca maxime istorice .... 58 v., 62v.— 65, 104 v. — 106, 107 v.- IU. 

12. «Din lansonii: Mundus Furiosus.» » 60 r. 

13. «Epigrama in ejusdem Palatini effigiem Tervisi ab Autore 
scriptum et dedicatum.» » 60t 

14. «Portretul lut Mich. după Valther.» » 61 r. 

15. Notiţă autografă de N. Bălcescu, începând cu: cDar unde 
este Mihal Vit^jul (sic) acum . . . .» » 61 v. 

16. Douu extrase istorice despre Turci > 66 

17. «Lista scrierilor pentru alcătuirea istoriei luT MihaT VV. Vi- 
ti^juU (iic) • 67-82 

18. «Lit. B. Urmare din Historia Panoniae de Artur, etc.» . . » 83-87 

19. «(A) Urmare din Historia Panoniae a lui Artur Dantiscani.» » 90-98 

20. «Historia Chronologica Pannoniae. Res perllungariam et 

Transylvaniam bello gestas .... Ad annum M.D.CVII 

continuata et deducta studio et opera i/. Ooiardi Arihur Dan- 

iiacani .... Francofurti, Anno M.D.CVH.» » 08—103 

21. Jacobus LuceaH. Annali di Bansa, 1505 Veneţia, in-4^». . » 104 

22. «Portrait de TEmpereur Hodolphe II (Histoire de la guerre 

de trenlo ans par Schiller, traduite en franoais. Paris, 1846, p. 23.» » 107 

23. «Note din Histoire generale do Pologne d'aprcs Ies anciens 
historiens. 2 voi. Paris 1834.» (2 fol legate cu marginea de sus In jos) » 112—113 

24. Traducere francesă (nu este scrisă de Bălcescu) din Jf^o- 
mânii subt MichaiU Vodă VitizUl de N, Bălcescu, canea IV, cap. 

VII— XXXIX şi resumat din câte-va părţT următore » 115—224 

25. Corespondenţa lunilor niahometane cu c^le creştine din 

1594 » 225 

Xo. 82. 

In-80, in-4«, si in-folio. — Foî 462. — Secol. XIX. — Dăruit de Ion Ohica la 
11 Dec. 1876. 

Pe dosul legăturii : Bfile<'s<*ii 6. 

Manuscripte diferite ale luî N. Bălcescu : scrieri originale sau 
străine, autografe sati copiate. 

Volumul cuprinde următorele : 

1. («I. Reforma soţiaiă Ia Romani.» (Autograf de N. Bălcescu). F. 1—1(56 

2. «Reforma .socială la Români.» (Copie de altă mână. cu pu- 
ţine corecturi făcute de N. Bălcescu) » 167—284 

3. Scriere fără titlu, începând cu: «Petutindinea pe unde ser- 
vagiul sau munca obligată se menţinurâ, . . .» (Copie de altă 

mână, cu schimbări de N. Bălcescu) » 285—206 

4. «Proiect pentru rcorganisaţia dorobanţilor judeţelor.» (Au- 
tograf de N. Bălcescu) » 297--302 



177 

5. Capitolele XXVII şi XXVIII (foile 1-26) dintr'o scriere au- 
tografă de K. Bălcescu, f&ră titlu» începând cu : «In totă ac6st& 
scriere să fi b&gat de s^mă că noî am coprins mereCi bunurile 

clerului şi ale monastirilor. ...» V. 303-322 

6. Fragment (paginele 37—52) dintr'o scriere de N. Bălcescu, 
liicepend cu: «3 lei, din care jumătate la casa mililor şi jumătate 
la scoale. . .» Cuprinde: «III. Staroa de mijloc,» «IV. Ţărani,» 
•■IV (sic). Judecăţi şi legi,» «V. Organizaţia din lăuntru,» «VI. 
Armia,» «VII Dăjdiile,» «VIII. Lefile slujbaşilor,» «IX. Orinduelî 
deosebite.» « 325-331 

7. Memoria despre Banat, scris de un nOnumit » 332—337 

8. «Manualul bunului Român — Dialog între un comisar de 
propagandă şi un sătean.» Scris cu cirilice de N. Bălcescu ...» 338—370 

9. Fragment autograf (foile 8—10, 1—18) din scrierea prece- 
-dentă, de Nicolae Bălcescu, începând cu : «lege!, că D-zeâ ne-au 
zidit ca să'l iubim şi să'l slujim.» Cuprinde: «Cap II. Despre me- 
nirea soţietătiT,» «Cap III. Despre popor şi stăptnire,^ Cap IV. 
Datoriile omului şi ale cetăc^nulul {siejv, «Chap. {aicjW. Drep- 
turile omului şi ale cetăc^nulu! (sic)»^ «VI. Cap VI. Despre liber- 
tate» (textul lipscsco) • » 371 — 31>2 

10. «Journal politique de Bruxelles, 1785.» (Autograf de N. Băl- 

<rescu) » 393-408 

11. «Recit des Iroubles en Transilvanie.» « 409—418 

12. «Gaz[ette] de France. 14 Ian. 1785,» etc. (Autograf de N. 
lîălcescu) »> 423-425 

13. Scriere fără titlu şi fără autor numit, începând cu* «Le 
<;omte Salins ou Salis n'a jamais eu de part ă cette rebellion.» 

(liste vorba despre revoluţia luî Iloria dela 1784) » 427—430 

14. Extract din gazete despre revoluţiunea luî Horia » 431—432 

15. Fdea 8 dintr'o scriere autografă de N. Bălcescu, începând 
cu vorbele: «tare, care este trasă din socotelile Comisiei ce a 

fost întocmită, ...» » 433 

16. Poesie scrisă de N. Bălcescu, Începând cu versurile: «Cănd 

îrain copilaş mic...» » 434 

17. F'oile 1—4 din însemnări autografe scrise In 2 col6ne de 
N. Bălcescu. cuprinzând cuvinte din chronicî şi începând cu: «ţâră 

stricată şi stricător de ţâră...» > 435— 43H 

18. Scriere autografă de N. Bălcescu, începând cu: «Deux âlâ- 
mens composent le caractere genâral de la civilisation mo- 
derne...» » 439-440 

19. Scriere autografă de N. Bălcescu, începând cu: «but naţio- 
nal — but social — formes. Ori ce sciinţă, spre a se realţa la un 
caracter positif. . . . » » 441 

20. Scriere autografă de N. Bălcescu, începând cu; <«Art. 71, 

91, 93, 94 din Regulament . . . .» b 442 

21. Notă autografă în limba francesă de N. Bălcescu, despre 
înlocuirea în citaţii a numelui Seadedin cu Stad-uddin r 444 

22. Însemnare autografă de N. Bălcescu, înce|jând cu: «Vaî! 

Manuâcripte românsâci. 1 2 



178 



Scriam aceste rinduri in anul 1847.» Pe dos o însemnare de 
conversiunea lunilor turcesc! in ale erei creştine, 1595 . . . . F. 445 

23. Act original : «Astăzî 28 Noemvrie [1848] emigraţia din Paris 
adunându-se In sala seanţelor au ales o comisie alcătuită de 
trei persoane şi anume : D. loan Voinescu, D. Dimitrie Bolin- 
tinianu. D. Grigorie Marghiloman, cu misie de a lua socotelile 
de la toţî aceia din emigraţi ce vor fi avut banî public! . . .t 

(14 subscrieri) » 446 

24. a Copie din scrisorea Bălcesculul, din 28/16 Decemvrie 1848, 
Belgrad,» — «6 Ianuarie 1849, Belgr«id,» — «15 Fevruarie, A- 
tena,» — «8 Martie, Constantinopol,» — «**/„ Martie 1849. Cons- 
tantinopol,» — «5 Aprilie 1849, Consta ti tinopol,» — «»Vi Aprilie, . 
Constantinopol.o » 448-451 

25. «La Russie, soinmee par I'Angleterre, s est enfln dt^cidde 
ă retirer ses troupes des principaut^s danubiennes. Roumains!» 
Proclamaţie in limba francesă subscnsă de «D. Bolintineano.» 

cu data: «Ce 30 Mai 1851, Paris.» Foe volantă tipărită . . . . » 452 

26. Doua scrisori autografe de N. Bălcescu către doue per- 
sane, cărora le (}ice : «Excellence.» » 453—454 

27. «Români nu săntu Comunişci», subscrisă de l. lonescu. . » 4d5-461 

28. Scris6re autografă de N. Bălcescu către o personă, căreia 

iî 4ic6' «Milord», cu data: «Paris 15 Juin 1850.» » ^42 



No. 83. 

In-folio mic. — Fol 17. — Secol. XVIII. — A fost al lui M. Kogăhiiceaim; 
dăruit de Ministeriul Instr. publ. la 30 Iulie 1882, adr. No. 9.769. 
Scris de acelaşî; iniţialele cu roşu. 

Pe f6ea 1 titlul : 

«Vama ce mar6 precum s'au aşezat să să îa scoţându-să din 
testamentul vămii cel vechlu.» Exemplar întărit cu pecetea mică 
domnescă la sfîrşit — purtând anul «1761» — şi cu «Procit. Vel 
Vist.» 

Numele obiectelor şi materiilor supuse la vamă aşezate in ordine _ ^l2!!i. 
alfabetică 1-13 

a Alte tocmele a Cazacliilor carele vin din sus şi trecu in gîos şi 
nu dezlîagă aîce in tărgu, şi a celor ce duc negoţ de rumele in ţara 
Ci]izăclască, şi îarăş nu dezlîagă aice, şi a Lipscanilor ce trecu, şi 
a celor ce dezlîagă aîce, şi a Lehliilor ce trec săftienî de Erbikir şi 
alte negoaţe ce trec de aîce şi nu dezlîagă.» 13-1» 

«Pentru vite, caî, epe, ol, capri, ce vor cumpăra neguţătorii pre 
Ia tărguri sau pen ţară, unde să vor afla să să vămuiască pe obi- 
ceîu, după cum arată fieşte care la răndul eî.» . . . • 15 v. 

«Toată clara, miîare», etc » 

«Pentru marfa ce să va afla la drum la inplinire anului». . . 16 r. 



179 



«Cornăritul.» F. 16v. 

tMortasipie ce mare după cum s'au aşezat.» » 17 



No. 84. 

In-lolio. — 443 foî. — Secol. XVIII. - Dăruit de Prof. P. Gârboviceanu. la 
îl Maiu 1896. 

Scris pe hârtie, In doua col6ne, de aceeaşi mână, afară de câte-va foT. — 
Titlurile şi literele iniţiale de la începutul fraselor sunt scrise cu roşu. La 
sfirşit lipsesc mal midte foî. 

Pe foea l-ia are următorul titlu : 

uTălcuire pre scurta a Psalmilor lui DavidO, adunată de mulţi 
dascăli al bisericii, insuflaţi de Dumnezeu, şi pentru adastă s au 
3U8 ale!, ca să poată cetitorlul întru dansa a cetijaclasta mal pre 
argu, care întru tălcuir6 Psalmilor celor puşî înnainte între li- 
lille, adecă dungile în dreptul părţilor stihurilor la listur! nu 
ră încăpută de săvârşit.» 

Volumul cuprinde : Foile 

1. (cTălcuire pre scurtă a Psalmilor lui Davidil — » 1 — 273 

2. «Tălmăcire a Sfintei şi Dumnezăeştil Liturghii, 

}i cercetare celor ce vor să să hirotones^scă.» . . 277—397 

3. «Preoţiîa.» 401—433 

3. «Adeverinţa legii creştineşti, mărturisită de ne- 

priîatenil şi vrăjmaşii e!, adecă învăţătura lui Rabin 
3amoil Jidovul, care arată greşalele Ovreilor după 
lege lui Moisi, şi după năd6jd6 ce o ati de venir6 
Mesil. în'âlu tălmăcită de pe limba hărăpescă în 
limba latinescă, de (loc alb) Bolhomine spaniolul, în 
anul 1339 în zilele lui VenedictCi al 11 Papă al Ro- 
mei, în Veneţila. Iar Jidovii aflănd aâ răscumpă- 
rat dintr'aceste cărţi cate au putut găsi, ca să le 
arză, şi apoi la cetate Maţerat a doao oră s'au tipă- 
rit de pe limba latinâscă pre limba leşască, de pă- 
rintele lacov Radlinskil al pre sfintei theologhil dascăl, 
la anul 1733, Ia Lublin. Iar acuma 8*au tălmăcit din 
limba leşască pre limba rumănescă de Dima pisa- 
rlul, şi alcătuite cuvintele de Costandin Lupolanul, 
în zilele Măriei sale pre înnălţatulul Domnâ loan Cos- 
tandin Nicolae Vvd într'al doil6 domnie a scau- 
nului Moldovil, în anul al 11-16 a Domniei sale, la 



180 

«nul 1742. Dovâzile aceştil cârţY au dat Iulian de Foile 

Ilarius doftorul legilor şi canonicul Episcopii Ma* 
ţeratuluT, Amvrosio Spetala logofătul apostolicesc şi 
Episcop Maţeratulu!, lacov Franţiscul de ÂmizY, al 
legilor, al fîlosofie! şi al theologhiY dascăl, Raimun- 
dus de la Oreto Egumenul mănăstiri! Duminicanilor, 
loan Mariîa Zegleg svătnicul Mitropolitului al Papăl, 
DaniiI losif al PragăI pro Episcop, Andrei Truskil 
pro Episcop do la Premilila, Stanislav Stempcovski 
Egumenul călugărilor ce sănt la sfântul mormânt Ia 
Ierusalim.» » 435—443 

In volum se află însemnările următ6re: 

Foea 30 V. «A popeî Buniî ot Bucureşti ot mah. Săpunarilor, 7263 (1755) 
Ghenarie 25 dni.» 

»Popa Bune Dionisiev erm. ot Căldăroşanl.» 

Pe faţa din lăuntru a sc6rtel dela sfirşit: 

cf Cetiîu acostă sfântă şi dumnezeiască oarte puţintel, de care lucru foarte 
bune doftorii are tnlăuntru, pentru boala sufletului, adică căndu sa va bol- 
năvi sufletulu.» 

No. 85. 

In-folio. — Secol. XVII (1646). — Fol 44 î; volumul întreg este format din 
58 caiete de 8 fol; caietele sînt numerotate pe marginea de jos a întâie! şi 
ultimei feţe; lipsesc foile 1—2 din caietul 1, 5 fol din caietul 21, caietul 22 
întreg, 1 foe din caietul 23. 2 fol din caietul 34, 4 fol din caietul 50, 2 foi 
din caietul 55, iar caietul 58 are 2 fol mal mult. — Dela mănăstirea [Agapia* 
dăruit de Ministeriul Iiictr. publ. la 6 Iulie 18S3, adr. No. 2115. 

Scris. pe hârtie cu semiuncială de Costandin Diiacul diî^ satul Vindâoni. 
până la f. 326; de acolo scrisorea este puţin cursivă, inse de acelaşi scriitor. 
Titlurile, însemnarea capetelor, iniţialele la începutul fraselor sad grupurilor 
de cuvinte slave şi românesci sînt scrise cu roşu. 

Volumul cuprinde: 

Faptele şi Epistolele Apostolilor în limbile slavă şi română; 
text întocmit aşa că fie-care proposiţiune sau grupare de cuvinte 
sînt scrise slavonesce şi urmate de traducerea românescă. Textul 
întreg este împărţit în 335 zacele (capete) şi începe ]h Faptele 1, 19. 

Pe f6ea 326 v. scriitorul a scris : 

fl3k hiaoctohhYh h MHOrorp'kujHYH KocraHTHH jy.tmK^A (O cfAO 
Bhha^whu. HcnHcaA j^w a^i HO j^'kăHie aiiAcKOi aw ab^ ^"^ A^^' 
AfCBT np^Bu 2 Ah» HrrfT Ha Hf;i; aiţic rA( b;i;act norp^uiHA A^Acnpa- 

BA'BHTf & Hi KAXH'krC. nOHCHtf diV lUA^A Oy^WM H Hi oyKpik- 
HAfHk pABOyMSbM UKOHtC H KOpaCAX BiXaÂ^CA BX n;i;HliHa]Ck M\bp'CKhÂX'' 



_ m_ 

r 

ix ,VMH sAroHkCTHKaro Ji&aM EiaciiAYi RoIboa- K* Aiir^rSpMA: — » 

Adecă: «Eâ nedestoinicul şi mult păcătosul Costantin Diîa- 
3ul din satul Vindâonil am scris până aci din Faptele Aposto- 
lilor până la 221, şi cine va ceti în ele, dacă voiu fi greşit un- 
deva, să îndreptaţi şi să nu blestemaţi, fiind-că eram tîner la 
minte şi neîntărit cu judecată, ca corabia care plutesce pe în- 
tinderea mărilor. In (jii'ele credinciosului loan Vasile Voevod^ 
în anul 7154» (1646). 

Pe f. 416 r. este scris: 

cr^\oHH'k HHc KiVcxaHTHHk Aiii'K.» Până aci a scris Constantin 

diacul. 

Fe marginile de jos ale foilor 1—5 se află scrisă următ6rea însemnare, al 
îăreî Început s'a perdut cu foile 1—2 : 

«. . . . decî Costantin ş'au loat carte, îar eu Gavrilie, daca — am ştiut că 
ste a lui Partenif, m*am părăt — cu popa Gligorce la părintele MitropoU- 
jI — Ghedeon, şi l-am rămas pre [po]pa Gligorce şi l-am — dat popii 12 leî, 
um ştiu toţi şi ştiţî — şi milostivirele voastre, şi au dus banii — Nil, ş'au 
dus carte. Milostivirele voastre n'aţi vrut să o plâtiţ — îar eu o am râ&- 
umpăratâ-o. Eu ştiu că este a me, — decî sintu volnic să o dau cuî voî 
re. Ş'au înblat atunce -- vlet 7165 (1657) msţe (luna) Fev. 5 dni (4ile).r 

Pe f<iea 416 v. se află copiată scris6rea autografă a Domnitorului Cuza 
îălre Stariţa mânăstirel Agapia, când a visitat acea mănăstire, la 1863 Aprilie. 

Xo. 86. 

In folio. — Foi 444 (16 la Început nenumerotate, 428 cu numerotaţia veche 
3riginr«lă). Numerotarea este greşită: 159 este sărit, 169 este de douu ori. 
foile 315—322 aQ fost puse din greş^lă între foile 306—307. 

Secol. XVII. — Bibi. Scheiană. 

Scris de acelaşi scriitor; iniţialele, titlurile, multe nume proprii şi alte cu- 
linte cre(|ute de scriitor cu deosebire însemnate — sînt scrise cu roşu. Dea- 
mpra titlului de pe f6ea 1 se află desemn în negru, roşu şi aur representând 
}e Isus Christos pe tron Incunjurat de 6 serafimi, av(>nd la drepta pe Maica 
Domnului şi la stănga pe loan, deasupra cărora slnt archanghelil Michail şi 
Javril; deasupra cuvlntulul cătră cetitori (f. 16 nepag), la f. 102 şi 135 este 
3âte un frontispiciu ornat In negru, roşu, verde, galben, iar pe dosul ullimeî 
;oI nepaginate stema Cantacuzinescilor în aceleas^I colori. 

Leerat in scdrţe de lemn îmbrăcate cu piele; pe dosul legăturii imprimat r 
K6H6l9i\a> (8ic). 

Multe fol — mal ales pe la început— au fost stricate şi cârpite de legă- 
orul de la 1842. 
Pe f6ea 1 are titlul : 

«Hronof^afft den începutul lumi.» 



182 

Pe foea 16 nepag. se află următorul Cuvînt către cetitori: 

((Celor cetitori şi ascultători despre Dumnezâu tot binele 
pohtimă. 

((Strângere noaâ să chlamâ cartYa acYasta, întru care săntu 
scrisă multe istorii luate şi adunate de intru multe cărţi ee 
spune întru insă, de la zădirla lumii pănâ întru aii ceşti mai 
de apoi de pre acmii; şi pentru împăraţii creştineşti şi blago* 
clâstivi cum au impărăţât, şi pentru patrilarşil Ţarigradulul pre 
rând care cum ş'au cumpătat vilaţa şi scaunul, şi împăraţii şi 
patrilarşil; aşijderla spune şi pentru cum au luatu Turcii Ţari- 
gradul dela înpâraţii creştineşti, şi câtă robie şi străcare au făcut 
Turcei în Ţarigrad, şi apoi căţi împăraţi Turci au împărăţii pănâ 
precum anume scrişi şi izvodiţi de într'o carte ce să chlamâ 
Turcogreţila, care carte laste scrisă in linbă Arăpascâ şi Tur- 
clască, cu slovele Greceşti; aşijderla mal laste intr'aclastâ carte 
scrisă şi despotaţila svăntulul Selivestru Papa de Răm, cănd au 
avut pricină cu Zamvri Jidovul vrăjitorlul şi cu alţi .,,rupt .,, ce 
Jidovi învăţaţi şi cărtulari soţiile lui Zamvri ,,.rupt,,, scrie întra- 
clastă carte şi pentru cum să cade . . . rupt ... a ne inchinarla 
svintelor icoane, şi în ce chip . . . rupt . . . minuni svintele icoane; 
aşijderla mal . . . rupt . . . carele au făcut la împăraţii creştini . . . 
rupt . . . una după alta, începăndu dela da d . . . rupt,, . pre urmă, 
şi să chiamă cartia aclas(ta) . . . rtipt . . . neşi va ceti multe istorii 
şi lucruri d . . . rupt . . . spusă adastă carte de pre limbă . . . rupt , . . 
Ies Româniască, scrisă de . ,,rupt ... şi plecatu tuturor Pătraşco Da- 
novicl, ce am fost odată suptu vlastila luminatei şi blagoclăstivil 
Domniei Moldovei logofăt al treil6, şi gramatica de scrisoare Gre- 
<;Iască, de ce am sălitu şi am trudit de am scris adastă carte 
la vilaţa mia, pentru folosul tuturor, şi pentru să albu şi eu 
•ertare şi cuvântare bună despre toţi carii vor ceti aici într*a- 
<;Iastă carte, şi toţi aceştia să lie ertaţi despre Domnul Dumne- 
zâu, şi despre mine greşnicul, amina.» 

AicT urmeză stema familiei Cantacuzino Închisă Intr'un c«rc Inflorilat sus- 
ţinut de do! le!, intre iniţialele următ6re scrise una sub alta cu roşu : 
TKK33 In stânga şi HKBmA îndrepta. 

«Pohvala dumi-sale TheodorG Cantacozino velicîl Vistlarnic. 

«Pr^ cinstitului, celui cu frica lui Dumnezâu cuprinsă, şi cu 
bun dar dăruit, şi den bun rod, cinstit şi luminat odrăslitu, 
dumnîa Iul glupănul Theodor Cantacozino marele Vistlarnic ot 



183 

iloIdavskoY zemli, despre putTarnicuI şi cel darnic de bunâtâţT, 
^umnezâu toata bucuriîa şi sânâtatia pohtim. 

(Letopisâţâ den Grecie, { aDlade-l la pedYapsâ mare, 

<Ce s'au scos pre Românie, j «Şi-1 scoasa den raîu afara, 
cCu învăţaturi pr!a bune, | «Sâ-1 fie viîaţa amară. 



f(Şi cu istorii depline. 



«Precum ceriul şi pământul «Căt împlurâ lumîa toata. 



«Flace Domnul cu cuvântul, 



«Şî diacil flacerâ roadâ, 



«Meşterşugurl învăţarâ, 



«Pi câte-s pre clastă lume, «Şi de oşti sâ apucară; 

«Toate le deplini bine. «Rădicară împărăţii, 

«Mal apoi flace şi omul, I «Cine ţara lui sâ-şl ţii. 

«Şi-1 închipui ca Domnul, i «Şi până astâză tot face, 
«Voe I-au dat să i să poată, «Pentr'aclasta laste în pace. 

«Pespre zădirla lui toată; | «Şi ce s*au tăcut în lume, 

alarâ pentru n^scultare, { «Toate aida ţ-orâ spune.» 

Textul scrierii se termină pe fdea ultimă 428 r., cu vorbele Kwh^i^s aa xumt 
/i'kA rac». 

Pe aceeaşi f6e 418 v. se află următdrca Însemnare scrisă de scriitorul vo- 
lumului: 

«Cu vr6re Părintelui şi cu aglutorlul filulul şi cu săvârşitul du- 
iiulul svăntu,am scris adastă carte ce să chemă LStopisăţ cel îm- 
părătescu dela împărăţăia lui Theodosie cel mic, cu cheltuiala 
lumi-sali glupănulul Ion Eordachie Cantacozino snăToader Eor- 
jachie vel vistârnic şi o am săvârşit după răpăosare dumi-sale 
i^istârniculul, fiind cursul anilor dela Adam 7197, mesiţa Iun. 
22, întru zilell lui Costantin Voevod, ce au fost dintru mila 
ui Dumnezău Domnu ţărăi Moldovei, şi am scris eu neharnicul 
^i mult păcătos Gavril Dilac ot BălţăteştI, dela împărăţăia lui 
Theodosie înnainte am scris de o am săvârşit cu tot istovul, ce 
nă rog svinţilor părinţi şi dumi-lor voastre Gramatici, cetind 
^i îndreptaţi, Iar ... rupt . . . păcătosul nu mă blăstămaţl, ca să 
Iţi ertaţi de Domnul Dumnezeu . . . rupi ... să fiI şi greşit ca 
in om cu trup pre multe locuri, Iar dumne- voastră . . . rupt . . . 
}i pre mine mă prostiţi ca să fiţi ertaţi ohe amin.» 

De desupt, pe hărtia cu care legătorul a cârpit foea, se află următdrea În- 
semnare: 

«La vlet 7241 Sept. singur dentru sini îndemnat Domnul 
lostru luminat Gligoril Ghica Vod, ca să vază scaonul bătrân, 
il Domnilor^ unde este cetate Sucevil mal mult pentru svin- 



18£ 

tele mAn&stirT, citind Mărie sa honogravui ţârăY, şi auzind că 
sint la aciste pârţY de sus, purcis*au cu toată curte Mării săli 
între cariî era şi boerl marî Costandin Costachi vel Logofet, 
Ion Niculci vel Vornic, Sandul Sturza Hetman, şi au mersu la 
Roman, la Niamţu şi la citate in Bae, la Slatina mănăstiri, şi 
LunY Sept. 11 au mas la naini în HorodnicenT, şi a doa zi mau 
făcut vornic în Cămpul Lungu, şi au purcis în Dragomirna şi in 
Suclavă di au văzut citate şi alte toate, şi cu cheltuiala Mării 
sale m au pus pitrop să copăr bisirica gospod ce este în mijlocul 
tărguluT, în numile sfăntuluT mari mucenicu Dimitrie.» «Şerban 
Cant. biv. vel Med.» 

Pe dosul foeî 147 v.— Intr'un spaţiQ pătrat lăsat alb de scriitorul volumu- 
lui — se află nota urinătore : 

«Această hronologhie scrisă de Patraşco DanoviY — cu dreptul 
să poate preţui ca o antică română — fiind că numaY de când saâ 
isprăvit de mano-scris de cutră Gavriil Dieaco sint 150 ani ; 
prin urmarea acest manuscris este cel mal antic din câte am vă- 
zut în lumea Românilor. 

«N. Istrati. 1838.» 

Pe dosul foeî 15 nepag. de la Început se atlă scris: 

«Adastă carte ce să chiamă honografâ, fiind-că mi-au dat-o 
milostivul Dumnezeu, am legat-o, am cărpit-o, după cum să vedi, 
am scris şi eu aice cu lacrămi, mă rog ca să mă pominiţu şi 
pre mine păcătoasa şi nevrednica Olimbiada Shim. Herescă, ne- 
poată Arhereului Dositheîu Herescul ce au fosta la Rădăuţi, şi 
Stariţu S. M. Văraticul, care au fosta din început pană acum, 1842.» 

Pe aceeaşi pagină, deasupra notei precedente, se allă scris: 

«Din Biblioteca mea de la Rotopăneştî. 1846. — N. Istrati.» 

Pe f6ea 1-a este scris iar numele «N. Istrati.» 

Volumul are cuprinsul următor: ^'o'i*^ 

«AwcK4xii, adecă tablă ce spune de toate istoriile şi odeiniilo şi poli- 
tică de oameni carele să scriu aici intr'aclasta de preste aî carte.» . I— \V 

Cuvînt către cetitori XVI 

aGlav. 1. — Pentru cum fece Dumnezâu de început ceriul .şi pâ- 

măntul.» 

«Glava BTop (Cap 2). — Cum au căzut lucîafârui denâ eerlu.» ... 1 
«Glav. 3. — (Cum foce) Dumnezău ralul şi cu cele patru păree a 

ralului.» • 3 V. 

«Glav. 4. — (Cum) au făcut Dumnezăâ pre om, şi cum Tau scos den 
raîu pentru nea(scuUare).>» 4 



185 

. 5. — (Cum au) şezut Adam in raTu, şi cum s'au apucat a lucrâ 

1, şi cum au fâcut fectorl pre p&m&ntu. ^ 6 v. 

6. — Cum au blâstâmat Dumnez&u pre Cain pentru frate-sâu.o 7 v, 
i 7. — (In)cepăturâ pentru Avraam den ce s&minţie să trage, şi 

ccîoriî luî.» 11 V. 

8. — l^entru Avraam, tij.» 14 v 

. — Cum au rămas Avraam zvt^z dovidiţi Inaintfa lui Avime- 

îrat.» 16 V. 

10. — începătură pentru Isaac* 17 v. 

11. — începătură pentru lacov şi pentru ficiorii lui.» . . • 20 v. 
1 12. — începătură pentru naştirTa Iul Moisi, şi cumil au scos Ji- 

la Paraonfi denâ Eghipetâ 27 

13. — începătură pentru Isus Navin.» 41 v. 

14. — începătură gludlaţălor.» 44 

16. — Gothoniil.» » 

16. — Aod.» ... 44 v. 

17. — Simegar.» » 

18. — începătură Devoriî prorociţi!.» » 

19. — începătură pentru Avimeleli.» 46 v. 

20. - Thola.» 47 

21. — începătură pentru liair.» » 

22. — l!^sevon şapte.» » 

23. — (Eglom).» » 

24. — Lavdon.o » 

25. - începătură pentru Sampson tarele.» 47 v. 

26. — Şamani.» ol 

27. — Mihâ.» » 

28. — începătură luT Iii preotuluî şi pentru Samoil prorocQ.» . » 

29. — începătură de irapărătăîa luT Da vid împărat şiproroc.» o4 v. 

30. — începătură de ImpărăţăTa lui SolomonCk prorocQ.» . . 58 v. 

31. — ImpărăţăTa lui Uovoam ficiorul Iu! Solomond.» ... 63 

32. - Impărăţăia lut AviTa ficiorul lui Rovoama.» 63 v. 

33. — Impărăţăia Iui Asa ficiorul AvieT.» 64 

I 34. — tmpărăţ&Ia lui Ahaavil pre Izdrailtlani.» 64 v. 

35. — Impărăţăia Ohozieî ficiorul luî AhaavQ.» 66 v. 

36. — Impărăţăia lui loram fratele Ohoziei.» 68 v. 

37. — Impărăţăia lui Inii ficiorul Namesiel.» 69 

38. — Impărăţăia lui losafat ficiorul lui Asa Împăratul Iudei.» 69 v. 

39. — Impărăţăia lui loram ficiorul lui losafat celui bun şi 
70 v. 

40. -- Impărăţila Ohoziei ficiorul lui loram nepotul lui (osafat.» 71 
i 41. — Impărăţăia Goftoliel.» » 

i 42. — Impărăţăia lui lo.is ficiorul Ohozieî.» 71 v. 

i 43. — Impărăţăia Amasiel ficiorul lui loas.» 72 

44. — Impărăţăia Ohoziei ficiorul Amasiel.» » 

45. ~ Impărăţăia luî loaflam ficiorul Oziel.» 72 v. 

46. — Impărăţăia luî Ahaz ficiorul lulloatham.» » 

47. — Impărăţăia Ezechiel ficiorul lui Ahazil robul.» . ... 73 



186 

Folie 

oGlav. 48. — Spunere unii istorii pentru milostenie.» 74 v. 

«Gl. 49. -- Ş'altâ istorie a Iui Tovită.» 75v. 

flGl. 50. — tmpârât&ta lui Manasi ficiorul Ezechiei impârat» . . 76 v. 
»G1. 51. — tmpârăţăîa lui Amos ficiorul Manasiel tmp&rat.» . . 77 

«Glav. 52. — împărăţia losieî ficiorul luî Amos împărat.» » 

«Glav. 53. — tmpărăţăla lui loahaz ficiorul losiel.» 77 r. 

«Glav. 54. — tmpărâţ&Ia lui loachim ficiorul iui loahaz şi pentru Na- 

vutiodonosor împărat i ce aQ făcut.» 78 v. 

«Glav. 55. — tmpârăt&Ia lehoniel ficiorul lut laciiimâ împ&ratu.» . . 80 v. 
«Glav. 56. — tmpărăţăla Sedeciiiei fratele lui laohim unchiul leiioniei.» 81 
«Glav. 57. — tmpărăţila lui Uledomarudah fiîuilul Navohodonosor.» 88 
«Glav. 58. — tmpărăţăla lui Valtasaară ficior mai mic lui Navoho- 

donosor.» . • 

«Glav. 59. — tmpărăţăla lui Darie de la Midiia carele iau chemat 

şi Artaxerxu.» 90 

«Glav. 60. — tncepătura împărăţiei Chirel nepotul lui Darie împărat.» 92 v. 
«Glava 61. — tmăpărăţăla lui Darie Camăvis ficiorul Chiriei împărat.» 96 v. 
«Glav. 62. — tmpărăţifa lui Artaxerxu, şi a NeemiiIJidovuiuI.» . . 97 v. 

«Glava 63. — tmpărăţila altul Artaxerxu mană lungă.» 98 

«Glava 64. — tncepătura împăraţilor clineşti.» » 

«Gl. 65. — tmpărăţila lui Alexandru Machidon scrisă pre puţin 

numai căt să hie în răndu.» - » 

aGlav. 66. — tn cate părţi s'au împărţitu împărăţiîa lui Alexandru 

dac au murit. » 98 v. 

«Glava 67. — tmpărăţila lui Potolomelu Olagu.» 99 

«Glav. 68. — tmăpărăţila luî Potolomelu Filadelfiîa.» » 

«Glav. 69. — tmpărăţăla lui Friam impăra(tul) (Troa)dei cetăţii cei 

mari.» 102 

«Glav. 70. — tncepătura împărăţiei Ramului.» 112 

•Gl. 71. — tmpărăţila lui Noma Pombiie.» 112 v. 

• Glav. 72. — tmpărăţila lui Tilu împărat.» » 

«Gl. 73. — tmpărăţila lui Marchion Angu.» » 

«Glava 74. — tmpărăţila lui Priscu Tarcuinu.» p 

«Glava 75.— tmpărăţila luî Servie Tulie.» 113 

«Glava 76. - tmpărăţila lui Tarcuinie Supervul.» ........ » 

«Gl. 77. — tncepătura cum au ţinut Rămlc^nil împărăţiîa fără îm- 
părat.» 113 V. 

«Glav. 78. — tmpărăţila lui Iulie Chesar, şi pentru ce Tau chemat 

Chesarîu.» » 

«Gl. 79. - tmpărăţila lui Octavie Chesar, carele s'au chemat şi 

Avgust împărat.» 114 

«Glav. 80. — Căţl al au ţănut Răml^nil împărăţiîa Ierusalimului supt 

vlastna lor.» 119 v. 

«Glav. 81. — tmpărăţila lui Gaie Chesarîu de la Hăm » 

«Gl. 82. — tmpărăţila lui Clavdie împărat.» 120 

«Gl. 83. — tmpărăţila lui Neron împărat.» 120 v. 

«Gl. 84. — tmpărăţila Galveî.» 122 

«Gl. 85. — tmpărăţila lui Othonu.» • 



187 

Foile 

86. — tmpărăţiîa luîVitelie.» 122 

87. — tmpârăţăîa lui Espesian şa lui Titu a fiîu sau.» . . 122 v. 

,\ 88.— Impârâţiîa luî Titu.« 124 v. 

r. 89. — tmpârâţiTa iuî Dometiîan.» 125 

ra 90. -- ImpărăţăTa Neruîi.» >. 

'. 91. — tmpârâţiîa luî Traianu.v 125 v. 

92. — tmpărâţiTa lui Andriîanu ginerile luî Traian.» . . . 126 

r. 93. — tmpârâţiîa luî Andonie creştinul.» 126 v. 

94. — tmpârâţiîa luî Marco Andoninu.» » 

'. 95. — tmpârâţiîa luî Comodu.» 127 

96. — tmpârâţiîa luî Pertinac.» » 

'. 97. — tmpărăţiîa luî Iulian.» • . . . » 

r. 98. — tnpărăţiîa luî Seviru.» . . . . • i> 

,\ 99. — tmpârâţiîa luî Andoninu şi a Ghetiî.» 127 v. 

■ra 100. — tmpârâţiîa luî Macrinu.» » 

101. — tmpârâţiîa luî Avitu ficiorul luî Andoninu.» .... » 

•. 102. — tmpârâţiîa luî Alexandru Mamiîa.» 128 

'. 103. — tmpârâţiîa luî Maximinu.» » 

-. 104. — tmpărăţiîa luî Gordiîan.» » 

105. — tmpărăţiîa luî Popliîanu.» » 

:. 106. — tmpârâţiîa luî lunoru.» » 

r. 107. — tmpârâţiîa luî Gordiîan.» 128 v. 

/. 108. ~ tmpârâţiîa luî lonoru.» 

;. 109. — tmpârâţiîa luî Marco.» » 

\,\ 110. — tmpârâţiîa luî lustiliîan.» > 

a UI. — impârâţiîa lut Filip.» > 

112. — tmpârâţiîa luî Uleriîan.» » 

113. — tmpârâţiîa luî Galu ş*a luî Vulusianu.» » 

\ 114. — tmpârâţiîa luî Dechie Împărat.» 129 

115. — tmpârâţiîa luî Emiliîan.» 129 v. 

'. 116. — tmpârâţiîa luî Ualerian.» » 

117. — Impârâţiîa luî Clavdie.» > 

118. — tmpârâţiîa luî Chindiliîan.» » 

V. 119. —tmpârâţiîa luîTachitu.» » 

r. 120. — tmpârâţiîa luî Avriliîan.» 130 

121. — tmpârâţiîa luî Prov şi cu Floriîan. » » 

r. 122. — tmpârâţiîa luî Caru ş'a luî Carinu ş'a luî Nume- 

» 

r. 123. — tmpârâţiîa Iul DioclitiTan ş*a luî MaximiTan.» .... » 
ra 124. — (Ince)pâtură de Impârâţiîa a pre marelui şi pr^ . . 
tă tntăîu bund şi creştinesca Costantin Ţarlu, carele au făcuta 

rradul cu toate tocmîalele » 135 

'. 125. — tmpârâţiîa lui Costandle' ficiorul ^ marelui. Ciostantin.». 155 

r. 126 — tmpărăţiîa lui luliîanQ (aaK^H^ np-kcrjKnNNK).» 159 v. 

a 127.— tmpărăţiîa luî luviîan.» 166 v. 

r. 128. — tmpârâţiîa luî Ualentiîan.» 167 

r. 129. — tmpărăţiîa luî Ualie cel muncitorîu.» 169 

a 130. — tmpărăţiîa luî Orătiîanu.» 169 v. 



•Olava 131. — ImparftţAIa Iul Thaodosie celmare.- I'l 

«GUva 132. — Impftrftţila lui Arcadie ficiorul lui Theodosfe.» . . IM 

«lilav. 133, — Imp&riţila luT îhco.losie cela inioft.i IW 

•Glav. 134. — Cuconi ce sau aliat la Bfe8u.> IC 

•Olav. 135. — Iiipărăţit» Iui Harchilan.. I«f- 

oGlav. 136. - Inplratiia lui TiConu Meserolul.» . 1* 

«Glav. 137. — lnpftră(ăla lui Leon a nepotu-a3>u.> 1^ 

«Glav. 138. - Inpărftţftla Iui Zinon • ■ 

•Glav. 139. — liipărlţila lui Vaailisou. 

• Glav. 140. - Inparfttila lui Zinon a doa. W'^' 

"Glav. 141. — Inpiriţăla lui AnasWsi» Diooru.. IW 

°Glav. 14S. - InpăHLtita lui lufltinu cel b&ti«n.> l^^- 

• Glav. 143. — Inp&rftţiTa Iui luntioilan cel marc.» 9M 

iGlav, 144). — < mp.lrfilAin lui lustiii oel bun şi miloaliv.t ÎH 

• Glav. 146. — Inp&răţăla luiTiverielnpirata. îll^- 

»GIav. IJP. — ImpSrataia lui Mavrichie jrineriie lui Tiverie împărat'- 21S 

IGlav. UT). — •liipftrftt&Ia FooflI tiranul.* Sl'>'' 

•Glav. 148. — tmpilrft|ăla lui Iraclie tnpUriktu.* W) 

•Glav. 149. — InpÂriţila Iui Ooslaiitin ficiorul- lui Iraolie.» .... iî<^'^- 

"Glav, (160)-- tmpftriţAIa lui Iraclona ş'a maloft-ea a Martinii.» . . • 

«Glav. [bl. — imparâţfila lui Gostada ficiorul lui Oostantin nepot 

lui Tiveri Impftratu.i ' 

• Glav. 152. — ImpărSţaia Iul Oostantin l'ogonat.» ^ 

• Glav. 153. — tmpăi'fttiia Iul lustlnilan cel insimnatu U iiasu.> . îH 

• Glav. 154. - IrapărâţAIa Iui l.^ntie. îWv. 

•Glav. 155. ~ lmp&rS|AIa lui Apaimar ce-I itoA şi Tiverie-* .... 

•Glav. 156. - Inipărăţăla Iul lustlnilan cel Ins&mnat de al doilO 

rândii. 23i 

•GUv. 157. — Impărftţăia lui Vardan Kilîpicu. ^34 

•Glav. 158. — Impilraţ&Ta Iui Anemie, căruia li mai lăce şi Anas- 

tasăe. ■ . - iy> 

• Glav. 169. — Impărăţaia lui Theodosăe.. iSTv 

"Glav. IHO. — Impilrătiiia lui Leoii Isavrul. c&rula II iUcTa ?i Oonon 

şi Măgărareţ-u m\. 

•Glav. 101. - Impiriţăla lui Costantin ('opronim ficiorul luiLeoii." 3jl v. 

•Glav, 163. — ImpfirftţAIa lui l^on ficiorul Iul Costaniin Copronîni,* 2a7 v. 

«Glav. ]ti3. — lmp&ră|ăla lui Costantiu ficiorul luj Coproniin oe au 

imp&ră|ât cu maică-sa Irina.» . . ■ 'i'i'^ 

•Glav. IIU. — tmpărăţăia Iui Nicliifor, carele au fost şi l.ogor&l.>' - ^'i-l 

.Glav. 166. - impărftţăia Iul S[.ni.uliii' rici.irul Iul Nicliifor.. . . . iiX> 

oGtav, 166. — lmpărft(ftla lui Mihail [t.ingav^ cel bun. • 

•Glav. 167. — InpărălAIa lui Leon Armenie cel rău.» 31Î6 v. 

•Glav, 168. — taipărăţăla lui Miliail oel ffllcav-» ^''Iv. 

.Glav. 169, — impărăţăfa lui TheoiiI (iciorul lui Siiliiil. 2"4 

• Glav. 170. — tmpftrăţăia lui Mihail ficiorul lui Theofil cl-»u impft- 
răfAt cu maîcă-sa cu Tlieodora.o âHI v. 

•Glav. 171. - Impârftţaia lui Vasălie Machidon cel bun.» .... 3'(3v, 



_ J89_ 

Foile 

CVlav, 172. — Impăr&ţăîa lui Leon pre mândru ficiorul lui Vasilie 

'hidon.o 301 v. 

Olav. 17â. — tmp&r&tâla lui Alexandru frate lui Leon şi a lui Cos- 

tin ficiorul Iu! Vasilie ^[achidon.» 308 v. 

(?ilav. 174. — impărăţăîa lui Costantin ficiorul luî Leon, carele era 

A fără vârstă tânăr.» 309 

•Olav. 175. — tmpărăţâîaedinoclalnicului Costantin ficiorul lui Leon.» 313 v. 
<Glav. 176. — tmpărăţâîa luT Roman fioîurul lui Costantin.» . . . 314 
><3lav. 177. — Impârâţâla lui Vasălie şi a luT Costantin ficiorii lui 

iman de împreună cu maica lor Theofana.» 314 v. 

>Glav. 178. — Impârâţâla lui loan Ţămischi şi cu feciorii Theo- 

iiii 317 

'Glav. 179. — Impârâţâla lui Vasălie ş'a lui Costantin ficiorii lui 

man de al dolle rând.» 318 v. 

Glav. 180. — Impârâţâla lui Roman Arghiropul şi impârât^sâi lui 

îa'^ 322 

Glav. 181. — Impârâţâla luî Mihail Catalactu.» 324 v. 

4 ilav. 182. — Impârâţâla lui Mihail Calafat. 328 

Glav. 188. — Impârâţâla Zoiel împârât^săi săngură» 329 v. 

Glav. 1S4. — Impârâţâla lui Costantin Monomah.» 330 

Glav. 185. — Impârâţâla Theodorii săngurâ.» 330 v. 

Glav. 186. — Impârâţâla lui Aasaachie Comnino.» 331 

Glav. 187. - tmpârâţăia lui Costantin Ducăî.» 331 v. 

Glav. 188. — Impârâţâla Evdochiel cu ficiorii ei.» » 

Glav. 189. — Impârâţâla lui Roman Dioghenu.» » 

Glav. 190. — Impârâţâla lui Mihail Parapinac ficiorul Ducăl.>» . . » 

< ilav. 191. — Impârâţâla lui Nichifor Votaniat.» 332 

Glav. 192. — Impârâţâla Alexii lui Comnino » » 

Glav. 193. — Impârâţâla lui loan Comnino ficiorul Alexâi.» ... 333 
Glav. 194. — Impârâţâla lui Manuil Comnino ficîurul lui loan.» . » 

Glav. 195. — Impârâţâla Alexii lui Comnino cel mic.» » 

Olav. 196. — Impârâţâla lui Andronic Comnino.» » 

Glav. 197. — Impârâţâla lui Isaachie Anghelu.» . • 333 v. 

Glav. 198. — Impârâţâla Alexii lui Anghel.» .... » 

Glav. 199. — Impârâţâla Alexii ficîurul lui Isaachie Anghel.» . . » 

Glav. 200. — Impârâţâla Ducâi Murţuflu.» » 

Glav. 201. — Impârâţâla Veneţenilor cl-au îrapărâţăt Ţarigradul.». 335 v. 

Glav. 202. — Impârâţâla lui Theodor Lascariu.» 336 

Glav. 203. - Impârâţâla lui loan Duca Vataţă.» » 

Glav. 204. -- Impârâţâla lui Theodor ficîurul Ducăî.» 336 v. 

Glav. 205. — Impărăţăîa lui Mihail Paleoîoga.» », 

Glav. 206. — Impărăţăîa lui Andronic Paleolog ficîurul lui Mi- 

.»» » 

fJlav. 207. — Pentru împărâlăla lui loan Catacozino » .... 339 

Glav. 208. — Pentru Impârâţâla lui loan Paleoîoga, ginerile lui 

(1 Catacuzino feciorul lui Andronic Paleolog.» » 

ilav. 209. — Pentru impârâţâla lui Manuil Paleoîoga » .... 339 v. 

Glav. 210. — Pentru rodosloviîa luî Mehmet prorocul Turcilor.» . 343 v. 



190 

Fofle 

«Glav. 211. — Impărăţăîa luî Sultan Orhan ficiorul luî Otman.» . 345t. 
tGlav. 212. — Inpărăţăîa luî Sultan Murat ficîurul luî Orhan.» . . 346 
«Glav. 213. — Impărăţăîa lui Sultan Paîazăt ficîorîul lui Murat.» . i 
«Glav. 214. — tnpărăţăTa luî Sultan Mehmet ficîurul luî Sultan Pa- 
îazăt.» 346r. 

«Glav. 216. — Aici să începe pentru luare Ţarigraduluî şi c&te rău- 

tăţă fdceră într'ănsu.» 347 

«Glav. 216. — trapărăţăla luî Sultan Sălim ficîurul luî Sultan Pa- 
îazăt.» 364 

«Glav. 217. — Impărăţăîa luî Sultan Suleiman ficiorul lui Sultan 

Selim.» 369 

«Glav. 218. — tmpărăţăîa luî Sultan Selim ficîurul luî Sultan Su- 
leiman.» 371v. 

«Glav. 219. — tmpărăţăîa luî Sultan Murat ficiorul luî Sultan Selimu.» 376 
«Glav. 220. — Impărăţăîa luî Sultan Meemet fîcîurul luî Sultan Murat.» 376 t. 
«Glav. 221.» — împărăţia luî Sultan Ahmat, fiul luî Meemet . • . > 
«Glav. 222.» — împărăţia luî Sultan Musta fa, f rate le|luî Sultan Ahmat » 
«Glav. 223.» — împărăţia luî Sultan Murat, feciorul luî Sultan Ahmat > 
«Glav. 224. — Aice scrisăm despotaţăîa a pr^svinţătuluî Selevestru 
Papa de Rămu, car^ s'au făcut spre Iudeii de In Răm, tnn al patrula 
an de impărăţăîa svăntulul şi marelui Costantin, h' RoroMs uii«uihhm v^w,* 377 
«Glav. 225. — Pentru svintele ct^le de lume ş6pte făcute şi aşezate 

săboarâ.» 382v.-406v. 

«Glav. 226. — Hăspunsu cătră Ariîa şi arătare dentru dumnăzăîasca 
scrisoare, cum fiîul luî Dumnăzău şi cuvăntul îaste aa^mend cu [>ă- 

rintele şi !ntr*o fire.» 383 v. 

«Pentru moştile luî Costantin împărat şi pentru proreceniîa Ţari- 
graduluî învăţătură.» 405 v. 

«Slovele carele eră scrisă pre morman tul mareluî Costantin imp.lrat 

şi Inţălesul slovelor ce spun.» » 

«AiCi3 scrisăm boeriile a Inpărăţăii Grecilor, carele au miluit ş*au de- 
plinii Marele Costantin Ţarîu.» 406v. 

«Toţu Craii, carii au fost adunaţi la cetate ce mare a Troadei.» . . 406 

«Moartea lui Ahileu.» » 

«Moarte luî Alexandru Parij cum au fost.» » 

«Moart(S luî Diiforu cum au fost.» » 

«Pentru un bozu ce Iau fost chemănd Paladie, cum au fost po- 

v^st^.» • » 

«Moarta luî Ea Telamonie cum fu.» 408 v. 

«Moarte luî Odisefu cum au fost.» 409 

«Moarta luî Agamemnon cum au fost.» > 

«Pentru Orestu ficîurul luî Agamemnon împărat.» 409 v. 

«Pentru Menelau cu Elena » » 

«Pentru Eanda şi cum muri.» > 

«Pentru Diomid craîu.» > 

«Pentru Eniîa craîu.» • 410 

«Precum crai Ascanie ficiorul Eniil.» > 

«Crăiîa Alvei ficîurul luî Ascanie.» > 



«bivandru şi cu Pala licîuriî Eiiiei.» 410 

Câţi imp^raţî şi craT aQ luat parte la luarea TroeT » 

Despre vulcanul Etna 410 v. 

Despre oraşul Atlantia » 

Câte litere avead \tenienil » 

Socrate » 

Aristotel » 

Platon » 

•Aic<5 scrisâm pre răud căţî impâratî saniodrăjetî au impărăţăt 

Ramul.» 411 

«Aic^ insămnămu pre puţân pentru curata fecioară np no \rw Mariîa 
şi pentru iscusănie ce au avut svinţiîa sa trupeşte, fără darul dum< 
oăzăescu ce au fostă lăcuitorlu Intr'ănsă, precum spun svintele scri- 
sori.» 411 V. 

«Pentru cum au întrebat Avgust Chesarîu împărat pre duhurile ne- 
curate la vrăjjălniţa la capişt^ lui Apolon Dumnezău şi ce răspunsu 

au luat.». . . . • 412 

«Precum ş'au vrăjit şi Faraon împărat la capişte la vrăjjialnită.» . 412 v. 
«Aico scrîsăm pre rănd toţi Împăraţii creştini Greci samodrăjeţi carii 

^u impărăţăt Ţarigradul, căruia II zăcu şi Ramul cel nou.» 413 

«ivice scrisăm şi arătăm pentru toţi bogollubeţăi EpiscopI căţi au 
^ost pre rănd în scaunul Vizantiei încă de pre la vreme svinţălor Apos- 
toli. . .» 414 

«Aice scrisăm o samă de învăţături de întru carele au învăţat înţă- 
^^ptul şi creştinul împărat Vasilie Machidon, întru IIs. Dumnezău sa- 

niodrăjeţu.» 419 

«1. — învăţătură întălu pentru Awspw A-kriA».» » 

•2. — învăţătură pentru credinţa.» 419 v. 

•3. — învăţătură pentru că trebue a cinstire chipul preuţdscu.». . . 420 
•4. -— învăţătură pentru cum vom să ne gludecăm şi să dăm samă.» » 

«5. — învăţătură pentru milostenie.» 420 v 

«6. — Pentru nevoinţa şi urmare să aibă fie-cine.» » 

«7. — Pentru bărbaţă cu învăţături bune.» 421 

«8. — Pentru smerenila învăţătura.» » 

«9. — Pentru poila.» . • 421 v. 

«10. — Pentru inpărăţăia cu fapte bune învăţătura.» 422 

«11. — Pentru biruinţa învăţătură.» ... 422 v 

«12. — Pentru prilatenii credincioşi învăţătură.» » 

«13. — Pentru vitejila şi înţălepclune învăţătură.» 423 

^14. — Pentru smerenila cu blăndt^ţă învăţătură.» 423 v. 

«16. — Pentru înţălepclune învăţare.» » 

«16. — Pentru agrăirâ dirept sau minciuni învăţături.» 424 

«17. — Pentru poucenie a cetirt^ svintele pisanii.» » 

« 18. — Pentru fie-care lucru cu svat bun să să facă şi cu socotelă . 424 v 

«19. — Pentru cum trebue să fie curat şi cinstit fiete-cine. • . . . 425 
«20. — Pentru cinste ce trebue a faci părinţălor învăţături.».' .... » 

«21. - Pentru direptat^ învăţătură.» 425 v. 

^22. — Pentru blagoddlanila învăţătură.» » 



192 

Foil« 

«23. — Pentru priîalenii învăţătură.» 426 

«24. — Pentru betăîa Învăţătură. >» 426?. 

«25. — Pentru prietenşu^gul priTatenulu' hivâţaturâ.» » 

«26. — Pentru avuţăîa A ea^^ohmctro.» . . . . • 427 

c27. — iirrpsn-kHlf, adecă pentru ingăduirâ şi blândc^t^e.» 427 v. 

«28. — Pentru a^răire direptu ş'altă învăţătură.» . . . . , « 

«29. — Pentru nacTalnicii cum trebue să'şT ţăe cineşî slujba sa tuvă- 
ţăturî. 428 



No. 87. 

«In-folio. — Foi 210. — Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
Pe dosul legăturii titlul : 

cMiscellanea MSS. Scheia.^ 

Volumul este format din următ6rele deosebite scrieri legate împreună: 

1. V Trecutul, rălile ţăriî şi lecuiria lor de K: T: boer d: n: şi De- 
putat — 1859: Iulie 29.— Trecutul, rălile ţăreî şi lecuirea lor deK.T 
Proprietara mare şi Deputata. laşiî Iulie 29, 1859.> .. Fdea 1—11,20. 

«Introducere. — După a me videre, ori ce lucru în lume are un 
«cop şi purcede sau să face din o pricină, aşa dar, eu, ori ce voi zice 
prin a me încercare de a arăta trecutulu, rălile ţării şi lecuiria 
lor, nu voi insămna atătă de cât un scop, pricinile răului şi a 
binelui — şi tot o dată silindu-mă căt voi pute a lămuri mai bine, 
oă dacă cineva n'are mai întăi un scopu, nu cunoaşte pricinile 
unor răle de unde vin ş*a înbunătăţirilor de unde trebue s^ 
să înciapă, în zădar să face orî ce soîu de lucrare, fie aceia 
măcar şi căt de bună, căci toate lucrurile pe căt mintia me 
poate gludeca, au o regulă de unde să să înciapă şi unde sâ să 
sfărşască, nu să păzăşte ace regulă naturală a fie cărue fapte, 
chestiîa s'incurcă şi mai tare şi puţînă speranţă rămâne despre 
o bună ispravă. 

<Scopulu mieu să înţălege care este acum, şi fiindu că-1 socot 
nevinovat, rogu pe ori care cetitor să mă erte de tot ce voi zîcc 
prin a me scriere, ne căutând nici la răulu stil nici la lipsa unor 
ştiinţi mai înnalte. 

<InchinG cu toată supunerea adastă mică cărticică Măririi Sale 
Alexandru Ion I, Domnu stăpânilor Prinţipatelor Unite, puind'o 
la picioarele lui spre apărare. — Autorul. ^ 

2. Scris6rea luî C. Teţcanu în privinţa tipăriri! scrierii sale intitulate 
«Trecutul, rălile ţăriî şi lecuiria lor». 1869 Avg. 15. Teţcaniî F. 2 



193 

Foile 

^. «Tableau abr^g^ de la culture des principales plantes.» . 12-'18 

4. «Tabelă de toate actele aflate In «România» (Catalogul mai 

Itor broşuri legate In volume) 22—38 

5. Memoriu adresat «Domnilor Mandatari a Camerii legiui- 
re,» In privinţa proiectului cestieT rurale^ presentat de pute- 

executivă 39—40 

6. Bilet de Immormlntare al Logofdtulul Răducanu Roset. Eşil 

4 Avgust 1838 41 

7. «.Tălmăcire . . . Pentru verhovnoT sfat a oblastil Basara- 
[ — alcătuire sfatului. In ce adevărată este scris cu Insuş 
na InpărâteştiT Sale Măriri: Să fie după adastă. S. Petre- 

•^. Mart. 16 zile, anul 1820.» 42-43 

8. Circulară către proprietarii de moşii din cuprinsul ocolului 
et de sus Districtul Romanului, relativă la un ordin al Minis- 
uluî de P^inance, pentru incassarea dărilor fonciare. — No. 

o. 1860 AugUPt 30 44 

9. «Tabloâ de veniturile şi cheltuelile comunilorQ din Judeţuld 

liana pe anii 1865 şi 1866.» 46—63 

0. Fragment din testamentul luî Sigismund II August Re- 

3 Poloniei (1548—1572). — (In limba polonă) ...... 54-65 

1. «tntrebărili den parte Bocovinil şi răspunsurili den parte 

rilor. la anî 1782.» 56—63 

i. Bibliografie.— Titluri de cărţi latinesci, In ordine cronologică, 

anii 1450-1517 64-92 

). <Reghistru pentru toate scrisorile ci să slobod din partea 

?tiî cănţileriî In feluri di obiecti.» 93—107 

1. Bibliografie 118-192 

). Gompturl despre lucrări de tâmplărie făcute la moşia 
eia pentru Dimitrie C. Sturza, din anii 1872—76. fin limba 
mnă) 193-208 

No. 88. 

l-folio. — Foî 44. — Secol. XIX. — Bibi. Soheiană. 

e o bucată de hârtie lipită pe faţa legăturii se află următorul titlu: 

Catagrafie di toată averâ casat răposatul uY Hatman Gostantin 
adi, mişcătoare şi nemişcătoare, câtă s'aCi găsit dupi rânduire 
tropiel. 1831 Septem. 25.» 

JatagraGa» cuprinde următorele : 

[nsămnare cum s au găsăt veniturile casă! răp[osatu]luî Hatman Cos- 
;in Paladi de cătră epitropie, după săvlr^ird sa din viaţă, care 
urmat la anul 1831 Maî 30. după contracturile ce au înfăţoşat po- FoUe 
)riî supt iscălitura răp[osatu]luî Paladi. — 1831 Octv. 6.» .... . 1 
Hărţii ce s*au găsit tn scrinul fostului sameş a casăi pahr : Vasile 
>r atingătoare de socotele de casa răp[o3atu]luT Hatman Costantin 
adi. — 1831, Dechemv. 22.» 2 

Jianttseripte româneâeî, 1' 



194 

Foii» 

«Hârti! din spisocul iscălit de D. Colonelul Balş şi maiorul Carp, 
găsite In besacteoa răp[08atu]iuT pahr: Noor, şi să atingQ de casa 
răp: Hatman C Paladi t 3 

cOsibite hărţii a casă! ce s'au găsit intr*o masă a I{atm[anuki]î: 
Paladi. 1831. Dechemv: 29.» 6 

■Catagrafie de toată aven^ mişcătoare şi materialnică a răp[osatu]luT 
Hatman C. Paladi. 1832, Ghenr: I6.t 12 

clnsămnare de cheresteoa casă! răp[osatu]iuî Paladi, care s'au des- 
coperit de cătră epitropie la felîur! de locuri, după cercetară urmată 
de cătră isprăv[ni]ciî, prin cinovnicul el lorgu Paleologu.1833 Apr: 17.» 14 

«Izvod de toate documenturile moşiilor, i a viilor, şi a ţiganilor, şi 
altor acareturi a casai răp[osatu]luT Hatman Costantin Paladi, ce 8*au 
aşăzat toate In plicuri. 1832, lulit 15.» Uv. 

«Lăzăie ce s'au găsăt la casa Pălădlască.» 16 v 

^Catagrafie de binalile, şi alte acareturi ce are casa răpo[satu]luT 
Hatman Costantin Paladi, atât aice !n oraşul EşiT, cât şi pe afară. 
1832, luniî 10.» 17 

«Catagrafie de toate moşiile, acareturile, şi alte averi mişcătoare 
şi nemişcătoare, ce are astăz casa răp[osatu]luT Hatman Costantin 
Paladi In prinţipatul Moldoviî, precum şi de veniturile lor, i de toată 
starâ lor de aslăz, făcută acum după rinduir^ epitropieî, precum şi 
de datoriile casai găsite pe la uniî şi alţiî. 1832, Avgust 18.» ... 18 

«Catagrafie de toate acareturile, şi producturile moşie! CTocaniT, 
Iveşti!, Movileni! şi altele, de la t!n[utul] Tutovi!. 1832, Avg. 18.» . 18 v. 

«Catagrafie de toate acareturile, ce slnt pe moşi!a Cerăştiî şi de alte 
lucruri, şi vasale de pe la vi!, pre cum ma! gios să arată, a casă! 
Hatm[anulu]! C. Paladi, c^re s'au făcut după porunca epitropie!, 
1832, Avgust 22.» 20 

«Catagrafie de toate acareturile şi producturile ce slnt pe moşila 
Vale-sacă din (in[utul] Bacăului, a răp[osatu]lui boer[ulu]i Hatman 
C. Paladi. 1832, Septemv. 4.» 2n 

«Catagrafie pentru toate acareturile şi producturile de pe moşila 
Grozăştil şi Hirja, precum şi de producturile cari slnt pe dlnsăle. 
1832, Septemv. 16.» 22 

«Catagrafie de toate acareturile şi producturile de pe moşila Ste- 
iăneştii, a casă! răp[osatu]luI boer Hatman C. Paladi, din ţln(utul) 
Eşulu!. 1832, Avgust 20.» .... 24 ^ 

«Catagrafie pentru toate acareturile şi producturile de pe moşila 
Popeştii, din tin(utul) Cârligătureî, a răp[osatu]lu! boeriu Hatman 
Costantin Paladi. 1832. Septv. 30.» 26 

«Acareturile şi producturile aflătoare pe Mădîrjac cotunul Popeşti- 
lor. 1832, Septv. 26.» 27 

«Catagrafie de toate acareturile şi producturile ce să află pe moşila 
Slrca, a casă! răp[osatu]lu! Hatman Costantin Paladi. 1832, Avgust 22.» 28 

«Catagrafie de acareturile şi producturile aflătoare pe moşila Spi- 
noasa, a casă! răp[o3atu]lu! Hatman C. Paladi, din ţîn[utul] Hăr- 
lăuluî. 1832, Avgust 30.» 28 

«Acareturile şi producturile aflătoare pe moşila Iurghiceni!, de la 



195 

FoUe 

Hăriâulul, a casăl răp[osatu]lui Hatman C. Paladi. 1832, Av- 

» 28 V. 

grafie de acareturile şi producturile aflătoare în tirguşorul 
)aeî din tîn[utul] Cârligătureî, a casăî răp[osatu]luî Hatman 

i. 1832, Avgust 26.» 29 

[rafie de toate acareturile şi producturile de pe moşilaTotoeşti! 
tul] Hârlăuluî. a Hatm[anulu]î Paladi. 1832, Septemv. 28 » . » 

(turile şi producturile aflătoare pe moşila Ivoeştif din t!D[utul] 
ireT, a casăl răp[osatu]luî Hatman Costantin Paladi. 1832, Sep- 

.»....- 30 

rafie de toate acareturile şi producturile de pe moşiile Leţcauit 
eniî din tîn[utul] EşiT, a ca»ăî răp[osatu]luI Hatman Oostan- 

ii. 1832, Avgust 27.» • ». 

rafie de toate acareturile şi producturile de pe moşila Că- 
tin[utull SuceviT, a casăî răp[osatu]luI Hatman Costantin 

832, Septemv. 2.» 30 v. 

rafiîa robilor casăî de pe la toate moşiile de maî sus, ou 
iuririle cuviincîoasă, să află trecute in osăbită condică a ca- 

pt No. 8. pe anul 1832.» 31 

nare de baniî ce are a lua casa i*ăp[osatu]luî Hatman Costan- 
i de la felîurî de feţă, după dovezile ce s'au găsăt in hăr- 

. 1832 Ghenariî 10.» 32 

nare de sineturile şi alte dovezî ce să tnfăţoşază la epitropie 
creditorii casăî răp[osatu]Iuî Hatman Costantin Paladi, după 

a făcută. 1831, Octomv. 1.» 33 

iile casăî, cate s'au înfăţoşat pană acum, după publicaţiîa f&- 
îpitropie : bez dobânzăle sineturilor, şi bez alte datorii, sau 

ce pot să să maî ivască de acum Innainte.» 37 v. 

î cu felîurî de scrisori, documentari, găsite şi adăogite de 
tropie maî in urmă, pe lângă opisul documentarilor făcut 

comisiîa rinduită de epitropie la 1832, Apr. 1.» 38 

ile de baniî ce s au plătit dum-luî logof[ătulu]î Costachi Can- 

nnaintd hotărlreî hrisovului gospod.» ... 39 v 

Ghenariî 13 zile. Socotîala galbenilor capete şi dobinzl ce 
) a lui dum-luî logft Costachi Cantacuzin de la casa răp[o- 
latman Costantin Paladi, potrivit cu tnnaltul hrisov, din 1835, 
zile, şi ce au plătit casa, cum şi ce are a maî pl&ti.» . . 40 v 
senturile moşiilor care s'au dat in partd legatarilor, cuprins 

răp[osatu]Iuî Scarlat Paladi.» 42 

fastă condică in orighinal, precum s*au priimit de la ce maî 
»itropie, ăsăminc^ să şi teslimarisăsc toate scrisorile şi do- 
rile cate să atingu de avere aliasă viilor olironomî Luţica 
Paladi, cuprinsă in împărţala făcută de Divanurile apelative 
ropisire dum[ilor] sale noilor Epitropî cerşuţî de viiî oii- 
pentru care Împreună cu aceli scrisori şi documenturî, s'au 
îastă condică dum[ilo]r sale noilor Epitropî.— (Urm^ză 6 sub- 

io. 1821: 1839. Mart: 20: zile.» 42 v. 

. patru-zăcî şi patru file să află intr' acîastă codioă numera- 



196 

F«ae 

risătă şi şnuruită: insă tref-zăct şi opt scrisă, şi şasă nescrisă.— 
1831, Septemv: 27. Eşii.» 44?. 

No. 89. 

In-folio. — Foî 83. - Secol. XIX. - Bibi. Scheiană. 

Scrisori şi acte oficiale şi private dintre aniî 1842 — 1852, pri- 
vitore la moşiile schitului Hangu şi Topoliţa ale mânăstirel 
V&ratecul; ţinute in arendă de Toderaşcu Balş. 

1. 1842. Noemv. 4. Scris6rea Olimbiadeî stanţa m-re! Văratecu, şi 
altele, către Teodoraşcu Balş. pentru posesia moşiilor schit. Hangu şi 
Topoliţa, care este metoh al m-rel V&ratecu 1 

2. 1843 Sept. 28. Scris6rea stariţel m-reî Văratecu, Epistimia monah. 
Sturza, către Toderaş Balş, pentru primirea unul cusur de bani.— . . 2 

3. 1843 Ianuarie 13 (}ile, laşt. Adresa Depart. Trebilor din Lăuntru 
către Logofdtul Teodor Balş, in privinţa posesiei moşiei Topoliţa. . 3 

4. 1843 Martie 30. Adresa cinovnicului Isprăvniciel ţinutului Nâm 
ţu, prin care trimite Comisului Vasile Zaharia. vechilul Logofătului 
Teodoraş Balş, copie după lista de preţuirea vitelor luate locuitorilor, 
cari datoresc bani Logofătului Balş 4 

5. 1843 Mart. 10. Lista de preţuirea vitelor locuitorilor schitului 
Hangu, ce s*aCî împlinit pentru despăgubirea banilor ce dator^ză Logo- 
fătului Teodor Balş 5 

6. 1844 Mart. 18. Rdspuiisul Ispravnicului ţinutului Nâmţu, la adre- 
sul Logofătului Teodor Balş, in privinţa tânguirilor unor locuitori din 
satul schit. Hangu contra vechilului său, Comisul Vasile Zaharia ... 1*2 

7. 1844 Mart. 20. Copie după raportul vornicilor şi paznicilor sa- 
telor Hangu, Buhalniţa şi Schitu către privighetoriul ocolului Mun- 
telui, pentru preţuirea ce ad făcut vitelor luate de la locuitorii din 
satul schitului Hangu, spre despăgubirea Logofătului Teodor Balş . . 13 

8. 1844 April. 4. Zapis prin care Avram Leibu jidovul cumpără plu- 
tele şi choresti^ua de la moşia schitului Hangu 14 

9. 1844 Maid 6. Adresa Secretariatului Statului către marele Logofăt 
Teodor Balş, In privinţa posesiei moşiilor schitului Hangu şi Topoliţa. 19 

10. 1844 Maia 19. Jalba Logofătului Teodor Balş către Sfatul ocâr- 
muJtor, In pricina posesiei moşiilor schitului Hangu şi Topoliţa ... 20 

11. 1844 MaiQ 19. Adresa Mitropolitului Moldovei către Epistimia, 
stariţa m-reî Văratecu, în privinţa posesiei moşiilor schitului Hangu 

şi Topoliţa 21 

12. 1844 luniî 9. Adresa Judecătoriei ţinutului laşi către Comisul 
Vasile Zaharia şi Sărdarul Teodor Vasiliu, in privinţa posesiei moşii- 
lor schitului Hangu şi Topoliţa. 22 

13. 1852 Fcvruarie 24, Iaşii. Adaos la Buletin, Foaea publicaţiilor 
oficiale (No. 16) 28 

14. 1852 Apr. 19. Un concept de protest către Divanul de întăriturî. 

în privinţa vîn(}ăriî moşiei Hangu cu siliştile el 29 



197 

Foile 

15. 1851 DecheiDvre 7. Jalba locuitorilor satului schitului Hangu, 
ntru pricinile de răfu^lă ce aO cu Comisul Vasile Zaharia. ce a 
sedat 4 ani moşia schitului Hangu 31 

16. 1844 Iunie 20. Adresa Secretariatului de Stat către marele Lo- 
»fât Teodor Balş, relativă la posesia moşiilor schitului Hangu şi To- 

>liţa ale m-re! Văratecu 33 

17. 1844 Iulie 9. Răpciunel. Scrisorea Cnrzulul Gheorghe Cantacu- 

no către cuconul Vasile, pentru nisce cherestea 84 

18. 1844 Iulie 31. Protestul Ck)misulul Zaharia Vasiliu. vechilul 
)gof6tuluî Teodor Balş la moşia schitului Hangu, contra urmării 

3ute de către Aga Dinu, Ispravnic ţinutului N^mţu 85 

19. Resoluţia, Sfatului pusă pe o jalbă la 10 Avg. 844 şi Ia Septv. 13. . 36 
K). 1844 Avg. 22. Jurnalul Încheiat de Judecătoria ţinutului laşi, 

cţ. H, in pretenţia ce are m-rea Văratecu asupra Sărdarulul Tu- 
rache Vasiliu şi Comisului Vasile Zaharia. pentru posesia moşiei 

litulul Hangu şi Topoliţa 41 

n. 1844 Septv. 12, Iaşi. Jalba Logofătului Teodor Balş către 
Ltul Ocârmuitor, pentru răpirile ce i s'ad făcut, când i s'a luat din stă- 

nire moşia schitului Hangu 47 

fâ. 1844 Octomvrie 3. Incheerea Sfatului In privinţa neînţelegerilor 

itre Cn^zul Cantacuzino şi Logofătul Teodor Balş 48 

23. 1844 Oct. 21. Nota Postelniciei către Consulatul Rosienesc, in pri- 
ita pagubelor ce pretinde, prin jalba sa, Logofătul Teodor Balş, că 
suferit de la Cn^zul Gheorghe Cantacuzin, la luarea in stăpânire a 

3şiel schitului Hangu 4tf 

— Oct. 21. Idem către Departamentul din Lăuntru ■» 

M. 27 Octv. Nota Consulatului Rosienesc, prin care răspunde la 

ta Postelniciei de mal sus 58 

25. 1844 Noemv. 5. Raportul Isprăvniciel ţinutului N6mţu, relativ 

pagubele suferite de Logofătul Teodor Balş, când i s*a luat 

1 posesie moşia schitului Hangu 54 

16. 1844 Noemvri 14. Cererea Logofătului Teodor Balş către Sfatul 
ârmuitor, ca 6ă i se facă dreptate, in pricina ce are cu boeril Canr 

uzinescl, pentru posesia moşiei schitului Hangu 5ft 

^7. 1844 Noemv. 15. Adresa Judecătoriei ţinutului laşi către Comisul 
laria Vasiliu şt Sărdarul Tudorache Vasiliu, făcându-le cunoscut, 
dosarul pricinii pentru posesia moşiei schitului Hangu şi Topoliţa 

închis 58 

S8. 1844 Dechemvri 16. Notă către Consulatul Rosienesc, in pricina 

itru posesia moşiei schitului Hangu 59 

29. 1845 Ghenar. 31. Cererea Logofătului Teodor Balş elitre Sfatul 
rmuitor, spre a luă cuvenitele m&surl ca să se despăgub^că de 

ijunsurile suferite In posesia moşiei schitului Hangu 64 

K). 1845 Fevr. 7. Socot^lă făcută de Vel Postelnicul Nicu Mavro- 
-dat in fiinţa Cnăzulul Leon Cantacuzin şi a Logofătului Teodor 

Iş • 65 

M, 1845 Fevr. 8. Anaforaua către Domn a Mitropolitului Moldovei, tn 
cina posesiei moşiei schitului Hangu a mrel Văratecu 67 



198 

Foile 

32. Jalbă către Mitropolitul Moldove!. în priciaa posesiei moşiei 
schitului Hangu 68 

33. 1845 Fevr. 27. Nota Consulatului Rosienesc către Secretariatul 

de Stat, in privinţa posesiei moşiei schitului Hangu 74 

34. 1845 Fevr. Rdspunsul Cn^zulul L. Cantacuzin, In privinţa pose- 
siei moşiei schitului Hangu t 

35. 1845 Iunie. Scris6rea stariţeî m-rel Văratecu către Logofătul 
Tudurachi Balş, spre a se curmă prin bună Învoială pricina pentru 
moşia Sacaluseştil 75 

36. 1845 Iunie 4. Idem, către Toderaşcu Balş, în pricina moşiei To- 
poliţa de sus 76 

37. 1845 Iunie 16. Scrisore către l^ogoffitul Tudurache Balş, In 
privinţa unor Invoelî 7? 

38. 1845 Avg. 7. Scrisorea lui Teodor Balş, relativă la posesia mo- 
şiilor schitului Hangu. . % 78 

Xo- 90- 

In-folio. — Fol 74. - Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 

Adunare de documente copiate şi traduse privitore ia familia 
HăjdăCi, precum şi scrieri de Tadeu Hasdeu. 

Volumul cuprinde următ6rele: _l£!!î. 

1. 1811 Mal 13. Act de fnvoî^lă săvirşit între Toader CăpoticI cu 
Stolnicul loan Cheşcul, pentru desbaterea moşiilor ce are in ţinutul 
laşilor şi al Hotinulul. — (Românesce fi ruseace) 2 

2. 1555 (7063) April. 3. Suret asemene scos în tălmăcire de pe 
ispisoc sărbesc de la Domnul Alexandru Vvod, pentru moşia Că- 
potenî. — (Românesce fi ruseace) 3 

3. 1605 (7113) April. 2. Chrisovul lui Eremie Moghilă Voevod. 
pentru o silişte anume Zelena din ţinutul Hotinulul. — (Româneaee fi 
ruseace) » . . . 4 

4. 1606 (7114) Apr. 6. Suret scos de pe sărbie de pe un ispisoc 
de la Ereinia Moghilă Vvod, pentru satul Vorona şi altele. — {Ro- 
tnâneace fi ruseace) 5 v. 

5. — April. 6, Cărsteştî. Zapisul Sorel cneghinil Grăpinil, fata lui 
Dumitru GhenghiT, ce au fost uricarâ, pentru împărţ^la moşiilor la 
feciorii sâl. — (Românesce fi ruseace) . 7 

6. 1615 (7123) Mart. 24. Zapisul lui Vasale sin Gavrilaş, şi cu 
sora sa Antemie, jupânesa lui Miron Barnovski Spătarul, pentru îm- 
părţdla moşiilor. — (Româneaee fi ruaeace) ' . . 8 

7. 1617 (7125) Ghenari 30. Copie de pe ispisoc sărbăso t&lmăcit 

de la Radul Vvd, pentru moşia lonăşenl. — (Româneaee fi ruaeace), 9 

8. 1634 {7142). — Chrisovul lui Moise Moghilă Voevod, pettitru satul 
DolinenI din ţinutul Hotinulul. — (Ruseace) • . . . 10 

9. 1635 (7143) Avgust 14. Suret scos moldovenesc de pre is- 
pisoc sărbesc de la Vasale Vvod, pentru întărirea stăpăniril peste 



199 

Foilj 

Cetnicău(T, cumpărate de Efrim Ilâşdâu, de p#> ia -unii 
imânesee fi ruseace) llv 

(7143) Avgust 28. Surct de pe ispisoc vechia sârbesc, dela 
od, pentru întărirea stăpânirii iul Bălan Haţimirski, peste 
jceniî. — (Românesce fi rusesce) 18 v, 

(7144) Febr. 13. Zapisul luî Teodor Petriceîcu vel Armaş. 

; 15 

(7146) Avg. 2 Chrisovul luî Vasilie Voevod, pentru satul 

li Grumăzenil din ţinutul HotinuluT. — (Rusesce) 16 

(7146) Mart. 20. Suret de pe ispisoc sărbăsc de Ia Vasale 
TU întărirea stăpânirii Iu! Efrim Ilăjdău, pesle ţiganii ce 
nânesce fi rusesce} 17 

(7147) Martie 20. Chrisovul Iul Vasilie Voevod, pentru 
şi ţiganii luî Efrim llSLÎdSkU. — (Rusesce) 18 

(7147) Sept. 3. Suret de pe ispisoc a luî Vasale Vvod, 
judecă pricina dintre Hristea şi alte rude ale luî, cu Du- 
icî, pentru satele VJădenil şi Culiceniî din ţinutul Sucevei. 

?sce fi r'isesce) 19 

(7153) Avgust 19. Suret de pe ispisocul vechid pe sărbie 
e Vvod, prin care judecă pricina dintre Nacul Vornicul de 
artic, pentru un îaz. — (Românesce fi rusesce) 21 

Procură dată de «Frym Hizdeu Valachus» luî Dumitru 

şi Întărită la Cameniţa Podolieî. — (Latinesce) * . 22 v- 

(7163) Maia 20. Impărţela averii lăsate de Agripina Găsea 
lenitoriî seî Antemia soţia Iul Isaac, Vasilichia soţia Slu- 

doraşcu Jora, ş'\ ^\[\\. — {Rusesce) 23 

(7173). Copie de pe cel adivărat hrisov moldovinesc de 
? Dabija Vvod, pentru satul lonăşeniî. — (Românesce fi 

24 V. 

(7173) Maî 27. Zapisul luî Gheorghe Uăjdău biv vei 
i ceî-lalţî fraţî şi surori, despre împărţirea avereî părintescî.— 

fi rusesce) 25 v. 

(7173) Iunie 29. Suret de pe împărţala ficiorilor luî Efrim 

(Românesce fi rusesce) 27 v 

- «Perelipsis din condicile ţării a pravililor Crăieî Leşăştî 
o. 169 pe fila 399 supt tităluşul acesta, Indigat Domnului 

viî.». — (Polonesce fi românesce) 28 v. 

. — operelipsis din condica judecătoriei Crâie! Leşăştî, supt 
a luî loanu al 3-le, in anul 1676. Tit: Nobiiitaţie a urmă- 

o^ine.'i,— (Polonesce fi românesce) 29 v. 

Februarie 4. Decretai luî loan III, Regele Poloniei, prin 
' Gheorghe Hăjdău şi urmaşilor luî titlul de nobil.»— 

i românesce) . . . ' 30 

(7155) Mart. 13. Yasile Vvod Moldovei intăresce stăpâ- 
^naşou Postelnicul peste satul L&roăşeniî, In ţinutul Su- 
date jumătate siliştea Pălrăuţilt din ţinutul Hotinulul. — ^ (Ro- 

. . c .. 33 V. 



200 

Fofle 



26. 1692 Iulie 7. August II, Regele PolonieT, iDtăresoe privil^Ue, 

ce a avut Gheorghe Hăjdău de la loan III. — (Bomântâce) 38 t. 

27. 1701 (7209) Chenar. 12. Testamentul MarieT, fiita lui Gheorghe 

Hăjdău.— (Românesce) 41 v. 

* 28. 1599 (7107) Iunie 9. Suret de pe ispisoo vechid pe 8&ri>ie de 

la Eremie Movilă Vvod. pentru întărirea stăpânirel lui Fedor Pitărelul 
peste satul Dumenil din ţinutul \loi\Tiv\\x\. — (Ramânucâ) .... 42 v. 

29. 1603 (7111) Maî 21. Suret de pe mărturie veche pe sărbie de la 
Dumitru Şoltuzul, şi cu 12 părgarî din tărgul Hotinulij^, cam şl-au 
vtndut Machidon din FăzcăuţI partea lui de moşie din Domenl, lui 
Grigorie Danovicî. — (Românesce) 43 

30. 1695 (7204) Dec. 30. Văniţare Zelenil de cătră Vasale Bainski 
şi soţi! lui Mărie, fata lui Gheorghi Hăjdău, şi a Antemil, fota lui 
Vartic. — (Româneace) 33v. 

31. 1700 (7208) Ghenar. 3. Văn4are Păşcăuţălor de cătră Vasale, 
ficiorul Iul Gheorghi Hăjdău. — (Româneaee) . • 44 

32. 1697 (7205) Iulie 12. Testamentul lui Miron St^vo^,-- (Romantice) 58 

33. Inpărţala de ţăganl Intre Andrei Balş Spat: Sandul Hăjdău şi Gri- 
gori Hăjdău. — (Românesee) 59v. 

34. tpodania gminu Moldo-Bassarabskiego, zebrane przes Tadeusza 
Hyidewa» (TradiţiunI poporale moldo-basarabiene adunate de Tadeu 
Hasdeu). — (Polonesce) • . • . 62 

35. 1787 Mart. 13. Mărturia Paharnicului Costantin Balş, pentru adu- 
cerea de Ia Cameniţă a scrisorilor Hăjdăeştilor. — (Româneaee). ... 72 v* 

Pe f6ea 1 se află următ6rea Însemnare : 

«N.-Bene. Ad cognoscendum annum mundi et reducendum ad 
annum Christi. supponatur Numerus 5508. anno mundi et sub- 
trahatur — Sumnna ex subtractione est annus Xti. e. g. 
uAnnus nnundi est 7324 
«Subtrahat 5508 

1816 Annus X-ti.» 

No. 91. 

In-folio. — Fol 7 şi pagi ne 453. — Secol. XIX.— Bibi. Scheiană. A fost a d Iu! 
B. P. Hasded, care şl-a pus pecetea In c^ră roşie pe f6ea albă de la Început de 
lăngă legătură şi a scris pe acea f6e : tDiplomatarium. -* Ad Historiam Mold. — 
B. Petriczeico-Hazdau — No. 807 Bibliolhecae — No. 39 Chartophylacii— », şi pe 
dosul eî: cAcquis le 7 Mai 1852, Hotin. BPH.» 

Pe dosul legăturii este imprimat următorul titlu: 

«Condică de anaforale şi de hrisoavi.» 

Volumul are cuprinsul ardtat In următ6rea: tScara de anaforale şi de 
hrisoave» pusă pe doud fol la Început, dar care aici s*a completat 

1. Carte dela Ştefan Vvod, dată'tilătifistiril' B&mova, să lucreze 2 zile ţă- 
ranii di pe moşie Cîurbeştii, pe lună» ori la ce lucru vor ave călugării. 7168 
(1660) Avgust 5 Pag. 1 



201 

Pag. 



'te dela Antonie Rusât Vvod, din 7185 (1677) Maî. tij Bâr- 

lucreze 2 zile pe lună ţ&ranit 3 

sov dela NioolalAleosandru Vvod, din 7222 (1713) Dechemv. 20, 

)ogonÂritul de vii 5 

rte dela PatriTarhT, din 1714 Martie, de bl&stăm, pentru pogo- 

nu să străce 6 

isov dela Grigorie Ghica Vvod. din 7236 (1728; Iulie 30, pentru 

cum să-s plătiască 8 

rte de blăstăm dela Patrilarhi 11 

isov dela Grigorie Ghica Vvod, din 7240(1732), pentru goştin&, 

blăstăm 12 

isov dela Costandin Niculaî Vvod, din 7251 (1743) April 20, dat 

mormănt 13 

dela Nicola! Vvod. 7252 (1743) Noemv. 30, tn(ăritor!u sfântului 

t acelui de sus 17 

dela Grigorio Ghica Vvod, din 7256 (1747) Dechemv. 25, pentru 

. . • 21 

rte sinodicTască, ca să nu să maî facă mitropolit greo, din 7260 

benar 1 • 25 

isov dela Costandin Cihan Vvod, din 7260 (1752) Iunie 9, pen- 

ire birului pe streini 29 

isov dela Matei Ghica Vvod, din 7263 (1755) Ghenarie 20, pen- 

tul cupăril .... 31 

laforâ obştiască, din 1755 Mal 21, pentru tocmelile ce să fac să 

Tis 33 

isov dela Matei Ghica Vvod, din 7263^1755) Avgust 1, întăritor 

ocmelilor . . 34 

de!a acelaş Domnu, din 7263 (1755) Avgust 5, pentru ertare 

Ituluî de vil 36 

1 delafBacoviţă Vvod, din 7264 (1756), aşăzămănfrpentru^ăcuHorit 

39 

irte de blăstăm dela toţi arhierei Moldavii, din 7264 (1756), 

ăcuitoril fugiţi 42 

•isov dela Racoviţă Cihan Vvod. din 7264 (1756) Avgust 10, ca 

k Ia năpaste la vădrărit 43 

irte de blăstăm dela lacov Mitropolit, din 7264 (1756) Avgust 25, 

ru vădrărit 45 

•isov dela Racoviţă Vvod, din 7265 (1757) Fevr. 20, pentru 

ăcăritulul 46 

irte de blăstăm dela toţi arhierei Moldavii, dintr^acel anu, tot 

văcărit 49 

isov dela loan Theodor Vvod, din 7267 (1759) Iunie 25, pentru 

52 

I dela Ghica Vvod, din 1764 Iulie 15, pentru preoţi cum să urmezi. 57 
i dela Grigorie loan Vvod, 7272 (1763) Oct. 15, pentru pogo- 

ie vil şi năpaste , 64 

irte de blăstăm dela arhierei Moldavii, tot pentru pogonărit 
tuire 69 



202 

27. Hrisov dela Grigorie Alexandru Ghica Vvod, dia 7274 (1766) 
Ghenar. 1, pentru zilile boeresculuT 71 

28. Tij dela Calimah Vvod, din 1767 Mal 28, tij pentru zilile boerescului. 74 

29. Tij dela Calimah Vvod, din 1768 Ghenar, pentru goştină oa s&-6 
plătîască 10 bani de oaî 78 

30. scrisoare(a) grafului Romenţov c&tră Mitropolitul, din 1774 Iulie 28, 
pentru pace 80 

31. Anaforâ obşlîască cătră Vodă, din 1775 Apr. 14, pentru lucrul 
boeresculuî 82 

32. Hrisov dela Grigorie Ghica Vvod, din 1775 Noemv. 15, pentru 
scoale 86 

33. Tij dela acelaş Domnu, din 1777 April 1, pentru aş&zare obiceîurilor 88 

34. Tij dela acelaş Domnu, 1777 Septemv. 30, pentru îndatoririle lă- 
cuitorilor 91 

35. Tij dela Mur uz Vvod, grecescu, fără velet, pentru şcoala dela 
Patmos 93 

36. Tij dela Alexandru Vvod, din 1783 Săpt. 1, pentru ertare goş- 
tiniî i a vădrărituluî dela boerî 96 

37. Anaforâ întărită de Mavrocordat Vvod, din 1785, pentru danii, 
schimburi şi vănzărî • . . 98 

38. Anaforâ întărită de acelaş Domnu, din 1785 Noemv. 10, pentru 
ţiganî 103 

39. Cuniţa ce s au data venit spitalului dela mănăstire sfanţului Spiridon. 109 

40. Hrisov obştesc dela Mavrocordat Vvod, din 1785, pentru daniî, 
schimburi, vănzărî şi ţiganî 110 

41. Anaforâ întărită deMuruz Vvod, din 1792, pentru codrii, rădiurl, 
dumbrăvi şi luncT 120 

42. Cercetare hotarului între Transălvanio şi între Moldavie. 1792. 125 

43. Hrisov dela Suţul Vvod, din 1793, pentru ţiganî domneşti lingu- 
rari şi ursari 131 

44. Carte de blâstăra dela arhiere! Moldavvieî, totCi pentru ţigani gospod. 134 

45. Cărţi gpod ce să dau pentru slujba ouniţil. 1794 Dechemv. 1. 136 
46 Ponturile în ce chip sau hotărăt cu sfatul de obştie, pentru paza 

codrilor i dumbrăvi 138 

47. Ponturile ce s au triimes pe la ţănuturi, din 1794,. din poronca 
Mihail Suţul Voevod 141 

48. Tij ce s au triîmis pe la ţănuturî, din 1795, tij din poronoa aoe- 
luTaş Domnu 144 

49. Carte gospod deschisă pentru venitul măgeriî, din 1795 .... 152 
50 Carte gpod dela Aleosandru Calimah Vvod, din 1795, pentru cur- 
ţile domneşti 153 

51. Măsura pogonului de tîutlun i de vie şi de păpuşoi. 1797 .... 155 

52. Ponturile călră ispravnici ţenuturilor cum să urmezi şi să pă- 
zască. 1799 156 

53. Hrisov dela Ipsilant Vvod, din 1799, pentru veniturile sfântului 
Speridon • : 159 

54. Anaforâ dela Mitropolitul lacov, din 1800, pentru şcoalile .... 170 



203 

Pag. 
•isov dela Alecsandru Suţul Vvod, din 1802, pentru tig^nî, lin- 

i ursarî 177 

laforâ dela boerî, din 1802, pentru aşezare biiuluT ţHriî .... 181 

doile anaforâ dela boerî c&tră Vodă, din 1802, tij pentru aşe- 

jIuî 183 

dula dela Alecsandru Muruz Vvod., din 1803, cătră Vornicul 

186 

liiforfi întăriţi de Alecsandru Muruz Vvod. din 1803, pentru 
efilor ispravnicilor 189 

doile anaforâ cătră Muruz Vvod, din 1803, pentru birul ţării. 192 

triile anaforji Întărită de Muruz Vvod, din 1803, tij pentru 

Diruluî 195 

isov dela Muruz Vvod, din 1803, asupra privileghiilor mazililor 

i ţara 200 

laforaoa Întărită de Muruz Vvod, din 1803, pentru străngire 

imbaeîii 204 

•isov dela Muruz Vvod, din 1804, pentru urmare dregătorilor 

ţănuturî 208 

irte de blăstăm dela arhierei ţăriî asupra hrisovului de sus, 

jăzască. 1804Ghenar. 20 211 

•isov dela Muruz Vvod, din 1804, pentru ţigani lingurar! şi 

212 

irte de blăstăm dela arhierei ţăriî asupra hrisovului de sus. 

T. 27 216 

laforâ obştîască, din 1804, Întărită de Muruz Vvod, asupra scri- 

incate 217 

igzarul cătră pre puternica inpărăţie ce s'au făcut de cătră 

unare. 1804 Apr. 4 222 

Tte deschisă de lalpsilant Vvod, Domnu ţării Munteneşti, pen- 

t să-s aducă aice. 1804 Apr. 10 . . 226 

ac grecesc dela Ipsilant Vvod, D. ţăriî romaneşti, tij pen- 

să-s aducă In Focşenl. 1804 Apr |227 

ştiintare de la Stoic. loan Vărtos, is. de Bacău, pentru Indrep- 

aruluî. 1804 Iulie 8 228 

laforă Întărită de Muruz Vvod, din 1804, pentru aşezare biru- 

231 

•isov dela Muruz Vvod, din 1804, de miluire, ce s'au datQ niă- 

ifăntuluî Speridon 243 

isov dela Muruz Vvod. din 1806, pentru facere cişmelilor din 

îşil, după anaforâ 244 

laforaoa întărită de Muruz Vvod, 1806, pentru cişmele din ora- 

247 

tndulala pentru preoţi de pe la sate, In ce chip să să urmezi. 

Iunie 24 249 

laforâ obştîască a boerilor pămlntenl cătră Bcarlat Calimah 

in 1812 Oct. 2 261 

I, anaforâ obştîască a boerilor cătră Calimah Vvod, tot din a- 

u, 1812 Oct. 11 258 



204 

80. Pitac grecesc cătr& Galimah Vvod, dm 1812 Ootomv. 30 . . . 263 

81. Tij, pitac grecescu cătră Mărie sa Scarlat Calimah Vvod^ din 1812 
Ootomv • 266 

82. Anaforâ boerilor cătră Scarlat Calimah Vvod, dia 1812 Decv. 29. 
pentru întocmiri! curţii • . 269 

83. Anaforâ Întărită de Calimah Vvod, din 1813, pentru veniturile şi 
ţănere şcoalel 271 

84. Anaforâ întărită de Calimah Vvod, din 1813, pentru oercetare 
sămilor casăî răsurilor 277 

85. Hrisov dela Calimah Vvod, din 1813, Octomv. 19, de miluire 
mănăstiri! sfăntulu! Speridon 284 

86. Ţidulă gospod, din 1813 Dechemv. 6, pentru vornicie obştiel . 288 

87. Tij, ţădulă gospod, din 1814 Ghenar. 1. pentru rănduire Post 
Mavroghenî asupra menzălurilor 293 

88. f ij, ţădulă gospod. din 1814 Ma! 8, pentru aşăzare birului ţării. 299 

89. Anaforâ întărită de Calimah Vvod, pentru aşăzare birului ţării, 

din 1814 304 

90. Tij, anaforâ întărită de Calimah Vvod, din 1814 Avgust 9, pentru 
scutelnic! 31^ 

91. Tij, anaforâ întărită de Calimah Vvod. din 1814 Avgust 11, pentru 
nazerie mezălurilor 318 

92. Ţidulă gospod, din 1814 Avgust 26, pentru cercetare şi adăogire 
iratulu! casăî doftor • 320 

93. Anaforâ pentru venitul vătăjăT de harabagii ot Galaţ, ce s'au dat 

tij casăî doftorilor. 1814Noemv. 10 321 

94. Tij, anaforâ întărită de Calimah Vvod, pentru cercetare sămi! 
vistirieî i sporire. 1814 Dechemv. 30 323 

95. Carte gpod, pentru casa răsurilor, dăndu-să supt epitropie Logf. 
Grigoraş Sturza. 1814 Dechemv 1 328 

96. Anaforâ întărită de Calimah Vvod, pentru punere ia cale a ne- 
aglunsulu! casă! răsurilor. 1814 Dechemv. 23 321) 

97. Carte domniască ce s'au data Gaminarulu! CTure, pentru lucrare 
huscă! a deşchidi fabrica. 1815 Ghenar. 18 332 

98. Hrisov pentru îndoire preţuju! sări! şi a holerci!, ce s'au dat ca- 
să! răsurilor. 1815 Ghenar. 30 334 

99. FermanQ ce s*au triimis Mării sale Scarlat Calimah Vvod, la anul 
1815, deia tnpăratul turcesc 335 

100. Patriîarhiclască legătură, pentru adăogire goştinil, scris gre- 
ceşti. 1815 Iunie 15 337 

101. Carte patriîarhiclască cătră pre osvinţătul Mitropolit Moldavii 
Veniamin 339 

102. Anaforâ pentru oprire uni! parale din slujba vădrăritulul, din 
anul 1815 341 

103. Anaforaoa din parte dumi-sale Vornicului Şărban Negel, pentru 
orăndulala podurilor. 1815 344 

104. Anaforaoa boerilor pentru 10,000 lej, ce au socotit a da tagma 
boerlască. 1815 S;\piv -. . 350 



205 

Pag. 



Vnaforaoa boerilor pentru 36,000 poielî ce au g\sit cu cale 

Şerban Negel. 1815 Octv. 18 362 

pâdulâ domnTasc& o&tră h&toiănie şi agie, pentru facire cata- 

1815 Ocv. 18 354 

Hrisov a Mării sale Scarlat Calimah Vvod, pentru oprire p&- 

sluj. vădrărituluî. 1815 Noemv. 1 356 

\rzu ce s'au făoutd cătră pre sl&vitul vizir, dela toţi arhierei 

I Moldaviel 357 

\naforă dela Poartă, boerime cătră Mărie sa Vod, pentru des- 

noşillor de piste Prut. 1815 Noemv. 5 360 

\naforă boerilor pentru banii, ce s'au socotit a să strănge dela 

3rî a lazaretului. 1815 Noemv. 13 363 

fidula gpod pentru rănduire Vornicului Qrigoril Ghica a fi 
isupra menzălurilor ţării cu ponturi arătat. 1815 Dechemv. 7 . 365 
^naiorâ obştiască pentru cercetare pricinii urmate intre Vist. 

i Hoset cu lăcuitori de Vrance. 1817 Qhenar 368 

pdulă gpod pentru rănduire Vornicului Vasile Roset, asupra 

menzălurilor numindu-să hat. 1818 Ghenar. 1 38 1 

fădulă pentru rănduire dumi-sale Stolnicului Costandin Schelite 

u nomofilax. 1818 Ianuarie 1 385 

Ponturile pentru lucru, ce s au socotit să lucreze cel ce şăd pe 

hora 12 zile 387 

Răndulala pripasurilor în ce chipu să să urmeze 390 

Vfortasăpie tn ce chip să să urmeze. 391 

Venitul căntarulul > 

Rănduîala măsurilor, adică: merţa, vadra de miere şi de vin. . 392 

3rudina Dunării 393 

Brudina Nistrului » 

Brudina Prutului, a Săretîuiui, a Moldovil, a Bistriţii şi a Tro- 

394 

?onturI pentru rănduîala vătajălor de arabagii » 

Ponturi gpod pentru urmare fiişte căruia dregătorlu In slujba sa. 395 

\g!utorIul ispravnicilor afară pe llafă 399 

!?arte gpod pentru căpitanii ce să vor răndui la schele Sculenil. 401 

3ărţl ce să dau cănd să rănduescu ispravnicii noi la ţănuturl şi 

îaşu 403 

ărţi gospod cătră ispravnicii ce să scotd din slujbă 404 

I^arte gospod cătră ispravnic ce rămăne, şi i să răndueşte şi altu 

> 

3arte gospod cătră lăcuitori, ca să-s supue supt ascultare is- 

lor » 

^naforaoa pentru trei moşăi a Mitr., ce să cer de la Sard. 

)mel. 1820 Noemv. 6 406 

^naloghia pe judeţe a unul milion, hotărît să-l plăt^că ţara 

3ÎU în bucate la Ţarigrad. — (Greceace) 434 

Yactatul lui Bogdan vodă ou Sultanul, prin care Moldova se 
i da Forţei Otomane 4 mii galbeni, 40 cal şi 24 sahinl. 
^-^ce) 440 



I-/1 



■^ 



206 

Ptg. 

135. Manifestul Porţii Otomane, dela 1798 Sept. 12, publioat pentru 

elciiî ce să aflaâ In Ţarigrad. — (Grecesee) 442 

136. Scarlat Alexandru Calimah Vv. Moldaviei hot&reşte, ca Ale- 
xandru Balş vel Vist. să ia dela ocne pe fie care an c&te 150.000 ocă 
sare, pentru slujbele sale. 1818 Dec. 22 449 

137. Scarlat Alexandru Calimah Vv. Moldovlel hot&reşte, oa Alexan- 
dru Balş vel Vist. să aibă voie a ţine la moşifa sa Dumbrăvenii de 
pe Siretîu 100 oameni streini scutiţi de bir, pentru a Îngriji de dru- 
mul obştesc ce trece pe acolo, pe care cu a sa chleltulală Ta adus 

tn bună stare. 1818 Dec. 24 . 451 



No. 92. 

In-foiio. — Foî 31. ~ Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
Scris Întreg de D. A. Sturdza. 

Acte şi corespondenţe oficiale din 1855 — 7 privitore la călcă- 
rile teritoriului Moldovei de AustriacI şi la construirea reţelei 
telegrafice în Moldova şi legarea el cu a UniuniT telegrafice 
austro-germane. 

Fofle 

1855 Iulie 6 (18). Iaşi - Grigorie Vodă Ghica către Baronultt Bach, ^ 

Ministrul de Interne al Austriei. — CPVanftusesceJ 1 

> Iunie 16. — Raportul comandantului de graniţă dela Nimirceni 
către administraţia districtului Suc^va. — (Franţuzesee) . . . . » 

> Iulie 3. laşT. — Nota Secretariatului de Stat către Agenţia şi 
Consulatul general al Austriei. — (Franţuzeace) 2 

» Iulie 6 (18). Iaşi. — Grigorie Vodă Ghica către Fuad Paşa. — 
(Franfuzesce) 3 

» August 6. — Nota Secretariatului de Stat către Agenţia şi Con- 
sulatul general ai Austriei. — (Franţuzesee) 4 

» Nota Starostiel I. R. dm Fălticeni către administraţia 

districtului Suc^va. — (Franţuzesee) 5 

> August 11. — Raportul Sfatului administrativ către Domni- 
tor. — (Franţuzesee) > 

» August 20 (Sept. 1). — Secretariatul de Stat către Agenţia şi 
Consulatul general al Austriei. — (franţuzesee) 6 

» August 2. — liaportul Comandiruluî trecătdrel Nimirceni ... 7 

» August 26 Iaşi. - Nota Agentului şi Consulului general austriac. » 

» August 25. — Raportul Sfatului administrativ către Domnitor.— 

(Franţuzesee) 8 

» August 27. — Secretariatul de Stat către Consulul Austriei. — 

(Franţuzesee) 9 

» Octobre 15 (27). — B. Testa, Consul general austriac, către Se- 
cretariatul de Stat. -- (Franţuzesee) » 

» Octobre 18. — Secretariatul de Stat către Consulul general au- 
striac. — (Franţuzesee) 10 




207 

Foile 



1855 Octobre 31. — Fuad Paşa c&tre Grigorie Vodă Ghica.— (^fVaw- 
ţuzesee) 10 

» Octobre 29. — Incheerea Consiliului administrativ extraordinar 

al Moldove! 10 v. 

» Octobre 12. Buyukdem. — A. KoUer, Ministru plenipotenţiar al 

Austriei, c&tre Fuad Paşa. — (Franţuzeaee) 11 

» Octobre 31. — Raportul Consiliului administrativ către Domn. » 

B Novembre 4. — Referatul Departamentului ostăşesc al Moldovei. 12 

1856 Ianuarie 5. — Raportul Hatmanului 6stel către Domn, despre 
călcările hotarelor Moldovei de Austriacl. 13 

» Ianuarie 9. — Secretariatul de Stat către Consulatul general al 

Austriei. — (FranfuzesceJ 14 

» Aprilie 28. — Fuad Paşa către Ghica Vodă. — (Franfuzesee) . . » 

> Iunie 5. — Raportul Statul ui- major general al Moldovei către 
Domnitor. — (Franfuzeace) 15 

» Iunie 13. — Secretariatul de Stat către Consulul general al 
Austriei. — (Franţuzesce) » 

* Iunie 16. — Secretariatul de Stat către Consulul general al 
Austriei. — (Franţuzesce) 16 

» Iunie 7. — Raportul Comandantului dela trec6t6rea Nimericenî.— 
(Franţuzeşte) » 

• Iunie 28. — Raportul Ştabului miliţiei către Domn — cu apostila 
Domnului 17 

> Iunie 24.— Raportul Comandirulul graniţei despre Transilvania 
către Departamentul ostăşesc 18 

» Iulie 1 (13). — Secretariatul de Stat către Agenţia Austriacă. — 

(Franţuzesce) 19 

» August 21. — Raportul Comandirulul trecdt6rei Nimiroeniî . . 19 v. 
» August 81. — Secretariatul de Stat către Agenţia Austriacă. . 20 

1857 Maifi 16. — Raportul Comandirulul trecfit6rel Nimircenil către 
Departamentul ostăşesc 20 v. 

» Iunie 18. — Nota Consulului general al Austriei, — cu hotărirea 

Consiliului administrativ dela 12 Iunie • ... 21 

1855 Iunie 21. — Referatul Sfatului Departamentului trebilor din 

lăuntru • .... 22 

» Februarie 14 (26). — Contele Coronini, Comandatul corpului de 
ocupaţiune din Principatele Dunărene, către Secretariatul de 
Stat al Moldovei, despre aşezarea telegrafului In Moldova şi 
legarea lui cu Uniunea telegrafică austro-germană 24 

» Octobre 11. Bucurescl. — Coronini către Ministeriul de Interne 

al Moldovei. — (Nemfesce) 25 

» Octobre 12. Bucurescl. — Coronini către Consiliul administrativ 
extraordinar al Moldovei. — (Nemfesce) 26 

» Februarie 28. Bucurescl. — Coronini către Secretariatul de Stat 

al Mo\do\eL — (Nemfesce) 27 

> Februarie 26. Bucurescl. — Coronini către Secretariatul de Stat 

al Moldovei — (Nemfesce) 28 



208 

Poito 

1855 Marlie 22. -^ « Jumalfi încheiata în seanţa domneascft la . . . prin 
asistenţa . . . sfatului estraordinari(i.> 30 

No. 93. 

In-folio. — 135 pagine. — Secol. XVIII. — Fost al luî C. Bolliac, cumpărat 
dela Elisa Pleşoianu prin St. Sihleanu, la 10 (22) Iunie 1894. 

Pravile «cele ce sănt mal trebuincioase spre povaţa judecă- 
ţilor», scrise în limbile grecâscă şi românâscă şi publicate de 
loan Alexandru loan Ypsilant Vd. V. . . Domn şi obl&duitorlu a 
toată Ungrovlahia, sub titlul grecesc lovtafitdtiov vo(i.txdv, la Bucu- 
rescY (tipografia Mitropoliei), Ia 1780. Reprodusă de C. N. Brăiloiu 
grecesce şi românesce sub titlul Pravilnicisca Condică (Bucureşti 
1841) şi numai textul românesc în Colecţiune de legî etc. (Bucu- 
rescî 1867) pag. 7rt3-— 840; iar de I. M. Bujoreanu în Appendict 
la Collecţiunea de legiuirile vechi şi nowl, voi. II (BucurescT 1875) 
D. Legiuiri vechl^ pag. 3 — 24. 

Scrierea are următorul cuprins: J[2!i- 

1. Chrisovul-precuvlntare al Domnitorului pentru punerea In apli- 
care a acestor Pravile , . . 1 

2. «Pentru Divanu g[o8]podîi.» 6 

3. «Pentru judecătoriîa a veliţilor boeri.» 8 

4. «Pentru al doîle Departamenturî.o 13 

5. «Pentru al treîl6 Departament al vinovăţiîlor.» 15 

6. «Pentru judecători.» • 19 

7. «Pentru vechili.» 24 

8. «Pentru cel ce să judecă, adică pentru părăş şi părăţî.» .... 25 

9. «Pentru hotărârile judecătorilor.» 28 

10. «Pentru apelaţie.» 30 

11. «Pentru zapciî.» 31 

12. «Trepedile de aîci cele obicinuite.» 33 

13. «Pentru ceî ce să chiîaniă la judecată de sănt datori a veni sau nu.» 35 

14. «Pentru judecâtoriîa ot vel Spath.» 37 

15. «Pentru judecătoriîa ot vel Agă.» 38 

16. «Pentru judecătorii după la judeţe.» 39 

17. «Cele drepte ale stăpănilor moşiilor ce au asupra lăcuTtorilor.» 46 

18. «Pentru ispravnici.» 55 

19. «Pentru vornicii.» 58 

20. «Pentru zestre.» 62 

21. «Pentru moştenire.» 71 

22. «Pentru trimlrie, adică a treiîa parte.» 74 

23. «Pentru dilată.» 79 

24. «Pentru epitropi.» 82 

25. «Pentru înprumutărî.» 84 

26. «Pentru chezăşie.» 88 

27. «Pentru dobănzi.» 91 



209 

F6ea 

. «Peatru anarghirie.» *J3 

'. ««Pentru marturî.t 96 

K «Pentru jurăm&nt.» 100 

. •* Pentru bărbat şi muiere Iul.» 103 

. « Pentru părinţi şi copii.» 104 

. «Pentru protimisis.» 106 

. -Pentru vftuzart^ c^ făr de temelu.» 116 

. «Pentru hotărnicie.» 117 

. «Pentru cel ce zidesc in loc strein.» 120 

. «Pentru ţiganî.» 122 

. «Pentru moşiî şi heleşteîe.» 12^ 

. «Pentru mori nooă » 129 

. «Soroacile vremii, adică după pravilî, soroc pană la căţî ani să 

orn^scă ori care pară » 131 

. «Pentru zilile ce nu să caută judecări.» 13.') 

. «Pentru dijma porumbului.» (Acest articol este adaus de alt 
or decât acel care a scris volumul; in edi(ia dela 1760 nu s'a U- 
, ci s'a adaus cu mâna după «Te/.o; — Sfârşit», pe f6ea 48. 

No. 94. 

-folio — Pagine 422. — Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
! o foe dinaintea celor paginate titlul: 

«1844 lulii 12. 

^ella enstrucţiilor înjghebată după ţercularnica Mariî Logo- 

din 31 Octomvriî trecut. No. 6787.» 

»lumul cuprinde următ6rele acte din anii 1844—1851 Înşirate pe pagi- 
407-411: _^«ta. . 

14 îulii 10, No. 4782. Pentru apelaţiile făcute di cătră vechili . . 1 

luli 13, No. 4827. Pentru a să supuni pe marturl la gîurămănt. 3 
Octv. 31, No. 6787. Pentru a să Înjgheba osăbită dellă de 

dizlegări 5 

lulii 10, No. 4777. Pentru a nu să răndui arbitri sau hotăr- 
nici dintre supuşii streinilor protecţii 7 

luli 13, No. 4883. Cum să să urmeze cu chiemănle In gludecată 

a feţelor aflătoare piste hotar 13 

luli 17, No. 4923. Pentru vânzările prin mezat 15 

luli 17, No. 4919. Pentru a nu să Întări copil di pe acturi rasi 

şi Întocmiţi 21 

Avg. 24, No. 5195. Pentru liţitaţii 2.) 

luli 17. No. 4954. Pentru dizrobire ţiganilor particularnicilor fe(i. 2 ) 
Avg. 28, No. 5383. Cum să să statornicească dispărţire lioiurâ- 

lor intre moşiile eparhiilor, şi a mon. pământeşti VA 

Noemv. 16, No. 7118. Pentru a să slobozi copil di pe copif . 37 
Noemv. 27, No. 7328. Cum să să urmezi cu vânzările pairilor 

râzăşâştl, şi aceli de noroc 3.) 

Dechemv. 11, No, 7577. Pentru depunirc cauţieî 4.7 

anutcripie romănâsei, 4 



210 



1844 Dechem. 31, 7922. Cum sîl s& urmezi cu sorocire proţesurilor 
răzăşeştî 47 

1845 Ghenar. 22, No. 425. Pentru pecetea ci trebue a să păstra 

in lada dipoziturilor 5^ 

» Ghenar. 30, No. 597. Pentru clasificarisire pricinilor de Inpre- 

surărî bb 

» Mart. 19, No. 1532. Cum să să priimască dellile de la arhiva 

.) Statului fii 

9 Mart. 17, No. 1473. Pentru pricinile îngrădite cu acturl. . . ^^ 
» Aprilie 5, No. 1913. Pentru Inchidire pricinilor de hotar. . . 6^ 
o Mal 8, No. 2359. Chipul cum să să unească socotiuţăle Intre 

minoritale 71 

» luni 4, No. 2993. Pentru Inchierăle liotarnicilor şi numire lor. 77 

' * ooJ Pentru călcările de formă a instantiilor . 79bl 

» » » » ooj 

• luni 11, No. 3142. Pentru a nu să îngădui pe posesor! şi 
egumenii m-rilor să să folosîască de streini protecţii tu pricini 

de gîudecăţi ci ar ave 8^ 

» luni 28, No. 3539. Pentru întărire acturilor î»l 

» luni 30, No. 3635. \ Pentru streinii ce nu sănt slobozi acum- 

o » 28, n 3560. / para moşăi în prinţi pat 97-91) 

o luli 9, No. 3810. Pentru triimetire socotelilor la control . . 105 

' -..* î Pentru pierdire de docomenturl . . . . 107-10^ 
» » 11, » 9o. j 

» luli 7, No. 3763. \ Dispre slobozire copiilor dăpi acturile 

» luni 29, » 3576. / păstraţi la arhiva Statului 11711i^ 

» Săptv. 6, No. 4537. Pentru curniare proţesurilor de înpre- 

surare între moşiile eparhiilor şi a m-rilor pămănteşti. . . 125 
» Săpv. 17, No. 4764. Pentru di a să priimi pe dragomani 

numai la trataţie 127 

» Săpv. 27, No. 4933. Pentru nemulţămirile ci Divanului i s'ar 

prileji dispre lucrările gîudeo 133 

» Octv. 4, No. 5114. Cum să să triimată prin plicurile gludec. 

jalbe sau alţi hărtiî de Ia InpricinaţI 186 

» Octv. 11, No. 5233. Pentru a să cunoaşte pe supuşii Bavarezi 

de protecţila Elinesculul Consulat 141 

» Octv. 13, No. 5256. Pentru dragomanii streinilor protecţii . 143 

» Octv. 29, No. 5518 \ Pentru a să îndemna pe înpricinaţi cătră 

> » 15, > 5305 / învoială malînaint^ dării de hotărărl. 149-151 

1846 Apr. 22, No. 2370. Pentru a să aplicarisi cuprindire adresulul 

de la fila 143, şi la sudeţii Elineştl 157 

1845 Noemv. 5, No. 2787 ) Cum s;\ să urmezi peripisca presud- 
» Octv. 20, » 2649 | sfiilor cu Divanul Domnesc .... 159-16; 
» Noi'mv. 7, No. 5765. Cum să să urmezi chiemărili cătră în- 
pricinaţi •...'.. 16i) 

Noemv 6 No 2813 ^""^ ^^ ^^ complecta risască presudsfila 
» Oc 20 No 2647 i 1^'^'^""'"'' ^* ^P^l ^^ candidaţii Divanu- 
lui Domnesc 171 17; 



1845 Noemv. 16, No. 5924. Pentru curmare proţesurilor de Inpre- 

surare dintre moşiile eparhiilor şi a m-rilor pămfinteşti . . 181- 18^ 
» Noemv. 15, No. 5994. Pentru disfiinţare Divanurilor di apel 

al ţării de sus şi de gîos 189-191 

« Noemv. 16, No. 5940. Dispre gîurămăntul unguresc 197 

» Noemv. 19, No. 6044. Pentru înpărtăşările ci să fac Logofeţii 

dispre abatirili din formi a gîudec 201 

» Decv. 6, No. 188. Dispre dollile neîndiplinite ci să priimesc 

di pe la gîudec 203 

» Decv. 20, No. 7020. Dispre reclamaţiile iviţi pentru înpresu- 

rărî de ocolitoară hotară 209 

1846 Ghenar. 19, No. 3. Dispre înposesuire părţilor răzăşăştî ... 211 
Fevr. 7, No. 543. Pentru zilili ci urm^ză a să scade la ter- 
menul di apel . 217-219 

Fevr. 7, No. 603. Pentru depunire cauţii în pricinile unde va- 
lora nu este cunoscută 225-227 

luni 13, No. 3785. Pentru a să grăbi sfărşire pricinilor . . . 233 
luni 12, No. 58. Pentru reformare Divanului di apel .... 235-237 
luni 19, No. 67. Cum să să complectarisască Divanul apelativ. 245 

luni 27, No. 4211. Cum să să urmeze mezaturile 249-251 

luni 4, No. 88. Pentru pricinile stârniţi fără temeîu .... 257 
Avg. 26, No. 4970. Pentru a nu să întări acturl de vănzărî 

de locuri, mal Înainte de adiverire Eforiei 261 

Săptv. 9, No. 5425. Dispre celi ci redacţiîa Foit săteşti este 

datoari a publioarisi . 263 

luli 4, No. 87. Cum să să caute pricinile sorocite 269 

Săpv. 19, No. 5675. Pentru siguranţiîa bărbatului la instrei- 

nare zăstrii fămiel, cum să să dei 271 

Ootv. 14, No. 6269. Pentru vechilii ci pot Ci priimiţî în gîudecată. 277 
Octv. 21, No. 6405. Pentru adiverire hărtiilor din dilalecturi 

streine 279 

Noemv. 14, No. 6901. Pentru a să publicarisi numai prin Foae 

săti^că pricinile sorocite 285 

Noemv. 30, No. 7237. Pentru vănzările ci să fac pe putere 
dooomenturilor • . • . 289 

1847 Ghenar. 9, No. 13. Dispre vechilii ce sănt scutiţi de forma a- 

şăzămăntuluT de la faţa 277 293 

Ghenar. 16, No. 41. Dispre delile oi urm<^ză a să da la arhiva 

Statului 295 

Fevr. 17, No. 28. Pentru plata datoriilor şi chipul vănzăriî a- 

veril datornicului 301 

Fevr. 17, No. 404. Cum să să urmeze lucrările după rezoluţii. 309 
Fevr. 30, No. 439. Pentru deliii închisă pană la 1847 a să tri- 

meti arhivil Statului 311 

Mart 5, No. 35. Pentru lucrările localnice în pricinili de ocoli- 

toari hotară 317 

Apr. 28. No. 1602. Pentru dritul Inpămăntenirii 321-323 

Mai 5, No. 1755. Dispre trate sad poliţî 329 



Fiţi 

1847 luni 5, No. 2438. Pentru complectariaire presudsfilor g!udec&- 
toriilor 331 

B luli 5, No. 111. Pentru a 8& lamuri priii reclamaţiile lopricina* 
ţilor valora proţesulul 937 

» luli 5, No. 109. Dispre aclurile ce 8& cuvin cercetării Diva- 
nului domnesc .839 

v luli 5. No. 112. Dispre Invoelile săvărşile di cătr& stariţii şi egu- 
menii m-rilor pământeşti, Iu curmare de proţesurl In fondos. . . 346 

» luli 5, No. 110. Pentru siguranţila zăstril ci fimeSa aduci ia 

casa bărbatului 347 

1845 Ghenar. 7. No. 5. Pentru chipul InpUuirii datoriilor di baoi cu 

săneturi sau vecsăli 350 

1848 Ghenar. 7, No. 18. Pentru samovolnicie, urm&adu tânguire şi 
recuzaţie asupra dregătorlulul^ să să răndulasdlk revizori şi 
bocri 855 

li Apr. 2G. No. 1815. Ţerculara Logofeţii Dreptăţii de a nu să 
Întări contracturile di posesii mai înainte de a nu fi ele Înca- 
strate di izvoadile acareturilor adiverite di stare tn care să 

dau 357 

1851 Malu 31, No. 67. Ofisul domnescu poroncitorlu, ca Divanul dom- 
nesc să ei In cercetare inpreglurâri pentru călcări de formă, 
ci nu poartă fire di proţesu 358 

» luni 2, No. 86. Ofisul domnescu pentru Divanul obştescu pen- 
tru Înfiinţare Divanului di Intărituri 359 

u luli 11, No. 95. Anaforaua Divanului obştescu, cu modificaţie, 
pentru Divanul di intărituri • • . • . 362 

» Malu 14, No. 10672. Lămurire di tăosuire fiioută pentru scă- 
dere dejmurilor , 364 

1847 Malu 25, Pravila pentru îngrădire prigonirilor fără temelu. . . 366 

No. 95. 

In-folio. — Fol 2 şi 436 pagine. — Secol. XIX. - - Bibi. Scheiană. 

Adunare de cărţi domnesci, chrisove, anaforale de ale veli- 
ţilor boerî şi de ale Mitropolitului, cărţi sinodicesci şi alte acte 
de stat din Moldova, din secoliî XVII— XIX, însemnate tote în 
«Scară», pe paginele 431—434. 

«S'au piscris di nnini cel nici di o tr^bă om al d-aall C. C. 
nulul lanacachi Marţăla, anumi DimitrachI Borş, la anîT 1819 
Mal 5.» — Pag. 416. 

1660 (7168) Avg. 5. «Carte gpd dată egumenului ^i a tăt aăborul di la 
sfănta mănăstiri Bărnova ca să albă a lucra satul GlurbeştiY 
2 zălî îatr'o lună.» 1 

1677 (71b5) Mal 3. oCarti gpd dată mSlnăstirii Bărnovil pentru casă 
aibă a lucra aceştil mănăstiri lăcultorii dăn sst Clurbaştil doă 
zăli pi toată luna. » » 



213 

1713 (7222) Decv. 20. «Hrisov de la Neculaî Alexandru Vvdă, pen- 
tru pogăn&ritul di viî.v 3— G- 

1728 17236) luni 30. «Hrisov (pintru) desJitină, cum să să plătiască.» . 9-12 

1732 (7240). «Hrisov (pentru) goştină 12-13. 

1743 (7261) Apr. 20. «Hrisov de miluiri ci s'au dat mănăstirilor în- 
chinate la sfăntu mormănt.» 14-20 

1743 (7252) Noemv. 30. «Hrisov Intăritorlu altui hrisov di miluiri ci 

Tau (?) mănăstirilor închinaţi la sfănt mormănt.» 21-2$ 

1747 (7256) Dcv. 25. «Hrisov de la D. Grigorie Ghica Vvd. pentru 

şcolî.» 28-35^ 

1752 (7260) Ghenar. 1. «Carte sănodicTască ca să nu să maî facă 

Mitropolit grec.» 35-41 

1752 (7260) luni 9. «Hrisov pentru aşezare birului pi striînî. » . . 42-46 

1755 (7263) Ghenar. 20. «Hrisov pentru vinitul cupărieT.» 46-48 

1755 Mal 21. «Pentru tocmelile ci să fac, să fîe In scris.» Anaforă a 
veliţilor boerî către Domn, întărită de Mateiâ Ghica la 1755 

luni 5 48-51 

1755 (7263) Avg. 1. «Hrisov tntăritorTu asupra tocmelilor să să facă 

In scris.» 51-54 

1755 (7263) Avg. 5. «Hrisov pentru ertare pogonărituluî di viî.» . . 64-58 
J766 (7274). «Aşezămănt pentru lăcuîtorii ci au fost fugiţi în ţări 

străini.» 58-63 

1756 (7264). A naforaua veliţilor boerî, pentru aşezămăntul locuitorilor 

ce aa fugit în ţ^rT streine 63-64 

1756 (7264) Avg. 10. «Hrisov să nu să ei năpasti la vădrărit.» . . . 64-67 

1756 (7264) Avg. 26. Carte de blestem a Mitropolitului Moldovei, 
pentru năpastea vădrâritului 68-69 

1757 (7265) Fevr. 20. «Hrisov pentru ertare văcăritului.» 69-74 

Anaforaua veliţilor boerî, pentru ertarea văcăritului 74-77 

1759 (7267; luni 26. «Hrisov pentru scoale.» 77-83 

1764 luli 16. «Hrisov pentru preoţi.» 83-92 

1763 (7272) Octvr. 15. «Hrisov pentru pogonăritul de vil şi pentru 

năpaste ce plate Ia vădrărit.» 92-99 

— Anaforaua veliţilor boerî, pentru pogonărit şi pentru năpastea 

vădrărituluî 99102 

1766 (7274) Ghenar. 1. «Hrisov pentru zalele boiresculul.» .... 102-107 

1767 Maî 28. «Hrisov pentru zalele boiresculuî.» 107-113 

176"^ Ghenar. «Hrisov pentru goştină.» 113-116 

1774 luli 28. «Scrisoare Grafului Romîanţov cătră Mitropolitul, pen- 
tru paoi.* 116-120 

1775 Apr. 14. «Anafora pentru lucrul boiresculuî.» 120-124 

1775 Noemvr. 16. «Hrisov pentru scoale.» • . . 124-129 

1777 Apr. 1. «Hrîsovpentru aşezare obiceiurilor, şi bunilor orăndueli.» 129-133 
1777 Săptv. 80. «Hrisov pentru Îndatoririle lăcuîtorilor, cătră stă- 

păniî moşiilor.» iaS-137 

1783 Septv. 1. «Hrisov pentru ertare goştinil şi a vădrărituluî de la 

boerî.» 14M44 



214 

1785 Avg. 14. «Anaforâ pentru danie, schimburi şi vânzări,» io- 

tărită de Alexandru loan Mavrocordat Vvod, la 1785 Ocv. 144-151 

1785 Spvr. 12. «Anaforâ pentru ţăgani», întărită de Alexandru Ma- 
vrocordat, la 1785 Nocmvr. 10 15M68 

1785 Decv. 1. «Cunita ci sau dat vinit Spitalului de la mănăstire 

sfântului Spiridon.» 159-161 

1785 Dicv. 28. «Hrisov obştesc pentru danie, schimburi, vânzări şi 

pentru ţâgani.^ 16M78 

1792 Ocv. 16. «Pentru codri, rădîuri, dumbrăvi şi lunci». Anaforă 
întărită de Alexandru Costandin Moruz Voevod 179187 

1793 Mart. 25. «Hrisovul pentru ţftgani domneşti, lengurari şi ur- 
sari.» 188-194 

— Carte de blestem asupra celora ce s ar ispiti a strica saQ schimbă 
cele cuprinse In chrisovul de sus 194-195 

1794 Dicv. 1. aCărţi gpd, ci să dau pentru slujba cuni(il.> 196-198 

1794 Dicv. 29. aPonturill In ci chip s'au hotărit cu sfatul di obşti 

ca să să urmezi paza dumbrăvilor, a rădiurilor, a luncilor şi 
a codrilor ^ cu ci răndulală să el cel ci vor ave tre- 
buinţă di ori ci fel di chereste şi lemni di arsu In foc, şi ci u^ 
marî să păzască stăpânii moşiilor la luare zecluelil din chereste, 
Tar pentru lemni di ars In foc să nu să supiri 'cu zâcîuîala 
precum In gîos să arată.* 198-203 

1794 Decv. 29. «Ponturili In ci chip s'au hotărât să să urmezi şi să 
să păzască la rânduelili dregătorii ţinuturilor, şi &*au trilmis 
din poronca Mării săli Mihail Costandin Suclu Vvd la isprav- 
nici ţinuturilor.» 203-209 

1795 Mart. 18. «PonturilT după cari au să urmezi dregătorii ţânutu- 
rilor, şi s'au trilmis din poronca Mării săli Mihail Costandin Şu- 
tul Vvd la ispravnicii ţănuturilor.» 203-222 

1795. «10 bani vechi fac 11 noi.» «Carte gpd dişchisă pentru vini- 

tul niăgiriî.» 222 223 

1797 luli 13. «Măsura pogonului di tiutîun, di vie şi popuşoî.». . . 223 

~ «Ponturili după cari să IndatorescQ pi ispravnici, ca să urmezi.». 223-22<i 

1800 Apr. 28. «Anaforaoa Mitropolitului lacov pentru şcoalî.». . . 226-240 

1802 luni 20. «Hrisov gpd, pentru ţigani lingurari şi ursari.» . . 240-246 

1802 Noemvr. 16. «Anaforaoa ci s'au făcut di d-lor boeriî, pentru 
aşezare birului ţării pâră a nu vini Mărie sa Alexandru Mo- 
ruz Vvd » 246-250 

1802. «Al doili anaforâ ci s'au făcut pentru aşezare birului.» . • . 250-254 

1803 Ghenar. 1. «Ţâdulâ gpd a Mâriî salî Alixandru Moruz Vvd ci 
s'au scris cătrâ d-lui Vornicu Manolachi Dimachi, când s'au rân- 
duit vornic di obştiî.> 254-257 

1803 Ghenai. 5. «Anaforaoa ci s'au făcut, pentru adăogire lefilor 

ispravnicilor», întărită de Alexandru Constandin Moruz Vvod. 257-263 

1803 «Tălmăcire hrisovului grecesc di întăriturâ a al doili anaforali, 

pentru biru ţăriî. • 263-267 

1803 Mart. 10. «Al 3 anaforâ, pentru aşizare birului ţârii», întărită 

de Alexandru Costandin Moruz Vvod 267-273 



215 



L)3 Mart. 20. «Hrisov ci sau făcut asupra privileghilor mazălilor 

din toată t^ra.» 273-279 

1)4 Chenar. 18. '-Hrisov pentru urmare dregătorilor la ţinuturi. > . 279-284 

r)4 Chenar. 20. Carte de blestem asupra celor ce s'ar ispiti să strice 

hotărîrea luată prin hrisovul de sus 284-28G 

1)4 Fevr. 20. ^Hrisov gpd pentru ţigani lingurari şi ursari. ^ . . 286-292 

04 Fevr. 27. Carte de blestem asupra celor ce s'ar ispiti sa strice 

hotărirea hrisovului de sus 292-293 

U4 Mart. 31. < Anaiorâ din parte pre osfinţiel sal! părintilui Mi- 
tropolit şi a tuturor dum-lor boerilor hali şi nehalT, ci s au fă- 
cut asupra scrisori! ci s'au aruncat la Curte gpd şi la 

sfăuta Mitropolie.» 293 

J4 Apr. 4. cMagzarul ci s'au făcut cătră pre puternica h)pă- 

lăţiî, tot pentru acîastă pricină a scrisorii numite. > 293-296 

)4 Apr. 10. Cartea lui Costandin Alexandru Ipsălant Vvd, pentru 

aducerea apei in Focşani 296-297 

^)4 lulT. «Anaforâ întărită pentru aşizare birului ţării. ^^ De Ale- 
xandru Costandin Moruz Vvd 299-317 

11 lulî. 24. Ilăndulala pentru preuţii di pi la sati !n ci chip să 

să urmezi.» 317-319 

12 Octv. 2. -Anaforă obştiască a boerilor pămănteni, cătră pre 
Înălţatul Domn Scarlat Alexandru Calimah Vvd, cu arătare 
care au rămas Moldavvle, după luoaro şi dizlipire ţinuturilor di 

pişti Prut.» 319-330 

12 Octv. 11. tAnaforă opştiască a boerilor cătră Mărie sa Scarlat 
Alexandru Calimah Vvod, pană a nu vini in scaun, cu cu- 
prindiri di celi urmaţi mal Inainti in pămăntul Moldavvil, şi di 
orănduellle ci să cuvin a să aşiza pentru vremi, intru cari s*au 

hotărăt ertare birului ţării. 330-335 

3 Mal 25. «Anaforă pentru viniturili şi ţinere şcoalel din oraşul 

KşiU 335-340 

.3 Decv. 6. «Ţădulă gpd pentru Vornic, politii.» 340-344 

.4 Ghcnr. 1. «Ţădulă pentru rănduire Post. Mavrogheni asupra 

nienzăl urilor.» 344-350 

14 Avg. 9. «Anafora ci s'au făcut pentru scutelnicî.» 350-354 

[4 Avg. 11. «Anaforă pentru nazărie mezălurilor.» 354 356 

)3 Mal 2. «Anaforaoa ci s'au făcut pentru străngire oilor mum- 
baeliî dintr'acest an, cari s'au intărit şi di cătră Mărie sa 

Vodă. 356-363 

14 Mal 15. Anaforaua Mitropolitului, Episcopii or şi marilor boerl, 

pentru aşezarea birului ţârii 364-373 

L4 Avg. 26. «Ţădulă gpd pentru cercetare şi adăogire iratulul 

casăi doftorilor.» 375-376 

L4 Noemv. 10. «Anafora pentru venitul vătăjăl di harabagil de 
Galaţi, cari s'au dat casăI doftorilor. Octv. 33.» întărită la 1814 

Xoemv. 10 376-378 

- «Ferman ci s'iiu trilmis Mării sali Scarlat Vvd la anul 1815, 

ci s'au citit Mart. 27, Duminică a acelues an.» 378-381 



I 



216 

— «Arzul ci s au făcut c^tră pre slăvitul Viz&r.» 381-3i^ 

1815 Noemvr. 5. «Anaforâ cătră M&rie sa Vod& asupra porond ci 
s'au arătat cu hotărăre neurnită pentru moşiill di piste Prut, 

ca să să desfacă.» 385-39() 

1816 l>ecv. 7. «Ţădula ^pod pentru rănduîre dumi-salT vel Vornic 
Origorie Ghica a fi nazir asupra menzilurilor ţării, arăt&ndu-să 

iu ponturi urmare ce ari a păzi.» 39i-3dS 

— t Ponturile pentru lucru ci s'au socotit să lucreze ciî ce şed 

pi moşiile altora, după hotărăre hrisovului.» 393-39& 

— «Răndulala pripasurilor In oi chip să să urmezi.» 396-397 

— «tMortasăpie In ci chip să să urmezi » 397 

— «Vinitul căntarîului.» 397-398 

— «Rănduîala măsurilor.* 398-39^ 

— aBrudina Dunării.» 399 

— «Brudina Nistrului» 399400 

— - «Brudina Prutului, a Săretîuluî, a Moldovei, a Bistriţi ş'a Tro- 

tuşului » 400 

— «Ponturile pentru răndulala vătajălor di harabagil ci au a să 
răndui pi la ţinuturi » 4()0-401 

— o Ponturi domneşti pentru urmare (iişti cărue dregătorlu In 
slujba sa.» 401-409 

— «Socotinţa pentru oareş cari aglutorlu a Ispravnicilor afară di 
Ilafă ca să să poată iconomisi, fără a să abaţi la oatahrisis.» . 409 412 

— «Carte gpd dişchisă In ponturi pentru urmare ci ari a pază 
Căpitanu ci să va orăndul la schele Sculenil di cătră d-luî 
boerlul nazăr a pocltilor Intru ale păzăl marginii.» 412-414 

— «Cărţi ci 3ă dau cănd să rânJuesc Ispravnici noi cătră Isprav- 
nicul ci să răndueşti.» 414 

— a Cătră Ispravnicii ce să scoati.» 415 

— «Cătra. lăcuîtori.» 415-41(> 

1819 lunî. a Carte din parte pre oafinţituluî Episcop Uomanulul şi 

din parte pre osfinţiî sale Mitropolitului cătră protopopi po- 
roncitoare de pominire numilui pre Înălţatului Domn pre la 
biserici.» . . 417 

— «Boerii aleşi înpărţiţl pro la cu'^ţile Înălţaţilor Domni.» . . . 418 

— «Străgara cătră pre o sfinţăe sa Mitropolitu şi cătră d-lor boe- 
rii ce alcătuescu sfatul oblăduirii acestui pămînt al Moldovii.u421-42^ 

1829 Septvr. 2. «Pentru pace încheetă acum la Adriîanopoll.» . . 423-42<*) 

— «Tălmăcire iupirătesculul fermun sosit aice în oraşu EşiI, la 

anul 1822 lunî 9.» 427—430 

In volum şi pe feţele din lăuitru ale sc6rţelor legăturii se află următo- 
re!c însemnări : 
a) Pe sc6rţa dinainte a legăturii : 
«In Basarabia cele pentru ţărani. 

Fâlci 

«18 Fruntaşul, şi fruntaş este acel ce are plugul lui. 

• 12 Mijlocaşul, şi mijlocaş este cel ce are 4 boi. 

« 6 Codaşul, şi co Jaş este cel ce are 2 bol, şi cel ce nu are nimic. 



«Astăzi la 27 a luniî Ini Apr., a anuluî 1828. la 3 cîasurî de noapte, a- 
flăndu-roă la satul Coşăriiiţa, In Basarabia, am luat Înştiinţare câ ostile Ke- 
saro-Rosieneştî a trecut Prutul în Moldavie la 25 a Insămnatei luni, noapte 
spre 26.» 

b) Pe intăia ide albă nepaginală: 

«Din Focşani păn In Sălistra sănt opt posti, prin ţara Muntinîască. dfal 
şi apă mari di trecut nu este, de căt treci prin tărgul Buzăului şi de acole 
prin tărgul Rămnicului Sărat şi in Sălistra. 

iDin Sălistra păn la Balcani 7 posti, diii care 3 căto 12 ciasurT, una noâ,. 
una zăcT, şi alte doă de opt. 

<De la poalele Bălcanului, şi pană la ceîa-laltă posti iarăşi opt cTasuri, însă 
2 suişul, 2 mergire pe podiş, 2 coborăşul. şi 2 păn la posti de acole, de ia 
poşii apoi şi pin în Ţarigrad maî sănt 9. .". posti mari, oătc de 12 cîasurî. 

nasuri păn in Ţarigrad: 



« 35. Din Eşî păn in Focşani. 

« 32. Din Focşani păn în Sălistra. 

«71. Din Sălistra păn la poalele BălcanuIuT. 

o 8. De la poalele Bălcanului păn de ceia parte. 

«108. De de ceîa parte de Bălcanî. şi păn în Ţarigrad. 

.254: 
«Cai la pocite cu bani — cate 403=sute=5=sute.)) 
c) Pe f6ea a doua albă nepaginată : 

«Stare întăî a boerilor celor doîsprăzeci a ţăriî Romaneşti. 
*Banu mari di Craiova, maî marile gîudicătorlu a ţăriî, şi apărătorîu hota- 
rălor. 

•Logo/, miri, purtătorîu dl grijă peoeţii Domneşti, şi maî mari dregălorîu 
in trebile cele ocărmuitoari la pricinile bisericeşti. 
•Spai. cel mari, maî marile al oştilor şi a peştilor. 
« Vist. cel mari, maî miHle purtătorîu di grijă pişti viniturile ţăriî. 

• PobL cel mari, vichilul Domnuluî. 

^Clucer eel mari, purtătorîul de grijă pişti lucrurile celî trebuincioase la 
războTu. 

^Vel Pahr, dregătorîul vinului la masa Domnîască. 
« Vel Stolnic, ma! marile pişti cuhni Domnîască. 
« Vel Comie, maî marile pişti grajdîul Domnesc. 

«Boeril di stare al doile 

• Vel Sărdar, povăţuîtorîul raaiălilor şi maî marilor purtătorîu di grijîl 
priste carăle taberiî. 

•Aga, maî Înainte s*au chemat căpitan di vănători şi ave numai acîastă 
triabă, îar pre urmă s'au aşăzat dregătorlu di politii avănd supt povăţuira 
sa: 1980: di ostaşî di poliţii. 

A Vel Medcer, purt&torlu di grijă pişti masa Domnîască. 

«Vel Sluger, purtătorîu di grijă pişti datul cărnii. 

• Vel Pitar, purt&torlu di grijă pişti datul păîniî 

• Vel Armaf, maî marile pişti ţăgani şi pişti închisorile politiei i pişti 
altelerii. 



Pentru că omul nu e*[c desSvărţit H 

Pentru (,'ănduri > 

Pentru voe ..,.■.- W 

Pentru că du să poate n pl&ce tuturora > 

Pentru a să amestecă In lucrurile altuia M 

Pentru tovărăşie & 

Pentru mila sau Induruc 30 

Pentru creştinătate 31 

Pentru nerăutaie inimii H 

Pentru a făgădui lesne * 

Peniru gănd & 

Pentru minte ce podeşte să ste la toate In protivi 31 

Pentru ndăniănS î* 

Pentru supunere sau ascultare • 

Pentru ad.ire slovelor 36 

Pentru eîurăiii5nturT 31 

Peniru comite M 

Pentru r&sul ce tntovărăşaşte pe norocire c)a re . . . - '19 

Pentru isprăvile a unei bucuriC BLr de veste if> 

Pentru atare unue ca mine ■11 

Pentru rugăciune 4î 

Pentru post 41 

Pentru argint 41 

Pentru buigueli sau "cugetările silngui^tă(iT meii 4:> 

Pentru chipul a pă^i sănătate 4<i 

Pentru luorurî grele a le aflii In viâcul nostru 4S 

Pentru deşertăcTune celor m«I multe jţSnduri sau sfaturi 4'.l 

Pentru odihnă 50 

Pentru testamenturl sau dieli Til 

Pentru pildă ni 

Pentru neunire în nnrocirc, şi pentru neunire Inire ceî siiraoi. . . ăi 

Pentru linişte :i4 

Pentru pocăinţă - 

Pentru ţara nemfască , ,')5 

Pentru liaraclirlul vrcuiui nostru 5fi 

Pentru Intălepclune M 

Insămnăiî asupra eugetelor Iul Chesarîu, după bătălie tle la t'arsal . tW 

Pentru neprieteşugul m 

Pentru tinere^ă 61 

Socot<51ă asupra celor ce /ic Iritr'uu noroc 6S 

Pentru credet iî6 

Pentru arătare cla de fafă ti' 

Scrisoare Iu! Caton cătră fiful său Marco Marcel u t>9 

Pentru că este bine a Invăjâ tn toată vreme 71 

Pentru critica 7.( 

Pentru cugetele săngurătă(il meii 1h 

l'entru a batjocuri sau a rade 77 

Pentru a [ăţ^ădul luIDumnezău 7$ 



221 

i paretisis • 80 

1 vorbele cele frumoasă în săngurătate mâ 81 

i săracul niăndru 83 

1 acTa mare legătură cu parte fimeescă 85 

1 stare cîa primejdioasă a miniştrilor 87 

1 slăbăcTune socotelelor noastri 88 

1 lucrurile ci are un om Inţâlept a să feri 89 

1 ChicheroD 90 

1 in ce razimă areti . 92 

Are uneî vorbe cî-am avut la Padova cu un rabin • 94 

1 vănat 98 

i dreptate 99 

1 filosoful Săcratis 102 

î drepte a puni la bucurie ci să cade la o săngurătate . . . 103 

i limbă 106 

L astronomiia 107 

i nevinovăţiîa 109 

. desidemoniîa 110 

t cunoştinţa de sine 111 

. ocărmuîre celuT inţălept !n norocire cîa râ 112 

1 măgulîtorîu sau dalcauc 113 

i copii ceT ce nu sint după lege 115 

pierdere averilor sale 116 

. cerere nepriîmită 117 

L oaminil de casă sau slugi « 118 

. smerenie 119 

L ideile ce-m vin In săngurătate me 120 

isul volumului făcut de scriitorul luT 123 

^entru luare preslăviteî cetăţi ŢarigraduIuY, care şi 
m s*au chemat, care s'au robit de Mohamet al dolle, 
e înpărat al Turcilor, la anul 1454.» 127 

semnare despre învăţătura lut Agathon filosoful din c^ta Pitagoriî. 152 

rţa dinainte a legăturii se află următorele însemnări : 

Vineri Octomvrie in 12 s^ra (sie) am sosăt şi eu atee la Schitu 

, pe ploae şi sore (Ho) . . . ? trecănd Săretiul pe la Brătcştt, ş'ace 

căt din Roman păn aice in 6 pol (6 fi Jumătate) clasuri. 

\ doil^ anu după veniri Nemţilor şi Muscalilor in pămăntu Moldovil 

il după îarna c6 cumplită, în 20 a luî Ghenarî anul 1790, am mersu 

3ă dl-am ascultat slujba liturghiei fiind numa! în gîubeli. 

°;. 154 se află scris: «Ce livre apartient â Mr. Aleco Vornavo.» 

Tţa de la sfârşit se afli trei reţete de medicamente: 

u frigurî*, «Pentru durere capului», «Reţătă pentru tuşă.» 



222 



Xo. 97. 

In-folio. - Foî 18. — Secol. XIX. — Bibi. Scheiană. 
Pe fata legăturii oste irapriraat In litere aurite: «rIeGLEMENT DESE- 
COLES PUBLIQUES.» 
Pe foea 1 se at1& titlul : 

«Reglement a sh oalelor publice din Prinţi patul Moldovii. Sub 
auspiţile Pre în. Domn Mihail Grigoriu Sturza Vvd, întocmit 
de Epitropia îmvăţăturilor. Eşii 1838.» 

Pe dosul foel 1 se află următorea întărire domnească : 

«După cercetare acestuî reglement spaţial de epitropie în- 
văţăturilor di 130 §§ întocmit pentru povăţuire ramului de în- 
văţătură, încredinţăndu-ne că a săli dispoziţăi sănt sistimatici şi 
întemieti pe prinţipiile sfinteîlor noastri relighii, precum potriviţi 
cu trebuinţile de faţă a patrii noastri, întărim acest aşăzământ 
în toată a sa cuprindiri, spre a fi întocmai urmat, cu acTasta 
însă că, dacă prin îndelungata sa puniri în lucrări s'ar disco- 
peri de neapărat oari-cari alţi prefaciri în priinţa luminării na- 
ţăonală, epitropiTa să aibă a ne propuni acele măsuri spre a 
hotăra celi de cuviinţă. 

(Locul peceţiî gpod) «Vel Post. procit. 

«No. 64. — 1838 Dechemvriî 31 zile.» 

No. 98. 

In-folio. —62 pagine —Secol. XIX. —Bibi. Scheiană. 

Pe scurta dinainte a legăturii se află scris titlul: 
«Botoşani 1825 — Condică de cărţi şi de fărmanurl tălmăcite.» 
Volumul cuprinde urmăl6rele: ţw 

1. Cererea boerilor ţfiril către Domn, spre a mijloci la locurile cuve- 
nite, că să nu se strămute Mahmet Aga Beşl^ga din ţâră 1 

2. Scrisore din partea unul prieten către Domn, arâtându-I mulţu- 
mirea ce simte pentru alegerea sa 2 

3. Jalbă către Domn, pentru cerere de milă 3 

4. «Răţetă pentru ccrnda. 1825 Mal 14» > 

5. Scris6re de felicitare pentru alegere la Domnie 4 

6. Scris6re către Cnezul Gheorghie Cantacozino, ca să nu mal stă- 
ruescă pe lângă Moldoveni a se uni cu eteriştil greci, precum şi !n pri- 
vinţa jafurilor şi răpirilor comise de aceştia 6—8 

7. Scrisore cătro Beizade, aduc^ndu-I urări şi felicitări pentru ale- 
gerea părintelui seQ la Domnie 9 

8. Scrisore către Beizade, în privinţa alegerii părintelui sfid la 
Domnie 9-10 



rag. 

9. Jalbi citre Beizade Neoulachi, pentru acordarea uneî slujbe . . 10 

10. «tnchipuîre celui adevărat creştin.» 11 

11. 1822 Ghenr. 29. Cartea prin care se face cunoscut luî Ştefanachi 
Vogoride, că este Întărit de Caimacam al Moldovei. La sfârşit: «S'au 
cetit in Spătărila curţii gospod la 5 clasuri din zi.» 12^ 

12. Scrisore de ertăcîune şi despărţenie 13 

13. «Pentru un Gospodar. 1-1 

14. «Nota luî Lord Stranfort cătră Divanul turcesc, cari au slujit 
drept temeiul la conferanţiîa, di 30 Avg. şi carî au isprăvit priîmirile 

ce s'au făcut cătră Divan.» 15-19 

15. «Odesa 6 Ocv. C. N.» Scris6re relativă la conferinţa din 30 
August, ţinută la Constanţi nopole, în pricinile grecescî şi altele. ... 19 -20 

16. «Veniturile Moldaviei.» 21 

17. «Cheltuelile.» 22 

18. «Tălmăcire a inpărătesculuî Ferman, .sosăt aice in oraşul Eşî, 

la anul 1822 în 9 luli.» 23-24 

19. 1825 Apr. 28 Botoşani. Scris6re către Domeliîan Arhimandrit şi 
Stareţ m-reî N<5mţu şi Secu, trimeţ^ndu-î nisce lucruri, pentru ca să se 

facă rugăciuni de ajutor şi scăpare de b61ă 25 

20. Scrisore către marele Vizir, valiul Silistreî, pentru banii ce trebue 

a se trimite Domnului la Ţarigrad 2(V 

21. 1823 Apr. 29. aPonturile pentru lucrul ce s'au socotit să lucrezi 
lăcultoriî ce sănt pe moşiile altora, după hotărăr^, şi după hrisovul 
Domnului Grigorie Alexandru Ghica Vvod din let 1777» 27—30 

22. «Fermanul prin care să răndueşti Domn şi oblădultorlu Prinţi- 
patulu! Moldavviî pe Mărila-sa loan Sandul Sturza Vvod». La anii 1237, 

24 a luneî Şeval 31-32 

23. «Boerii ce au drit a luă banii scutelnicilor pe caftanile ce au, 

pe anul 1833.» 33-61 



Xo. 99. 

In-folio. — Foi 2 şi pagine 369. — Secol. XIX. — Bibi. Soheiană. 

Legat frumos tn piele verde peste tot şi cu multe flori imprimate cu aur. 

Pe dou3 fol nepaginate la început se află de doud ori următorul titlu: 

«Reglementul Organic a Prinţipatulul Moldovil (Moldavvieî). 
— EşiL» 

Pe pagina 1 se află următ6rele : 

«Mărire Sa înpăratul, binevoind a poronci alcătuire unul co- 
mitet într'adinsu de boerî Moldoveni şi Români supt prozedenţio 
adivăratulul sfetnic de stat Minclachi, spre a găti inbunâtâţirile 
cerute de stare de acum a îmbe Prinţipaturilor, şi orânduind 
ca acest comitet să să inpartă în ramul moldovenesc şi româ- 
nesc, fieşti cari supt prezedenţie sus adivăratulul sfetnic de stat 



224 

Tîoî Visternicul Coslachi Cantacuzino, şi Vornic Mihail Slurea 
rânduiţi de ccsclenţie sa Domnul deplin inputernicit prezedental 
<livanurilor Moldavvieî şi ValahieT Gheneral Liotenant Joituhin, 
şi noi Visternicul Uheorghie Caiargiu şi Vornicul Costachi Co- 
nachi, aieşl de câtrâ obştiasca Adunare, dup& prediojânie de supt 
No. 1824 din 17 Iulie, de a Fi mâdulârY Comitetului pentru Mol- 
dovva, nl-am adunat in Bucureşti la 29 lulT 1829, 8upt preze- 
<lenţie adivâratuluY sfetnic de stat Minclachi, carile ari enstruc- 
ţii ce privesc asupra acestor! inbunătăţir!, şi ne vom îndeletnici 
întru lucrare părţilor alcătuitoare al acestui Reglement, şi (icând 
<le fieşti cari căti un capitul deosăbit, după gătire şi alcătuire 
fieşti căruia, ii vom supuni cercetării ecselenţiel sale Domnului 
deplin inputernicit prezedent, urmând într'acest chip pană să va 
isprăvi tot lucrul de reformă pentru Moldova. 

«Urmiază isoăliturlle: 
«Prezedentul Comitetului Minclachi. 
«Gheorghie Catargiu Visternic. 
aCostantin Cantacuzino Visternic. 
«Costantin Conachi Vornic. 
«Mihail Sturza Vornic. 

«Tălmăcit de mine secretarlul şi redactorul Gheorghie Asachi Agă.» 
«Scara» (pag. 363) insămnătoare de celi ci să cuprind In adastă redacţie 
a organicesculuî Reglement.» 

«Cap. I. — Pentru alegire Domnului. Fiţ* 
«Cap. II. — Pentru organizaţie şi însuşirile obicinuiţii obşteştii Adu- 
nări . . . .» , 19 

«Cap. UI. — Reglementul de linansu . . . .» -^ 

«Capul al IV. ~ Pentru Sfatul administrativ » Ib9 

«Capu al V. — Reglementul de comerţie.» 
«Capu al VI. — Reglementul carintinilor.» 
«Capul al VII. — Reglementul pentru jandarineri.» 

«Temeiurile organizaţiei miliţiei în 4 titluri.» 234 

«Capul al VIII. — Rănduiala gludecătoriască » 275 

«Cap al IX. — Despoziţiile ghenerale . . . .» 327 

Din Regulamentul Organic al Moldovei s'aCî publicat în text românesc (Eşi, 
in tipografia Albinei), maî întâi, la 1836, Capul al VIII, apoi la 1837, Cap. II. 
III, IV, V, VI. VIII şi IX; Capitolele I şi VII aafost intercalate In oopil ma- 
nuscripte în unele exemplare (Bibi. Acad. S. 6.779). La 1846 (Iaşii. Tipografia: 
Institutul Albinei) sau tipărit aceleaşi 7 capete, fără I şi VII, sub titlul ge- 
neral Reglementul Organic a Prinţipatulul Moldovei, T6te capetele 8*aa tipărit 
In ediţia francesă : Reglement Organique de la Principanti de Mo^d.tvie — Nete- 
Yofck. Chez fous Ies libraires. (Fără an). 



No. 100. 

In-folio. - FoT 189. — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Pe f63a 1 se află următ6rea parte de titlu: 

«întru care coprinde toate istoriile a tuturor Domnilor din- 
ceputul ţării dela întâiul Domnu Radul Negrul Voevod pană 
acuma la domnila de a doo a Mării sale lui Nicolae Alexandru 
Voevod. Acum de iznoavă scrisă din porunca Mâril sale pr6 lu- 
minatului şi pr6 înnălţatulul Domnului nostru Io Nicolae Alexan- 
dru Vvd, întru al un-spre-zecil6 an dintru a dooa domnile a 
Mârîî sale, De Hâdul logofeţelul de Divan, sin Mihaiu Ieromo- 
nahul Lupescul. La anii de k zidir6 lumii 7238, Iar de la 
naştere Domnului nostru îs. Hs. 1729 luna lui Octomv. 31.» 

Volumul are urm&torul cuprins: 

F6ia 

1. •liftoriîi Ţării Ranănf^ti de cănd au dlscăUcat pravoslavnici 
creftini.> 2 

2. Radul Negru Voevod i ot Amlaşî i Fâgaraşî herţeg ... 2 v. 

3. «De aîc6 s& Începe poveste altor Domni care au venit pre urma 
Negrului Vodă....» 3 

4. «De alc^ să fncepe istoriia lui Mihal Vodă, feciorul Iul Pătraşco 
Vodă, carele multe r&zboale au făcut cu Turcii pentru creştinătate» 24 

5. «Aîc^ însemnăm pentru poveste luT Simeon Voievod.» ... 34 v. 

«AIc^ însemnăm izvodul cărţii al lui Theofan patrilarhul Ierusa- 
limului pentru minuna sfintei lumini care si pogoară la sfintele 
noastre paşti » 47 

6. <De aloâ începem poveste de cine au venit Domn In urma 

lui Grigorile Vodă.» 63 v. 

7. «începătura istorii vieţii luminatului şi prâ creştinului Domnu- 
lui Ţării Româneşti Io Gostandin 6. Basarab Vvd de cănd Dumnezeu 
cu Domnila Tau Încoronat pentru vremile şi întâmplările ce în pă- 
mântul acesta tn zilile Mării sale s'au Întâmplat.» 79 

8. «De alc^ sînt cele ce au scris Kir Hafail monahul carele pre 
nume mireneso Tau chemat Radul Popescu biv vel Dvornic.» . . . 129 v. 

9. «Domnila lui Ştefan Vodă, Ut 7222» (1714) 133 v. 

10. Domnila Mării sale Iu Niculae Vodă, fiîul prc^ slăvitulul Ale- 
xandru Bxaporituly adică sfetnic dă taină al puternicii înpără(il a 
Otomanilor, lăt 7224» (1716) 138 v. 

11. «Domnila Mării sale lui loan Vodă, văl^t 7225» (1717). ... 148 v. 

12. «Domnila a dbao a Mării lui Nicolae Vodă, l^t 7227» (1719). . 152 v. 

13. «Cade-8& ca să semnăm alc^ şi câtî coconi au dăruit Dumne- 
zeu Domnului cu Doamna Mării sale Smaranda » 165 

Manu McripU romdfMtdT. 1 5 



226 

14. «Din mila lui Dumnezeu şi din norocul M&riî sale Domnului ^^" 
nostru^ având pace tn ţară, m'am Îndemnat a serile din cele oe s'au 
întâmplat pân alte p&rţi.» 165 v. 

15. «ATcâ lăsăm istorila Ţării Rumâneşli, acrind cele ce s*au În- 
tâmplat prin alte părţi streine.» 172 v- 

16. «Pentru veniri pr^ fericitului Patrilarh al Ierusalimului aici 

In ţară.» l*^^^- 

17. «Pentru turburară şi zarfa ce au fost intre T&tari în anul 
acesta.» 176 v. 

18. «Pentru Inpreunar^ Hanului cu Serascberul In oe chip şi cu 

ce cinste au prilmit Paşa pe Hanul.» 178 v. 

19. «Pentru patima şi multa nevoie ce au petrecut Moldovenii şi 
pentru buna chivernisită ce au făcut Domnul aTc^ în ţară.» . . . 179 v. 

20. «Pentru Dumitraşcu Hatmanu când au fugit la Tătari.» . . 180 v. 

21. tPentru gătiră şi călătorila Mării sale NicolaTe Vodă către 
Smil.» 181 V. 

22. «Pentru nunta fîîulul Mării sale Niculae Vodă Cost[an]di. bel- 
zad^.» 185 V. 

23. «Pentru purceder^ patrilarhulul la Moldova, după nunta filulul 
Mării sale Nicolale Vodă Constandin beîzaad^.» 186 

24. «Pentru mergeri patrilarhulul la Ţarigrad.» » 

25. «Pentru cele ce s*au Întâmplat pîntr'alte părţi streine.» . . 187 

Volumul se termină cu următ6rea notă finală (f. 187 v.): 
((Până alcâ am scris cele ce s'au întâmplat până în săvârşitul 

a zece ani dintru a dooa Domnie a Mâril sale NicolaYe vodă; 

Iar de aîc6 înnainte cu ajutorul şi mila luî Dumnezeu voi serile 

începând de la al un-spre-zecile an înnainte.» 

No. 101. 

In-folio. — Foî 81 (sfîrşitul lipsesce). — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 
Titlurile in text şi deasupra tuturor paginelor, iniţialele la Începutul ali- 
neatelor, anii, multe nume proprii şi numerele foilor sînt scrise cu roşu. 
Legat în piele preste tot. 
Pe f6ea 1 următorul titlu : 

«Pentru începere nemulul celui slăvitfi şi vechtuaSlavenilorQ,» 

Urmeză apoi următ6rele părţi ale scrierii: _?1®*- 

« Pentru numele şi limba Slavenilor.» 1 

«Pentru sloboziră, satt volniciîa SlavdnilorQ.» a 

«Pentru trei părţi a lumii ce să chiamă: Asiîa, Africa şi Evropa. 

înştiinţare în scurt pentru Asiîa.» 2 

«Pentru Africa.» • » 

«Pentru Evropa.» • . 3 

«Pentru norodul rusesoQ, sau statorniciîa rusască, şi pentru numiră 

lor, sau porecla lord.» » ... » 



227 

F6ea 

u norodul Sarraaţieî, şi pentru porecla lor.» 3 v. 

j norodul RoxoUanilor. şi porecla lortt.» 4 

u Mosoh strămoşul Slavenilor şi pentru n^muld luT.» ... 4 v. 
u numirii norodului MoscovicescQ, şi pentru cetate inpărăt^scă.» 5 

u Cozarî.» 5 v. 

u Ţimbri.» . . • 

u slăvită şi mar^ cetate a ChievuluT şi pentru începutul et.» 6 
u Începutul cnTazilora Chievulu!, şi pentru zidiri cetăţii Chie- 

pentru numele luî.» 6v. 

u moarte luî Chie, Ştecd şi Horevâ, şi pentru moştenitori! 

u fost după dânşii.» 7 

kndd aâ inceputd Uuşiî a şti carte.» » 

)entru Rusî, sau pentru RosiTanii ce! despre părţile miezi! 

pentru marele NovogorodCi.» 7 v. 

LI cnîajila Iu! Huricd şi a fraţilor Iu! in pământul Rosie^.» . 8 
I Oscoldâ şi DirCi, nemul Chievuluî, cumd au inceputâ stăpâ- 

ChievCi.» » 

i cnlajiTa Iu! Igord RuricovicI, tnpreună cuOlgu, n^mulâ Iu!.» 8 v. 
1 stăpâniri Iu! Olegd in ChievQ, şi pentru moart<^ lui.» ... » 

I cnîajiîa luî IgorCi Ruricovicî, în Chievâ, după OlgQ.» ... 9 v. 

II c(n!aji)!a cnlaghineî ce! mar! anume Olga, In Chieva.» . . • 
LI mergeri c6 dintâ! a Olgă! cătră Dreven!.» 10 

i m^rger^ Olgă! a doa larăş! cătră Dreven!.» 10 v. 

u mergeri Olgă! în Ţarigrad şi pentru botezară eî.» . . . . 11 
i cn!aji!a Iu! Svîatoslav Igorovic! în Chievft şi pentru moarta 

buni! credincioase cneghin! Eleni!.» 12 v. 

j despărţiri cnlaj iilor a fiilor Iu! Sv!atoslav(i, şi pentru moar- 

13 

i cn!ajiia Iu! laropolcQ fecior Iu! îSv^toslavCî în CliievCi.» . . 13 v. 
1 veniri luî Vladimir cnlazulu! celui mare, fecior Iu! Sv<^to- 

lievQ, pentru cnîajie, pentru botezQ şi pentru toată viîaţa lui.» 14 

I cnîajila marelui cnîazQ Vladimir în ChievO, şi Intru toată 

i pentru stăpâniri lui.» 14 v. 

u idolî.» 15 

II trageri în vale sau turnară ape!.» 15 v. 

u muerile Iu! Vladimir.» 16 v. 

LI vitejiile luî Vladimirîi.o 17 

LI B^logorodul cum îi s'au mântuita de inpresurari^ luî cu zdmă 

• -3 

LI biruinţa luî Vladimir asupra Peoenizilor, supta Pereîaslavem, 

e PerelaslavulCi s'att chiematft.» 17 v- 

1 soli! ce veniîa de multe felîurî de n6murî, sfâtuindu-l cătră 

edinţă.» 19 

1 veniri solilor greceşti cătră Vladimir.» 19 v. 

i sfatul Iu! Vladimir pentru credinţă, şi pentru trimitere so- 

20 

j întoarcer<5 solilor cătră Vladimir.» 21 

i mergere Iu! Vladimir în ţara grecîască pentru botezO.» . 21 v 



_ J28_ 

F6et 

«Pentru botezul luî Vladimir, şi pentru nunt? luî.» 22 

«Pentru botezul a tot norodul Chievuluî şi a toatii Rosiîa.» ... 23 

«Pentru botezul feciorilor lui Vladimir.» > 

«înştiinţare de c&te ori s aQ botezat Ruşii mal Innainte de Vladimir, 
şi până la înpăr&ţiTa luî.» 23v. 

«I^entru întăriri c^ de.săv&rşit a pravoslavnicei credinţi In Rosila, 
şi pentru dezrădăcinară idolilorQ.» 24 v. 

«Pentru biserica pr6 sAntei Născătoarei de Dumnez&u Desiatina.» . 25 v. 

«Pentru mergere Iul Vladimir cătră Sujdala, cătră RostovO, şi o&tră 
marele Novogorod.» 26 

«Pentru despărţirt^ cnîajiilor Rusilorâ dela Vladimir feciorilor săi.». > 

«Pentru prestăvir^ luî Vladimir.» 27 

«Mulţămir^ luî Dumnezău de la toţi Ruşii pentru nemărturisitul lui 
dara.» 27v. 

«Pentru cnlajiia luî Svîatopolca in Chieva, in anula dela zidiri lumii 
6526 iară de la Hs: 1017.» 28v. 

«Pentru cnlajiîa lui laroslav in Chievu, în anii dela zidiri lumii 
6616 Iar de la Hs: 1009.» 29 

«Pentru cnlajiîa in Chievâ a marelui CniazA Izîaslav laroslavici, şi 
pentru temelila bisericii I^ecerschil încă de lemnCi.» 29 v. 

«Pentru a doa izgonire a luî IzîaslavCi din ChievQ, şi pentru teme- 
lifa bisericii Pecerschil cei mari de piatră, şi pentru frumus^ţa ei, şi 
pentru ograda c^ de piatră a toată mănăstiri.» 30 v. 

«Pentru cnlajiîa luî Vsevolod laroslavicî in Chievâ.* 31 v. 

«Pentru cnlajiîa luî Mihail Svîatopolca Izîaslavicî in ChievQ.» ... > 

«Pentru cnlajiîa lui Vladimir, feciorul luî Vsevolod Mouomahul tn 
Chieva.» 32v. 

«înştiinţare să fie de aclastu: Ruşii singuri stăpănitoriî, de unde aCl 
Început CI a purta cunună Inpărăt^scă.» 33 

«Pentru cnlajiia luî Mstislavâ, feciorul lui Vladimir Monomah, in 
ChievO.» • 34 

«Pentru cnlajiîa lui laropolcâ, feciorul luî Viadimirâ Monomah în 
Chieva.» 34v. 

«înştiinţare precum au răsplătit laropolcQ luî Boleslav meşterşugâ 
cu meşterşugii.» 35 

«Al doil^ meşterşug de izbândă a luî laropolcâ asupra luî Boleslavd.» 35 v. 

«Pentru fellurl de cnlazî in Chievâ, carii unulâ pre altul scot^ din 
scaun.» • 36 v. 

«larăş pentru feliurl de cnîazi in Chievâ, şi pentru izgoniri din 
scaun, dintru războaele c^le dintre dănşil.» 37 

«Pentru cnlajiîa lui Mstislav Izîaslavicî in Chievâ, şi pentru alţi oniazl 
ce aâ stăpânit Chievul.» 37 v. 

«Pentru cnlajiîa luî Roman cnlazulâ Smolenscăî in Chievâ.» ... 39 

«Pentru cnlajiîa in Chievâ a lui laroslavâ Izîaslavicî.» » 

«înştiinţare pentru adastă că n au blagoslovit pe Romana, samo- 
derjeţul Roşii, Episcopul legii greceşti din Eparhila Vladimiruluî, ca 
sfi să bată creştin cu creştin, fără cap de pricină.» . • 39 v. 



__ 229 

F6ea 

ava pentru stoliţa samo derjaviei Rosiet, şi pentru goniră 

T dela Unguri sad dala Venghert.» 40 

ru fellurl de cnlazî ai ChievuluT.» 40 v. 

ru cnîajiîa Iul Mihail VsevolovicI tn ChievQ, şi pentru \enirâ 

redincTos Batie.» 41 v. 

ru râsipir^ la vrei PeoerscâI Chievuluî c^ frumoasă.» .... 42 
ru buna vestire a sfintei mănăstiri PecerscăT, de când au tn- 

r a sluji sfănta liturghie intr'insa.» 42 v. 

ru căţî anî ad fost cnîajiîa Chîevuluî supt jugul Tatarilorâ.» . » « 
ru Înştiinţară marelui cnîaza Dimitrie, cum că păgănul Mamaî 

;u oaste asupra Ruşilor.» 43 

ru trimiteri daruiilor dela marele cnlazCi Dimitrie cătrăMamai.» 44 

ru trimiteri stîăjii dintăl.» 44 v. 

ru trimiteri al doil6 straje.» 46 

ru veniri cnlazilor ruseşti şi voevozil, şi mulţi viteji la Moscâ > 45 v. 

ru mergere Zaharieî in urdie cătră Mamaî.» » 

;ru cart^ lui Mamaî, cătră marele cnîaz Dimitrie.» 46 

ru eşire Zaharieî dela Mamaî.» , 46 v. 

ru venire Zaharieî din solie la Moscd.» 47 

ru mergeri marelui cnîaza Dimitrie la mănăstiri afmteî Troiţe.» 47 v. 
^ru m^rger^ marelui cnîazCi Dimitrie din Moscd tn protiva celor 

imnezău Agar^nî.» 48 v^ 

TU m^rgeri^ marelui cnlazd Dimitrie la Colomnâ, şi pentru 

polcurilor.» 49 v. 

ru trimiterii străjilor, dela marele cnîazâ Dimitrie, şi pentru 
luî Olgil Rizanschiî şi OlgherdQ Litovschiî. căci aiî? mersa 

Dimitrie la războîu.» 50 

;ru veniri a doi fraţi, feciorii luî OlgherdQ, ajutorlu marelui 

Dimitrie.» 51 

tru tr^cer^ Donului, şi pentru luar^ limbii dela Mamaî.» . . 52 
tru aşezară oştilor la războlu, şi pentru întăriri tuturord polcu- 

le marele cnîaz Dimitrie şi pentru rugăciuni luî.» 53 

^ru vraja luî Dimitrie Volinuld.» 54 v. 

tru arătară sfinţilorCi mucenici Boris şi Gl^bâ.» 55 v. 

;ru eşir^ amânduror oştilor la războiu, şi pentru aşezară de 

cnlazd Dimitrie in locul său pe Mihail, şi pentru cart6 dela 

, şi pentru vitejiîa luî Peresv^td călugărul.» 56 

^ dela Egumenul Serghie.» 56 v. 

tru clasul cel amard şi Înfricoşata, intru oarele mulţime multă 

6 luî Dumnezăd la războlu au băutd paharul morţii.» .... 58 

;ru vederi ceriului deschis.» 58 v. 

tru eşir6 polcurilor celor ascunse după dumbravă, şi pentru 

i preste Tătari.» 59 v. 

tru strângeri oştilor creştineşti, fieşte carele la stogul său, şi 
cercară şi aflări marelui cnîazCi Dimitrie, şi pentru mare bucu- 

iruinţiî preste Tătarî.» 60 v. 

tru Inblar^ marelui cnlazd Dimitrie pintre trupuri.» 61 v. 

tru socotiri polcurilor, si numărări celor ucis.» 62 v. 



t"- 



230 

«Pentru intoarcer(3 ce cu mare bucurie la Moscfl a marelui cnlazâ 

Dimitrie.» 63v. 

«Pentru m(^rgere mareluî cnTazâ Dimitrie cătr& sfânta m&n&stir^ • 

Troiţei.» 64y. 

aPentru peirt^ luî MamaT.» 65 

«Pentru cnîajila ChievuluT supta glugul cel cumplit al T&tarik>râ: şi 

pentru cnîaziî Chievuluî din parte.» 66 

«Pentru Iuar6 scaunului cet&tiT Chievuluî de Ghedemin cnîazul Li- 

toviî şi pentru supuneri cnîajiel ChievuluT suptQ Litfă.» 6^ 

«Pentru acTasta: de unde 2 Mitropolit! fn Rosiîa, unul ta MoscO, al- 
tul in Chieva?» 6^ ^• 

«Cade-să a şti de acTasta: de când s'au înpodobit cetate Moscului cu 

scaunul Patriîarşieî ?» 69^ 

«I*entru micşurare marel cnlajii a Chievuluî întru voevozie.» ... 70 ^' 
«Pentru Întoarceri cetâţii Chievuluî Târâş la stâpânir^ inpârâtescâ.» 71 ^• 

«Pentru venire BisurmanilorQ ântâî supi Cighirinî.» 7^ ^ 

«Pentru a doa venire a BisurmanilorQ suptCl Cighirinî.* 7^- v 

«Pentru pre slavi tâ biruinţa asupra Turcilor şi a TâtarilorCl ce aQ 

fostQ în munte.» 7 

«Pentru venir<3 oştiî creştineşti supt Cighirinî.» 7 

«Pentru întoarceri oştilor creştineşti dela Cehrinî şi pentru** fuga 

Turcilor şi a Tâtarîlor de ostile pravoslavnicilor.» 76 v. 

«Pentru veniri mulţimeî puteriî înpârâteştî şi a oştiî Zaporojeneştî 
ţa ChievQ, in anul dela zidiri lumiT 7187 îarâ dela naştere luî Hs: 

1679» l'S^\- 

«După ocazul Mâririî Înpârâteştî oştî multe la numârd din Malo- 
Rosiîa c(5-u venit la ChievCl.» 7£^v. 

Pe faţa dinlăuntru a sc6rţoî legăturii se uflă urmât6rele insemnârî : 

«începui a scrie poveste pentru începere nemuluY celui slăwit 
al Slavonilor. » 

«De pi adastă carte am luat izvod şi am scris un litopisâţu.'^ 
«Adastă carte sau scris de smeritul Nicanor.» 
«Totu omul de supt soar6 
«Cându ÎI vine clasul moare.» 
Pe f6ea albă dela început este soris cu roşu : 

«Să să ştie cănd am scris — It 7261 (1753) Mal 10.» 

No. 102. 

In-folio. — Fol 2 şi 282 pagine. — Secol. XVIII. — Bibi. Scheianâ. 
Pe f6ea albă dela început are acest titlu: 

«Grammatica luî Macarie: s'au scris la condecă.» 

Pe spatele iegâturlT se află scris titlul : 

«Gramatica : Mold : a Părintelui Măcarie Arhimand.» 



Pe dosul foeî 1 dela început este scris : 

«întru numele şi slava a sfinteî, de viaţă făcătoarei şi nedes- 
)ârţiteT TroiţeY, a tatăluY şi a fitului şi a duhului siânt, alcă- 
uitu-s'au adastă grammatică rumân^scă, în zîlele pre luminatei 
i de Dumnezău încoronatei Imperatriţel noastrel Ecaterineî 
Jecsievnel a toatei Roşiei, şi a naslidnăculul eil, a marelui Cneaz 
esarevici Pavel PetrovicI, acuma cu mila Domnultîî DumnezAu 
a toatei Moldaviel înpărăţâtoar6 flind, şi 8*au typârit în stînta 
Dumnezălasca Mitropolila Iaşilor, cu blagoslovenila a preos- 
nţitulul Arhiepiscopului şi a Mitropolitului a toatei Moldaviel 
yriu Kyr Gavriil, şi cu toată cheltuiala a preblagorodniculul şi 
ravoslavniculul marelui cneaz al Moldaviel loan Cantacuzin 
^elenul, a marelui Vistilarlu, dela anul cel mântuitorlu întru (alb) 
1 luna lui {alb) în (alb) zîle, de smeritul întru typograll (alh),y> 

Pe foea a 2-a dela început se află: 

«Despre părintele şi făcătorlul Grammaticel, cătră pre slăvitul 
*neazul Moldaviel, loannul Cantacuzinul, marele Vistilarlul 

a Stihuri iroiceşti : 
«loanne Cneazule al Moldaviel 
<(Grămmatica adastă, mare slava scrie 
«Blagorodimel talei întraiu acum şi eşin(?)» 

«Despre acestaşi cătră doritul cetitorlu 

«Stihuri adoniceşti: 
«Căantacuzin 
^(Numele, viţa 
«Luminat strâgă. 
«Dorite vino, 
«Prin mine gustă 
«Dregere bună, 
«Gustare Ia şi 
«Obştimel să dă.» 

«Despre partâ cărţii cătră ctitor 

«Stihuri adoniceşti: 
«Numele tău, 
«Prin mine fi-va 
«Soare lumii. 



232 

«Şi eşind din trup, 
«Nu te va uîtA 
«Daţiia, Iaşii, 
«Muntele, Corbul.» 

«Despre făcâtorlul cărţii, cătră lubitorlul de înţelepciune ce- 
titorlul grammaticul 

«Stihuri iroiceşti: 
«A ta partâ fusă şi grammatica cfasta 
«Rumân^sca acuma, cariei zua 
a Dă-I şi noapte tu, zuzele (?) Iasă, 
«Ca frumos să fii, şi mare în tralu.» 

«Cătră cetitorlu, ca despre parte cărţii 

«Stihuri adoniceşti: 
«Or cine din voi 
«Dorire avu, 
«Să lae bunul, 
«Din mine fi-va, 
«Si mare si bun.» 

«Ca despre faţa Lavrel Dragomirnel 

«Stihuri adoniceştî cătră doritul cetitorlu : 

«Rodit-am ţiîa, 

«O fiice, dădui u 

«Scriere, pârgă 

«A grammaticil. 

«Gustă-o, o Ia.» 

Scrierea este împărţită in modul următor : 

«întâia Carte. — C6le opt părţi ale cuv&nluiu!.» 

«Tătare a celor opt părţi ale cuvântului, şi a soborniceştel tălcuirel şi al- 

cătuirel şi a poeticeştiT adăogăriî acestora. Alcătuită pre limba rumân^ci 

de Macarie Ieromonahul Paisiescul Dragomirn^nul.» 

«Pentru despărţiri slovelor. — Pentru slovnire. — Pentru grăire. — Pentru 

cuvânt. — Pentru nume. — Pentru n6murî. — Pentru chipuri. — Pentru 

forme. — Pentru numărurî. — Pentru cădere. •- Pentru prosodil.» F. 1—3 

«Pentru încheîare» (articol) » 3 

«Pentru despărţiri numelor şi a plecărilor» (declinărilor) » 15 

«Plecări intru acîastă Grammatica rumânescă sânt doao-zeci şi doao.» » . > 

«Pentru numiie c^Ie numărătoare.» » 29 

«Pentru graîu» (verb).— «Pentru plecări (sânt cinci).» — «Pentru n6- 



Fdea 

rouri (sânt treî).* — -Pentru chipuri (sânt doao).»— «Pentru forme (sânt 
doao).» — *Pentru număruri (sânt doao).»— «Pentru feţe (sânt treî).» 
— «Pentru anî (aniî, sau vremile sânt şi la noî şase).» -- «Pentru în- 

jvigârî (sdnt treî-zecî şi patru).» 30 

«Pentru în-loc-de-numirile» (pronumele) 217 

«Pentru întâîapunerile» (preposiţiile) 223 

«Pentru spre-graîu"» (adverb) 224 

«Pentru legâtură» (conjuncţie) 225 

•Pentru chipurile isvorârilor cuvintelor (sânt şapte).» 

«Pentru prosodie.» — a Pentru toşceu» — «Pentru chipurile c<^le ce 
oad întru numire.» — «Pentru Intâîa-punerile, cu care căderi să alfă- 
tuesc.» — «Pentru patomile cuvintelor.» — «Premenir^.» — «Lepădări.* 227 

«Pentru alc&trâr^ graiurilor dupre neamuri.» 229 

•Cârti a doao. — . . . Pravelile şi canoanele scrierii ceil drepte, adecă 

a orthografieî.» 236 

* Cartea a treia. — A rumâneştil grammaticet acestieî, şi partâ a treia 
a meşteşugului celui făcătorlu de stihuri a poeticii.» (La pag. 276: 

«Sfârşitul Poeticii.») 260 

«Pentru tncovălata . . . adecă camora, aşăzată e şi la inpărtăşiri a sâ 
pune, spre despărţiri Înmulţi torluluî număr.» 277 

No. 103. 

In-folio. — Fol 180 (4 la început nepaginate, 114 numerotate de scriitorul 
volumului. 2 străine), — Secol. XVIII. — Fost al luî M. Kogălniceanu ; dă- 
ruit Academiei de Ministeriul Instr. publ. la 1883. 

Scris frumos de aceeaşi mână (afară de cele 2 foT străine de la sfirşit); 
titlurile, iniţialele mari la capitole şi cele mici la alineate şi la numele 
proprii In text, precum şi numerele, sint scrise cu roşu. La început dea- 
supra titlului «Predofilovie» este un cap de pagină de flori desemnat in roşu, 
iar ia f6ea 1 deasupra titlului «Domnii ŢărâI» este altul desemnat in roşu 
şi negru. 

Volumul este legat tare tn sc6rţe de lemn îmbrăcate in piele prcste tot ; 
pe fiţa 8o6rţeI dinainte este imprimată stema Moldovei între iniţialele \(h. M. 
P. R. R. 3 AH. (Io Mihail Raooviţă Voevod Domn Ţerel Moldovei) ; deasupra 
şi sub stemă tn doue părţi vorba A'bT0-nH6Ii. 

Letopiseţul Ţerel Moldovei întocmit după cele scrise de Ureche 
Vornicul, de Miron Costin şi alţii 

Volumul are cuprinderea următ6re: 

1. «Predoslovie pentru descălecatul ţărâi Moldovei, car^ laste insămnată 
de r&pousatul Ur^ke Vornicul ...» (Textul publ. de Kogăln, in Letopisetey 
Tom. I, ed 1, Iaşi 1843, pag. 96). 

2. «Pentru ijderenila Moldovenilor» (de Eustratie Logofătul). Kogăln, în 
Le top., I, ed. 1, Apendix, pag. 3—5. 

3. «Domnii ŢărâT Moldovei şi viaţa lor...»; la sfîrşit (f6ea 73): «Pană aicî 
laste scris de pre izvodul răpousatulul Ur^ke Vornicul.» Kogăln, Le top. I, 
99-209. — Foile 1-78. 



234 

4. «Viaţa Domnilor Ţărăî Moldovei dela a doa domnie a Iu! Aron Vodi, 
ce s'au scris de pre izvodul râpousatulul Miron Costăn, ce-au fost LogofiU 
Mare.» Kogdln. Letop., I, 215—355. — F6ea dio urmă ou sflrşitul lipsesce.- 
Foiie 74—174. 

5. Sfîrşitul uneT povestiri cum s'aâ adus la 1607, la mănăstirea Sacul !a 
Moldova, m6ştela — un picior— al S-tuluî loan Botezătorul. — 2 toi. 

Pe scdrţa de la sfirşit se află următdrea Însemnare: 

«Să-s ştie căndu au vinit mazilie Mării sale lui Vodă tn ţara Romăn^sdi 
fiindu cu a patra domnie In zua de Vinire mare In 14 din a lui Oct. la 
velet 7240» (1731). 

Pe sc6rta legăturii dela început s'a scris : 

«Sultan Ahmet căndu au tăet capul lui Osman Chihae ş*a luT Ooier efeode 
să-s ştii într'o Vineri In pasprece zile a lui Dechemv., după acee al zecele 
zile au adus capul lui Aii pase Într'o Duminică In 23 zile a lui Dechemv. 
7220 (1711), acestu Aii pase zicu că căndu au mărsu la dansul să-I e capul 
să fi Întrebat ce-ţl vinit, au capul să-m luaţi, Iar el au spus şi le-u răspuns 
să-1 lasă să facă namac, ce făcăndu namao au fostu o spat lăngă sine, ce 
îndată au dat la el, ci el indat au dat afar, Iar lăngă Capigi baş au fostu 

d . . c ş-au Intrat la dansul şi l-au lovit 1 . . . n . . tr'o mănâ 

ş-au scăpat spata de . . ce scăpăndu spata de a măn l-au prensu şi l-au 
omorătu.» 

Xo. 104. 

In-folio. — Fol 353 (15 înainte nepaginate, 338 numerotate). — Secol. 
XVIII (1800). — Cumpârat de la anticarul Şaraga din Iaşi, la 3 Febr. 1894. 

Scris de aceeaşi mână; titlurile şi iniţialele capitolelor şi ale unor frase 
sînt scrise cu roşu. 

Legătura in table de lemn îmbrăcate In piele preste tot. 

La început, pe f6ea albă de lăngă sc6rta legăturii, se află următorul titlu 
scris mal tărcţiCl decăt volumul: 

«Letopisăţile ţeril Moldovil, scrisă de Vornicul Grigorie Ureche 
şi de Logolătu Miron Costinti, copiate şi prescurtate aTcT, pre- 
lucrăndu-se cu puţine ore care modificări după alte manuscrisă 
mal vechi, în anul 1800 luna Iulie 12 zile.» 

La sfirşitul volumului, f6ea 338, se află scris de mana scriitorului: 

«Sfârşit şi lui Dumnezeu laudă. Şi au luat sfârşit cu aglu- 
torîul lui Dumnezeu acest Letopisiţ, la anul 1800 Iulie 12. > 

Pe f6ea XIV dela Început se află însemnarea: 

«Acestu Litopisis scris de răpousatul meu bunicu Medelnicerlu 
Toader Sion, părinte a răps: meu părinte Stolnic lordache Sion, 
l-am dat pre Iubitului meu nepotu Tojănu fiîu fiYului meu d: ca- 
pitanu lancu, prăvind în brudiîul meu nepotu dragoste, plăcere 
şi Iubire de învăţătură şi ştiinţi cu nemărginita silinţi, şi credu 



că brudiul meu nepotu după silinţa ce intrebuinţazâ cu învăţă- 
turile, va fi un al 2-le poetu Gheorghiî Sion, şi va face cinste, 
laudă şi Iui dar şi familiY, păstrănd acesta ca antică în tamilie 
pentru a nu să perde. «[1]869 luli 16 laşiî. 

«Costache Sion Paharnic.» 

Pe 8 fo! nepaginate ia ineeput se află: 

(tl^naxd. Adecă fnsămnare de c6\e ce să află intru acest iironograf. v 

La sfirşitul acestui «pinax* este scris: «Pană aici sau aflat l^topisiţul scris 
de Urt^lie Vornicul şi Miron Logofătulu.» 

Pe foea 179, după a doua domnie a luî Aron Vodă se află scris. oPănă 
aic^ s'au găsit scris i^topisitul ţăriî de Urt^lce Vornicul.» 

Pe aceeaşi fue Începe: <L^ topişi ţul ţării Moldo vil dela domnita luT Aron 
Vodă, scris de Miron Logofătuld.» 

No. 105. 

In-foiio. — Fol 68 (numerotaţia originală arată 277 fol, deci din volum 
s'aG perdut multe fol). — Secol. XIX. 
Pe faţa sc6r(ei le|,ăturil se află titlul: 

«Condica respectivilor prenomeranţI.> 

Volumul cuprinde o listă de prenumeranţl pentru tipărirea unei «Condici 
Ci vila», de «Jurisconsultul Statului Căminarlu Hristian Plehtenmaher», pre- 
cum şi corespondenţa cu diferite autorităţi relativă la respândirea liste- 
lor de prenumeraţiune, şi note din diferiţi autori pentru tipărirea acestei 
condici, precum şi copil după mal multe scrisori adresate de jurisconsult la 
pers6ne private. 

Pe f6ea 61 se află o poesie intitulată : 

«Hunladi şi Seceni.» 

I^ început (Idea 1) se află o «Dedicaţie» cătră Mihail Grigoriu Sturza 
Voevod tipărită şi făcută fn 4 strofe de cate 6 versuri. Este scris cu mana 
pe ea de Plehtenmaher: «Iaşi 1838, 25 Septemvrie. •- Alcătuită de Cămi- 
narlu Hristian Plehtenmaher Iurisconsultul Statului. 

Pe fdea 2 este tipărită: «înştiinţare pentru tipăriri unii CodicI civile...» 
cu programul scrierii. Are data «Iaşii 1838, 25 Septemvrie» şi numele 
autorului. 

No. 106. 

In-foHo. — Fol 323. — Secol. XIX. 
Pe f6ea 1 are titlul: 

«Condică ghenerală de documenturl şi matricule a shoalilor 
naţionale din Moldova, din noâ restaurate sub domnia M. S. 
Domnului I. S. Sturza V.Vd. de Epitropia învăţăturilor: Preo- 
sfinţia sa părintele Mitropolit Kirio Kir Veniamin, Dlul Hat. 



J36 

Constantin Mavrocordat şi D. Vom. Mihail Sturza. Referedarlal 
învăţăturilor Aga Gheorghi Asachi. EşI 1828.:> 

Pe f6ea 156 are următorul titlu: 

«Condica matriculă a sholerilor ce să priimesc cu ţinere Ia 
Institut cu cheltuYala case! shoalilor de la anul 1828 — Adao- 
gându-să cătră aceştia şi fiY dregătorilor Statului cariY, în pu- 
tere Organicului Reglement, au drit de la anul 1832 a aşăza 
pe al lor Gl la Institutul public de educaţie.» 

Volumul cuprinde urraătorele: 

1. 1828 Martie 28. laşî. — «Anaforaua Epi tropii învăţăturilor pu: 
blice dela 1 Ghen. 1828, Întărită de M. S. Domnul loan Sandu Sturza 
VVd pentru Înfiinţară şc6ielor naţionale In mănăstire sfinţilor Tri- 
Erarhî.» 4 

2. 182S Aprilie 4. laşî. — «Ţidula domnească cătră preosfinţitul Mi- 
tropolit şi D-lor boerî epitropî.» 9 

3. 1828 Martie 1 Iaşi. «Copia contractuluf cu D-iuî Profesorul Său- 
lescu» 9 V. 

4. 1828 Mart. 1 Iaşi. — «Copia contractului cu D. protesorul Fabian.» U 

5. 1828 Mart. 1. Iaşi. — Ord<nul Epitropiel sc6lelor naţionale din 
Moldova, prin care se orindueşte Iconomul Constantin, catehet la Qim- 
nasiul din Treî-Erarhî 12 v. 

6. 1828 Mart. 1. Iaşi. — Numirea preotului loan ca profesor la 
şcola normală 13 v. 

7. 1830 Noemvrie 14. — «Actul atingător de zestre ghimnazieî Va- 
siliane cu care aâ Inzăstrat-o ctitorul el fericitul Domn Vasilie la 1644.t 14 v. 

8. 1833 Ap.-ilie 4. «Decretul D. Plenipotent Prizident al Prinţipa- 
turilor supt No. 455» 19 

9. «Legiuirile Organicesculul Reglement atingătoare de ramul În- 
văţăturilor» • 20 

10. (1836 Ianuarie 7). — Referatul Epitropiel şcolelor publice din 
Moldova, relativ la mutarea şcdlel de fete, din Încăperile de la m-rea 
Bărboiu intr'altele ma! incăp6l6re 24 

11. — Adresa Obşteştii Adunări a Moldovei, prin care recomandă 
Domnului sirguinţa referendarulul şcolelor publice Gheorghe Asachi 

şi a celor-lalţl profesori 25 

12. — Raportul referendarulul învăţăturilor publice cătră Divanul 
Domnesc, în privinţa hotărîriî Obşteştii Adunări, ca să se iea din 
stăpinirea m-rel Treî-ErarhI feredeuljşi moşiile Copoul, Truşenil, Agiu- 
denii şi Hechitenil şi să se dea in stăpănirea Epitropiel invdţăturilor 
publice • . . 26 

13. — «Catalogul tinerilor primiţi cu cheltuiala Epitropiel la Insti- 
tutul sfinţilor Trel-Erarhî,» pe anul 1828-1837 159 



287 



Xo. 107. 

In-folio. — Foî 307. — Secol. XVIII (1762). - Cumpfirat dela S. FI. Marian 

Martie 1897. 

Multe titluri şi iniţiale la Începutul capitolelor stnt sorise cu negru şi cu 

9u. 

Pe f6ea 1 are titlul : 

«Cuvinte şi învăţături a cuviosului părintelui nostru Efrem 
irul, inpreună şi cu oare care vieţile sfinţilor tălmăcite de pe 
recie în limbă rumânescă deMihalcâ câu fost Logofăt de taină, 
ecî găsind eu acel izvod m'am apucat de l-am scris cu chel- 
aîala-şi cu ostenâla m6, fiind Domnu ţărâi Mold. Io loan Theo- 
orfi Voevod, şi purtând cărma pravoslavieî preosfinţitul părin- 
île Mitropolit Kiriu Kiriu Gavriil, frate cu Mărita sa, fiindu-m 
rana in sf&nta Mănăstire a Sacului, unde o amti şi scris, sme- 
lul monah Rafail, la anii de Ia Adam 7270, Iar de la Hs. 1762 
gust 13.» 

l^e dosul tidulul se află: 

«Stihuri asupra cuviosului Efrimii Sirilanul.» 

«Eirim Sirilanul au fosta om pămănten, 

Luptându-să într'aclastâ lume ca un oşt^n, 
Cel minunata, cu )imba îngerescă, 

Grâindâ pururi la parte călugărescă, 
Pre lume cu toate bunătăţile el să o părăsim, 

Şi de vecinica vilaţă să ne sârguim, 
Bogâţila şi slava lumii laste o amăgire, 

Că prin mijlociri lor nu vom lua nici o spăsire, 
Fugiţi de Iubire de argint, că veţi lua munca neîncetată, 

Cu zavisnicil şi cu făţarnicii la Iad veţi lua pi ... , — 
Monaşilor, feriţi-vă de Iubiri de arginta. 

Căci ca mâine veţi să mergeţi în pământâ, 
Părăsiţi-vă de multa clevetire. 

Că nu veţi afla nici un fâl de mântuire, 
Lăsaţi-vă, şi urâţi de tot cele lumeşti, 

Urmând purure din suflet c6Ie duhovniceşti. 
Monah Rafail m*am trudit scriind, ' 

Ertaţi-1, precum şi scriptura învaţă grăind.» 

'e f6ea 299 v. se află următorul epilog: 
Sfârşita şi lui Dumnezeu laudă. 



238 

«Slavă, cinste şi închinăciune celui în Troiţă, unuia Dumnezeu 
care n^-u ajutat după început de amft ajunsft şi sfârşitul, că precum 
doreşte cerbul, fiind însetat (de izvoarăle apelorft), şi precum do- 
rescâ cel ce călătoresc^ pre mare de limanul cel cu adăpostire 
aşijdere mal mult am dorit eu ca să văzu sfârşitul cărţii aceştila, 

ca să iie izvod. 

«Pentru adastă, Iubiţilor cetitori, carii vă veţi întâmpla a citi 
pre adastă sfântă carte, bucuraţi-vă în Domnul şi pentru dragoste 
lui Hs. vă rugaţi şi pentru mine păcătosul, şi ori ce greşală 
veţi afla, în cuvinte sau în slove, îndreptaţi ou duhul blând6ţelorO, 
nepuindu-ne în ponos, nici defăimându-ne, fiindft că toţi purtăm 
omenâscă (ire, gre şi neputincioasă; direptCi ac6Ia, precum laste 
cu neputinţă, cel ce să naşte în lume a nu gusta şi din paharul 
morţii; sau omul trăind pre lume a nu păcătui, aşa şi scriitorîul, 
a scăpa fără de greşale la care mă rog de obşte să mă ertaţl, 
ca să aflaţi şi voi ertare în dasul judecăţii de la Hs. înpăratul 
viilor şi al morţilor, fiind că veţi afla multe greşale, însă în 
slove pentru lunecare şi neputinţa trecerii a ochilor şi a măini 
Iar în cuvinte pentru tălmăcire de pe grecie spre înţelesul ru- 
mânescu, pre căt s'au putut a să alcătui şi a să apropia voroava, 
că macara că am avut izvod rumânescft (precum am scris la 
început), dar de la cart6 cuviosului Efrem c6 tiparnică gre- 
dască nu m'am depărtat, urmând la toate deci cu adastă carte 
m*am zăbovit în anul dintăl, adecă răcodelie dupe ce m'am 
prostit la adastă sfântă mănăstire Sacul, unde şi metanila ml-am 
pus. — Şi s'au scris adastă carte în şapte luni de păcătosul 
monah Rafail, Martie 20, 1761.» 

Pe f6ea 307 v. se află însemnară următ6re scrisă de un scriitor posterior: 

«Adastă carte îaste scrisă de un părinte anume Rafail mo- 
nah, în mănăstire Sacului la anii de la Hs. 1761, şi s'au 
sfârşit 1762 Avgust.» 

Volumul are următorul cuprins: 

F6ea 



1. «Scară») , ^ 2 

2. «A cuviosului părintelui nostru EfremQ Săriîanul epistolie adecă 
carte, cătră loan Monahul, pentru răbdare, şi pentru ca să nu să amă- 
g^scă şi să crf^ză şi să nădăjduîască cinevaş In găndurile luî, şi la c<51a 
ce-î va veni în minte şi pentru curăţănie ca să-ş înfrăndze poftele trupului.» 5 

3. alnvăţătură dintăî pentru câlugărQ nou şi pentru iscusănie.» . 10 

4- «învăţătură a doao.» . 12 v. 



239 

F6ea 

>. «învăţătură a treîa.» 14 v. 

I. «Cuvântul al patrule.» 15 v. 

^ «învăţătură a patra, cuvănta al cincilei. » 19 v. 

î. aCapul dintăt. Pentru iacusenie adecă fapte bune.s 22 v 

h «Capul al doile.» 23 

). «CapQ al treile.» 24 

1. «Capul a patrule.» ,> 

2. «Capul al cincile.» 24 v. 

J. Capu al şesăle.» 25 

L oCapâ al şaptele.» 25 v. 

>. «Capa al optule.» 27 

>. «CapQ al noaole.» 28 v. 

L «Capa alQ z^cel^.^ 29 v. 

l. «Cuvânta înainte pentru ca să socot^scă omul intru sine.» . . 32 

). «Cuvinte săhăstreşti zâcănda: la-te aminte pre tine omule tnsuţa.» 32 v. 

). «Capa ala doile. — Pildâ.^ 33 

l. «Capa ala treile. — Pentru războîula trupului.» 34 

i, «Capa ala patrule.» 35 

). «Capa ala cincile, a părintelui nostru Efrem.» 35 v. 

L «Capa ala şasălâ.» 36 v. 

). «Capa ala şaptel6.> 38 

). «Capa ala optule.» 39 v. 

J. «Capa ala noaole.» , 43 

5. «Capa ala z6cel6.» 46 v. 

). aCapa ala unsprăz^cele.» 49 

). «Capa ala doasprâz^:» 50 

l. «Pentru că nu să cade să rădema şi să glumim, ci să plăngema 

ă suspinăma şi să ne tntristăma pre noi pentru păcatele noastre. >» 50 v 

l. «învăţături pentru duhovnidfască şi bună viaţă, spre Neofita mo- 

ul s*au scris. — Capa ala patrule.» 53 v. 

J. «Pentru dir^pta viaţă. — Cap. 89.» 66 

L. «Ale cuviosului părintelui nostru Efrema fericiri.» 73 v. 

). «Ale acestulaşa felluri de învăţături câtră sihastrii.» 82 

>. «îndemnare cătră dumnezeiasca credinţă şi iscusenie.— învăţătura 

Dao.» 83 

J. «Cătră sihastri de curănda săhăstriţa. — învăţătura a treia.» . . 84 v. 

). «învăţătură a patra.^ 85 v. 

K «La sihastrii de curănda sâhastriţî. — învăţătura a cince.» . . 86 

). ^învăţătură a şlasa.» 86 v. 

1. «învăţătură a şlaptla.» B7 

i, «învăţătură a opta.» 88 v. 

y «învăţătură a noao.o 89 v. 

L «învăţătură a z^ola.» 90 v. 

>. «învăţătură a unsprăz^ce.» 92 

5. «învăţătură a doaosprâz^ce.» » 

L «învăţătură a treilasprăzecîa » 93 v. 



240 

Fdea 

48. «învăţătură a palrusprăzece.» ÎUv. 

49. «Învăţătură a cincîsprăzecla. > 96 v. 

50 «învăţătură a şîasprăzec^.» 97 

51. «Învăţătură a şlapt^sprăz^oîa.v . 98 

52. «Învăţătură a optăsprăzc^cia.» 98 v. 

53. «învăţătură a noaosprăzecla.» 97 v. 

54. «Învăţătură a doaozeci.» 101 

55. «învăţătură a doaozecî şi una.» lOS 

56. alnvăţătură a doaozecî şi doao, tot a aceluTaş sf&otA părinte.» . 106 v. 

57. «învăţătură a doaozecî şi trei, pentru fu^ra dintr'un loc& lntr*altul.» i06v. 

58. «învăţătură tot a aceluîaş, a doaozeci şi patru.» 108v. 

59. «Învăţătură a doaozeci şi cinci.» llOv. 

60. «învăţătură a doaozeci şi ş6să.» 111 t. 

61. «Învăţătură a doaozecî şi şepte.» 112 

62. «Învăţătură a doaozeci şi opta.» 114 

63. «Acesta cuvăntâ Învaţă că să cade creştinulQ să fie dopărtatQ 
de mânie şi răbdătorlu şi fără de răutate, adecă să nu ţio mânie şi 
vrăjmăşie. — 29.» 116 

64. «Învăţătură a treizecilla.» 116 v. 

65. «Învăţătură precuma să cade onoiulQ să măngăepre cel întristata 

şi să indemniază pre cel lenevoşi spre pocăinţă.» 117 v. 

66. «Învăţătură cum şi cu ce nevoinţă să cade să facă cetanie cel 

ce citt^şte pentru ca să asculte fraţii.» 130 v. 

67. «Cuvănta în potrivă pentru feciorie şi pentru curăţenie, oănda 
(lilavo'.ul adecâ ispitîaşte pre om pentru curvie şi pentru păcata. şi 
pentru cel co răspunde in potrivă.» 121 

68. «învăţătură pentru curăţă nie şi feciorie.» 123 

69. «Învăţătură pentru ca să nu-ş amăgiască ochii călugărul cău- 
lăndd spre toate laturile, ci să caute In glosa şi intrebăclune in oe chip 
să potoleşte găndul curvii şi alte gănduri, de să apără omul de bu- 
cate şi de odihnă, sau de nu să va păzi de aceştia, răspunsu.» . . . 124 v. 

70. «Învăţătură pentru ca să răbdăma cu blănd^ţe şi cu linişte soar- 
bele care ni să Intămplă.» 126 

71. Cuvănta cătră cei nesupusa, şi pentru aşăzămănt şl frica lui 
Dumnezeu şi gludecata ce va să fie cănd va veni Domnul Hs.» . . 128 

72. «Învăţătură pentru evlavie şi smerenie.» 132 v. 

73. «învăţătură pentru acei ce cada şi greşăsc dina lenevind lora, 

şi să curăţăsca cu pricinile păcatelora. — Cuvânta al trei zeci şi noao.» 134 v. 

74. «Cuvăn Iu cătră fratele cl-au căzuta, şi pentru pocăinţă învăţătura.» 138 

75. «Că nu să cade să ne gîurăma nici să grăim de rău. — învă- 
ţătura a patruzeci şi doao.» 143 

76. «Cuvântul acesta laste şi spune că mal bine şi mal de folos Taste, 
să priimască omul nuntă de căta să se smintească şi să să supere de 
pofta trupului.» 145 

77. «Învăţătură pentru dragoste.» 146 

78. <A acestuîaşa răspundere cătră fratele care au Întrebata pentru 
Iii preotul, de vriame ce dumnezeiasca scriptură ce vlache zice pentru 



241 

F6ea 

li preotul c& feciorii luî grăila r&u In potriva iuî Dumneieu, şi nu-I 
nv&ţa precum auzimâ c& le poronciîa şi-l invăţa. — Răspunsa.» . .147 

79. «Pentru frica lui Dumnezeu şi invăţ&tură a patruzeci şi una.» . 150 

80. «C&tr& Bvloghie, Învăţătură a patruzeci şi doao.» 152 v. 

81. «Cuvănta şi Învăţătură cătră fratele cel lenevosa oarele zice, că 

DQă voi lăsa şi mă voi duce tn lume.» 155 y^ 

82. «învăţătură pentru cel cu năravd rău.» 161 v. 

83. «Pentru deosăbirla vieţii călugăreşti ou acei mereneşti.» ... 163 

84. «Ale acestuTaş cuviosului Efrema, capete o sută, cum poate 
cineva să să smer^că.» 164 

85. «Intrebâcîune. — Pentru ce să leneveşte şi nu rabdă la chilia lui 
fratele? Răspunsul» 176 v. 

86. «Aice Învaţă ca să fie călugărul desăvărşit şi iscusita Intru toate.» 183 v. 

87. «Cuvănttt pentru darul şi aglutorîul cel dumnezeesca.». . . . 192 v. 

88. «Pentru olevetirla şi limba care grătaşte Hale şi cuvinte orăte 

şi pentru patimi şi pentru pofte rde.» 196 v. 

89. «In Sămbăta a lăsatului de brănză alâ cuviosului părintelui nostru 
Efremti Şirul, ouvântd pentru părinţii ce s'au săvârşita.» 202 v. 

90. «A cuviosului părintelui nostru Macarie Eghipt^nul, voroavă 
[ntru carâ luvaţă pentru daruri şi pentru de sineş stăpănitorTu, şi pen- 
tru vr^dniciîa n^mulu! omenesca. — Întrebare.» 209 v. 

91. «La zi tntâTu a lui Septemvrie. Viaţa, petr^cer^ cuviosului pă- 
rintelui nostru Simeona a celui din Mandra, adecă Slălpnicului.» . . 215 v. 

92. «Strădania sfântului slăvitului mucenica Mamanta, in luna luî 
5ept. în doao zile.» 229 v. 

93. «Mucenia sfintei mare muceniţei şi pr(^ lăudatei Evflmiei. Sept. 16 » 234 v. 

94. «Viaţa şi petr^cerâ cuviosului părintelui nostru Chiriaca pust- 
licul, la Septemvrie 29.» 239 

95. «Viata, petr^cerâ şi muceniia sfinţilOra şi lăudaţilor mucenici Chi- 
>riian şi Iustinii, la luna lui Octom. 2. zile.» 243 

96. «Mucenia sfintei muceniţe Haritinii, la luna luT Octomvrie tn 5 
ile.» 249 

97. «Mucenia sfântului slăvitului mucenica Epimaha, la Octom. fn 

1 de zile.» 251 

98. «Mucenia sfântului marelui mucenica Platon, la luna lui Noem- 

rie !n 18 zile.» 253 v. 

99. «Mucenia şi povestiri minunilora sfântului sfmţitulul mucenica 
iodestu Arhiepiscop Ierusalimului, la luna lui Dechem. tn 18 zile.» . 257 

100. «Mucenia sfinţilora z^ce mucenici din Crita, la luna Iu! Dechem- 

rie In 23 de zile.t 261 v. 

101. «Cuvănta de laudă la Întâiul mucenica al lui Hs. Ştefana, la 

iiia lui Dechem. io 27 de zile.» 263 v. 

10*2. «Mucei^ia sfântului sfinţitului mucenica Vlasie, Episcopul Se- 
astiel şi acel Intru Hs. soţiile luî, Fevr. 11.» 268 v. 

103. «Mucenia sfinţilora mucenici Cleonica şi Evtropie, luna lui Mart. 

a tr^ zilo.» 272 

104. «Mucenia sfântului slăvitului mucenica Theodora şi a celora ce 

MamueripU romdnâtet 1 6 



242 

au mărturisită la preun& cu d&nsul la Perga Pamfilieî, luna lut Aprilie 

în 19 zile.» a78v. 

105. «Viaţa şi petr^oer^ a cuviosului pârintelui nostru Petru- Âtho- 
nituia.» M 

106 «Povestire straşnică a pr^ cuviosului p&riatelul. nostru Efremfl 
Sirianul pentru sf&rşitul aceşti! lumi, ^ pentru cuînplitul anţihristCU 
carele va să fie la sfârşitul v^uluT , şi pentru amarul şl cumplita 
răutate, ce va să fie pre tot omul cu suflet In trap.» . . . . . .300 



No. 108. 

In-folio. - Fol 418 {înainte 9 nepag., 350 şr 59 ou numerotaţie originalii. 
^ Secol. XVIII (1707). — Bibi. Scheiană. 

Titlurile, iniţialele capitolelor, peri6delor, numelor proprii şi numerele 
sint scrise cu roşu. Pe foile 1 dela amăndoud* părţile se află câte un froD> 
tispiciu desemnat tn flori cu roşu şi negru. 

Legătură tn scurte de lemn îmbrăcate cu piele preste tot. 

Pe f6ea 1-a nepaginată dela Început, de asupra «Scăreî», se află scris de 
altă mână mat târ^iA titlul: 

«Adunare şi strângirâ a multor istorii tălmăciră di pi Grecie 
de Pătraşco DanovicY 3-lea Logof.^ şi pe urmă prescrisă cu chel- 
tuTala luY Dimitril Ursachi Stolnicul la aniiY de la zidire 7215 
lunT 30, îar de la Hs 1707.» — 

Hronograf -^ a se compara cn Nrul 86. 

Pe f6ea 1 se află următ6rele (comp. pag* 183) : 
«Stihuri predoslovii. 



«L6topi8ăţti den ii Grecie, 
«Cu învăţătiirt pr6 bune, 
«Precum ceriul şi pământul, 
«Şi câte-s pre ctastă lume. 
«Mat apoi f6ce pre omul 
«Voe l-au data să-f să poată, 
«Iară pentru nîascultare, 
«Şi-lâ scoase denâ raiu afară, 
«Şi deci! făceră roadă, 
«Meşterşugurî înyăţară, 
«Rădicară 'mpărăţie, 
«Şi pană astăzi d6-tunoe 
«Şi ce s'au iăcutâ în lume, 



Ce s'au scos pre Românie. 
Şi cu istorii depline, 
F6ce Domnulâ cu cuvântul, 
Toate le deplini bine. 
Şi-lâ închipui ca Domnul. 
Pespre zîdirâ lui toată, 
D6delâ la pedâpsă mare 
Săi fie viaţa amară. 
Câta inplură lume toată. 
Şi de oştT să apucară, 
Cine-şâ ţara Iul să ţie. 
Pentr'acTasta Yaste pric6 
Toate-aic6 ţi s'pr spune.» 



Volumul cuprinde următ6rele : 

1. «Scară, sau tablă intru car4 vel afla pre rănd toate cate* 8*au scris in 
cart^ acîasta.» — 9 fol nepaginate. 



243 

2. Hronograftil dela Facerea Lumi! p&Q& la Sultan Murat tn anii dela 
Hs. 1624,— Împărţit la 228 capete, (întocmai ca in N-rul Sd, pag. 184 — 100). 

— Foile 1-360. 

3. Partea a 8-a, formată din foile 1—59, cuprinde (comp. p. 190): 

— «întrebară a Pr^ sfinţitului Silevestru Papa de Râm, carâ s'au făcuta 
cu jidovii Id Răm ...» — Foile 1—8. 

— «Pentru sfiatela>oâIe din lume 7 făcute şi aşăzate Săboară . . .«—Foile 
8—36. 

— «Pentru moştHle lui Costantin topăratd ...» — Fdea 36. 

— «Slovele oe era scrise pre Mormântul marelui Costantin Inpărat . . .» — 
Foea 36 v. 

— «Aic^ am scris boeriile a inpărăţiei Grecilor ...» — F. 37. 

— «Aicâ am scris pre rănd căţi tnpăraţi SamoderjeţI au tnpărăţit Hamul.» 

— F. 88 V.— 39 V. 

— «Aio^ scrisăm pre puţin pentru Procurata şi pururla fecioară Marilă ...» 

— F. 39 V. 

— «Precum au Întrebat Avgustu Kesarlu pre Duhurile necurate la vră* 
jialniţa In capiştâ lui Apolon şi ce răspunsu au luat.» — F. 40. 

— «Precum ş'au vrăjit Faraon Inpărat la capişte la vrăjelniţă».— F. 40. 

— «Atc^ am scris pre rănd toţi lnp.\ratil creştini greci SamoderjeţI 
carii au tnpărăţit Ţarigradul ...» — F. 40 v. 

— «Aio^ am scris . . . pe[n]tru toţi Iubitorii de Dumnezău EpiscopI câţi 
au fostu pre rănd In soaonul Vizantiel ...» — F. 43—48. 

— «Aic6 mal scrisăm o samă de Învăţături, dintru carele au Învăţat fn- 
ţăleptul şi creştinul Inpărat Vasille Makedon ...» — F. 48—59. 

Pe dosul ultimei fol se află scrise Însemnările următ6re: 

«Aclastă carte letopiseţul grecescu am văndut-o eu dumsale vel Logofăt 
Sturzel, şi pentru credinţă am iscălit. Ermonah Vasilachi Ursachi.» 

«Aclastă carte am cumpărat-o eu de la Vasilila Ursachi, cum arată scri- 
soare lui Vasilila mal sus in aclastă foia. Lât 7246 (1737) Noemv. 17. 

«Sturzi vel Logofăt.» 

No. 109. 

In-folio. — Fol 204. - Secol. XVIII. - Bibi. Soheiană. 
Mal multe fol rupte, sflrşitul perdut. 

Pe fdea 1-a titlul : 

cr Predoslovie a aceştil Cărţi ce s^au aşezat de mine stneritulU 
Acov Ieromonah şi Arhimandritul OannichU (?) pentru toate prici- 
nile ce să cade /ieste căruia din Arhierei să judece,yi — F. 1 — 6. 

Volumul cuprinde apoi următ6rele : 

1. «AltQ cttvăntdt ce cuprinde pentru carii şi cine aQ scris le- fiia_ 
gile c^le politiceştiy şi de unde IşCi au Începutul şi pentru ce s*aa 
făcuta legile.» 7-9 



244 

2. lAlta cuvânt ce cuprinde multe Intru sine, adbcft pentru ca- 
noanele oe scriu sfinţii Apostoli şi sfinţi! părinţi ai sfintelorft eSboară 
şi pentru b&rbaţil cei de Dumnez&u purt&torl, oarei îş au acris 
deos&bi ale lor canoane, şi pentru ce 16-u numit oanoane. Iară nu 

cu altu nume.i • ••.•...«. 9-12 

3. «Pentru care sânt sâborâle, a toată lum6, şi pentru oe să 
chiTamă a toată lumâ?» .••«..••. 12 

4. «Pentru sâboarâle c^le de loc care sânt şi pentru ce să ziod 

de locQ?> • > 

5. «Pentru cari! sint cel ce aâ scris canoanile?» .....•• ISv.—lS 

6. «Pentru canoanele sfinţilorQ Apostoli Petră şi Pavelil, cine 

Taste care \6iX scris şi U-Hl făcuta aceste canoane pe numele lor?» 13 

7. «Pentru sâborul Intâlu In zilele a cărui Inpărat au fost» şi 

câte canoane au fâcutâ?» [Urm^ză pe rind cele-lalte săboarej. . . 13v.— 21 

8. «Până aicâ am săvârşit sfintele 7 săboară a toată lumd şi 11 

de loc. De acum scriem câţi sfinţi au scris canoane deosăbl.» . . 21 

9. «Adeverire pe scurt, pentru pravoslavnica şi luminată credinţa 
noastră a creştinilor şi pentru grăirâ de Dumnezău.» 23 

10. «Alta cuvânt Înainte pentru începutul cărţii aoeştila.» ... 26 v. 

11. «A fericitului Epifanie Episcopul Kiprulul povestire pe scurt 
pentru erisurî.» 27 v. 

12. «De aic^ Inoepemd a spune de eresurile ce au Însemnat 
Armenopol, care şi In Pravelă sint auzite şi scrise.» ....... 31 

13. «Începutul cărţii Vaotirilace să zice toiagâ, sau pentru toate 
trebile. Şi Intălu pentru cel ce să lepădă de pravoslavnica credinţă, 
de să vor Întoarce cum să cade a fi priimiţi şi socotiţi despre 
sfânta besărică.» 37—76 

14. «Pentru duceri Episcopilor şi a cliricilor de la scaunul lor.» 
Precum şi diferitele can6ne ce s'aâ f&cut prin sob6re, şi alte 
cestiuni bisericesci şi juridice 76—189 

15. «Videnie minunată şi Înfricoşată.» 189—191 

16. «Pentru spovedanie.» 191—193 

17. Pentru cel ce ad dreptul a judeca şi cerceta pe Archierel, şi 

alte cestiuni bisericesc! şi juridice 193—204 

Pe scdrţa dinainte a legături! volumului se află scris : 

«Adastă carte foarte cu greu este a să dobândi. 

«Ce lucru este frumos in lume, de cât omul cu minte? 

«Ce lucru esle mal pi lesni, de cât moartea fâr de vesti? 

«Ce vor vre a zaci, pentru acest de sus scrise, 

«Nu că sânt frumoase, fâr numai pentru oare-ce scoase, 

«Câ de vor vre sâ socotit!, Iar la ce dinţi! vor să vinem. 

«Aceste sânt scrise de mine, dar de Iii! tălmăcită. 

«Lume inşălâtoari, pe toţi oameni! omoară. 

«Oru stăpâni Doamni, nu mă dă spre moarti.» 



245 



No. 110. 

In-fol. — Fol 212 (numerele 167 şi 196 sînt a&rile). - Sec. XVIII şi XIX. — 
^ris de ma! mulţi. 

Volum tormat din diferite sorierY, una provenită din biblioteca 
âcheYanâ, altele dăruite aaâ cumpărate de la diferit! anticar!. 

Volumul cuprinde urm&t6rele: 

1. «Listă hronologhică a domnitorilor Prinţipatulu! Mol- 
dovve! şi altor ocărmuiri de vremelniclască ocupaţie, apro* 
barisîtă cu analile ţări!, cu deosăbite urice vech! şi cu alte 
mal noaâ documentur!»; in doud exemplare, 1352 — 1857 

(116 Domn!), 1352 — 1821(111 Domn!). — Bibi. Sche!ană. 1—9 

2. a) «Istorie Moldavii de Ia 1821 şi 1822, revuluţie Gre- 
cilor asupra Turcilor.» «Tragodia» Vornicului Al. Beldi- 
man, precedată de un Prolog în 38 versur! intitulat «Zina 
Moldavii» 10—62 

înaintea textului este următorul titlu: 

«Poeziile Moldavi!^ — sau ma! bine zicănd jalnica el 
intămplare de la 1821 — după răzvrătire Grecilor asupra 
împărăţiei othomaniceşt!, supt cuvănt de războlu pentru 
legi şi patrie lor.» 

La sfirşit (f. 62r.): «S*au prescris de mine de pe altile 
isemine in Bacău la anul 1838 fevr. 26, ... . începută fiind 
[lela 14 Ohenar. 1838 — in zilile pre strălucitului Domn Mi- 
bail Gligoriu Sturza Vvod Gostachi Paharnic.» 

b) «Tălmăcire calmelil lui Vogorid! ce au scris Saras- 
cherlulul de la Silistra» 62v.-63 

c) «Strigare norodului Moldavii cătră boeril pribegeţi 

ji cătră Mitropolitul» 64-7» 

d) «Arzmahzar cătră pre înalta Poartă din parte boarilor 
Prinţîpatulul Moldavii, 1822 Malu.»— 71—74 

e) «Mergirfi boerilor dipotaţi Ia Ţarigrad» 75 82 

f) «Tractaturile prin cari s*au închinat ţara Moldovil di 
cătră Bogdan Vodă Domnul Moldavii înpărăţâe! Othoma- 
niceştl în vreme Sultanului Baezat al dolle.» . . . . 83—86 

3. «Moşiile mănăstirii Pangarăţilor ce s'au scris la vlt 
7249» (1741) 87 



246 



4. (cCatâstih de sămile tuturor mănăstirilor de ţară ci 
s'au luat din poronca luminatului Mări! sall Domnul 
nostru Ion Costandin Niculae Vvoda din It 7250 (1742) 
pană la It 7251 (1743) Qhen. 20.» . . . ........ 



Fdct 



88 



«Sama mănăstirii Putnil» ... 90 
«Sama mănăstiriT Moldoviţăti . 94 
«.Sama măoăstiriî VoroneţuU . 96 
«Sama mănăstirii Suciviţăî» . . 98 
«Sama mănăstiri! Slatini!» ... 99 
«Sama mănăstiri! Homorul» . . 101 
• Sama mănăstiri! NTamţul» . . 102v. 
«Sama mănăstiri! Răşcă!i. ^ . 105v. 
«Sama mănăstirii Bogdană!» . . 107v. 
«Sama mănăstirii Pangăraţă!» . 109 v. 



«Sama mănăstiriT AgapiiT». . . IU 
«dama mănăstiri! Bisărioanfî» . 113 
«Sama mănăstirii SoUAIb. . .115?. 
«Sama mănăstiriT Săcult . . . 118 
«Sama mănăstirii Birsunţul». . 121 
•Sama mănăstirii Vizantila». .123 
«Sama mănăstiri! de Floriştif» . 124v. 
«Sama mănăstiriT Sfeti Uie» . . 126v. 
«Sama mănăstiri! Coşulat ... 128 
«Sama mănăstiriT Iiişiştil* • . . 138v. 



5. «Moşiile mănăstiri! Slatinil.» (Extracte din diferite 
hrisove relative la moşiile mănăstirii). . ........ 134 

6. «Moşiile înănăstiril Sfîntulul proroc Ilie». ..... 143 

7. «Moşiile mănăstirii Hăşcăl» ,..*.... Ipl 

8. «A mănăstirii Hornorulul moşi!» 156 

9. «Moşiile mănăstirii Ilişeştil, I6t 7249 (174i) Mart. 15.» 163 

10. Dialog în versuri intre ţara Ungurâscă şi Moldova. 
«S'au prescris di pe altul ce să gădăşti la.D-'luI lordachi 
Tuduri of (dela) Focşani, nepotul Comisului Gligorâş Tu- 
duri. — 1838 Mart.» . 168 

11. Condică criminalic<§scă (1826) precedată de «Scară 

a capitilor ci să află într'aclastă condică creminaliclaseă». 170 

12. «Geminii din Bergam. Comedie într*un act, tradusă 
dela Florian, de Prapurcicul 1. Florescul. — Bucureşti în 
tipografia lui I. Eliad, 1836.» (Dăruit de d-1 C. Erbiceanu la 
10 Novembre 1895). — La sfîrşit scris posterior: «Prescrisă 

de răposatul Paharnicul George Degeratul»). . . . . . ,. 197 



No. 111. 

In-folio. - I'^oî 151. — Secol. XVIII. — Bibi. Scheiană. 

La ÎDceput s'aâ perdut tote foile pân& la pag. 43 din paginarea originală; 

de asemenea sint tăiate şi perdute maî multe fol din corpul volumului. 

(Volumul esle scris de VartolomeiQ Măzăreanul ?) 

Fe f6ea albă dela început se află titlul: 

«Condica sfintei Mănăstiri Hornorulul cu toate uricrle mo- 
şiilor şi a daniilor ctitoriloru.» 



247 

Cuprinde resumatul pe lar^ al urm&t6relor documente: F.^^^_ 

1. 1704 (7213) Dec. 11. MihaT Raooviţă Vvod Mold. tntăresce stăpânire 
este moşiile Părteştil şi DienIşeniT . 2 

2. 1704 (72i3) Oct.-27.M&rturiahotarnic& a moşie! Pârteştit din ţihu- 

ui Sucevei 3 

3. 1666(7174) Oct: 4. Duca Vvod Mold. poruncesce luT Mierăuţă Co- 
Qisul cel mare şi Iul lonfl Armanuld, 8& nu mat supere pe călu- 

rări in stăpânirea moşiilor lor 4 

4. 1704 (7212) Ghen. 20. Mihaî Racoviţă Vvod Mold. judecă pricina 
lintre mănăstire cu Ion Hrubă, Toaderti -Sturzi şi Ion Sturzi de Căm- 
)ulu lunga, pentru fânul uneT poene. ! . . . » 

5. 1742 (7251) Sept: 22. Zapisol pentru yln4area moşteî ComăneştiT. 5 

6. 1741 t7249) luliî 28. Cartea domn^scă a luT Griprorie Ghica Vvod 
ifold. pentru stăpânirea moşiei Comăneştil pe Soloneţ In ţinutul 
sucevei. . 'i . . . . ; . » 

7. 1744 t7262) luniî 13. Zapisul Iul Simeona Diîacula, pentru baniî 

3e se obligă a da pentru a patra parte de sat din Comăneştl. ... » 

8. 1744 (7263) Noemv. 21. Cartea domn^scă a luî loannii Nicolaî Vvod 
!âtre Lupul O Balşd biv vel Med., Ispravnicul ţinutului Sucevil, osx să 
botărnic^scă moşia ComăneştT. . 5—6 

9. 1746 (726i) Noemv. 31. Mărturia hotarnică a moşiei Comăneştî din 
ţinutul Sucevei. 6—7 

10. 1750 (7268) Mal 80. Cartea de judecată a luî lordache Cantacu- 
zino, dată in pricina dintre Simeond Diîaculd cu mănăstirea Homo- 
rulQ, pentru jumătate de sat din Comăneştl de la ţinutul Sucevil. . 7—8 

11. 1708 (7216) Ghen. 7. Costandin Mihaî Cehan Racoviţă Vvod !n- 
tăresce stăpânire peste moşia Comăneştil. 8 

12. 1498 (7007) Sept. 16. Ştefan Vvod Mold. tntăresce luî Jurji Gu- 
DQenicQ stăpânire peste părţile de moşie din Băeşeştî şi din Mălini. . . 9 

13. 1566 (7063) Apr. 9. Alexandru Vvod Mold. Intăresce stăpânire 
}este moşiile Drâguşeştil ce acum se chiamă Mihăileştiî din ţinutul 
?ârligăturil pe BahluiC şi peste părţile din Băeşeştî. dăruite de Dan 
^ortarîul din Suc^va. • 9—10 

14. 1686 (7094) Iun. 19. Petru Vvod Mold. Intăresce mănăstire! Slatina 
ităpânire peste partea de moşie din satul Bâeşeştiî • . . . lOv.-ll 

15. 1586 (7093) Iun. 26. Petru Vvod Mold. Intăresce stăpânire peste 

) parte din ^atul Băeşeştiî, luî MaţarinQ ... 1 

16. 1586 (7094) Mart. 16. Petru Vvod Mold. Intăresce stăpânirea peste 

) parte din satul Băeşeştiî, cumpărată de la Maţarin » 

17. 1605 (7113) Apr. 4. Ieremiîa Movilă Vvod Mold. Intăresce schim- 

3ul făcut cu Stroicî marele Logofăt, al moşiei din Derzca cu Băişeştiî. 11V.-12 

18. 1628 (7137) Noemv. 5. Miron Barnovski Vvod Mold. Intăresce stă- 
[)ânire peste părţile din Dersca 12—13 

19. 1636 (7144) lulii 27. Vasilie Vvod Mold. tntăresce stăpânire peste 
părţile din BăişeştI de pe Moldova, din ţinutul Sucevei 13 

20. 1636 (7146) Sept. 2. Vasilie Vvod Mold. Intăresce stăpânire 

jeste 6 jerebiî din Băişeştî, cumpărate de la mănăstirea Slatina, . . 14 



248 

21. 1704 (7213) Oct. 22. Mărturia hoternio& a moşiei Băişeştn dia 
ţinutul Suceveî. U-15 

22. Mihaî Racoviţ& Vvod Mold orânduesoe pe Hejan HudloiO, A 
hotărnic^scă părţile din Băişeşt! 15 

23. 1466 (6964) Mart. 15. Petru Aron Vvod Mold. tnt&resoe stăpânire 

Iul Toadera Logofdtul peste părţile de moşie dia Derzsoa 16 

24. 1550 (7058) Mart. 17. liilaş Vvod Mold tntăresce stăpăniro luî Ga- 
vHilQ Dvornicul peste părţile din Derzsoa, cumpiirate! de la Theodora 
fata iul Dumand • > 

25. 1590 (7098) luli 2. Petru Vvod Mold latăresea stăpânire popel 
Tomşii şi nepoţilor sâî peste părţile ce aa la Derzsoa şi poate o casa 

do acolo 16V.-17 

26. 1591 (7099) Ghen. 8. Petru Vvod Mold. intăresoe mânăstir^ star 
pănire peste părţile de moşie din Derzsoa, oe i l&'H dăruit Toader. . 17v. 

27. 1593 (7101) luni. Zap^sul lui ToaderQ Ţicşa şi NicorioiO, prin 
care vind partea lor de moşie din Derzsoa. ; . 17v-18 

28. 1640 (7148) Ghen. 8. Vasilie Vvod Mold. tntăresce stăpânire peste 
părţile de moşie din Derzsca dăruite de lonaşco, feoTorul LupiduT Stroicîu. ÎS 

29. 1598 (7106) Apr. 29. leremila Moghila Vvod Mold. Intăreeoe stă- 
pânire popi! Tomşeî, peste părţile de moşie din Derzsca, oumpdrate 

de la un lonaşco feciorul Nastasil • i 

30. 1604 (7112) Maî 16. leremila Movilă Vvod Mold. judecă pricina 
pentru moşia Derzsca, dintre Zaharia Derzcoviclu cu popa Tomşe. . 18v.-19 

31. 1605 (7113) Mart. 27. Zapisul lui Dimitriî Portarlul 8ucevil, pentru 
moşia Derzsca, ce au dat-o popii Tomşa . 19 

32. 1505 (7014). Sept. 11. Bogdan Vvod Mold. Intăresce stăpânire 

uî Luca Arbore peste moşiu din Derzsoa 19v. 

33. 1608 (7117) Sept. 11. Ck)stantin Moghila Vvod Intăresoe stăpânire 

luî Filimon Paharnicul peste moşia Derzca 19—20 

34. 1609 (7117) Maî 14. Costantin Movilă Vvod intăresoe stăpânire 
peste moşia Derzsca, lui Dărzscă biv PitarQ 20 

35. 1616 (7124). Zapisul luî Zahariîa Derzca biv Pi tara, pentru zălo- 
girea uneî părţî din moşia Derzsca 20v. 

36. 1616 (7124) Mart. 27. Radula Vvod Mold. intăresce mâu&stireî 
stăpânire peste moşia Derzsca . 20v.-21 

37. 1617 (7125) Iul. 28. Zapisul lui lonaşco Stroicîu, de banii oel-aa 
Întors popa Cornacîu, pentru o jerebie din moşia Derzsoa 21 

38. 1618 (7126) Iul. 10. Radula Vvod Mold. Intăresce mânăstiret 
stăpânire peste moşia ce î-au dăruit-o lonaşco feciorul luî Stroicîu 
Logofet 2lv 

39. 1618 (7126) Iun. 23. Zapisul luî Toadera Derzsca PiUr, prin care 
vinde mânăstireî partea luî de moşie din Derzsca 2iv.-22 

40. 1618 17126) Iun. 26. Zapisul luî Zaharia din satul Derzsoa, prin 

care vinde mânăstireî partea luî de moşie 22 

41. 1618 (7126) Iul. 2. Radula Vvod Mold. Intăresce stăpânire peste 
părţile din Derzsca, cumpărate de la ToaderQ Derzsca biv Pitara şi 
Zaharia 22v. 



249 

F6ea 



616 (7124) Iul. 7 GaşparQ Vvod Mold. intăresce mânâstirel stă- 
peste părţile de moşie din Derzaca» ale luT lonaşoo StroioTu. . 22v 
628 (7137) Oct. 11. Mirona Barnovski Movila Vvod Mold. Impu- 
sce mănăstirea a stăpăni părţile de moşie din Derzsca, ce le 
ite In schimb de la Logofdtul StroicTu 23 

636 (7144) Mart. 19. Vasili! Vvod Mold. Intăresce mănăstireT stă- 
peste liărţile de moşie din Derzsca, ce le are cumpărate de la 

a Pitarlula şi de ia Zaharia 23v. 

637 (7146) Iun. 21. Zapisul Ane! fata lui Tinaşco, prin oare 

ţârului 9&(X Mihaşco partea el din Derzsca. . • 24 

636 (7145) Sept. 7. Yasiliî Vvod Mold. judecă pricina dintre 

şi feciorul el Strătulat şi ginerele eî Pătraşco cu Mihaşco Cor- 

pentru părţi din Derzsca • 

1640 (7148) Ghen. 8. Vasiliî Vvod Mold. tmputernicesce mănăs- 
stăpăni t6te părţile Lupului Stroiciu, din satul Derzsca . . . 24 v. 

1640 (7149) Noemv. 12. Vasiliî Vvod Mold. Intăresce mănăstirel 

ire peste părţile Hilipeştilor şi altele din Dersca 26 

1641 (7149) Iul. 8. Vasiliî Vvod Mold. judecă pncina dintre mă- 

3 cu Moisel, pentru părţi din Derzsca 25—26 

1641 (7149) Iul. 27. Vasiliî Vvod Mold. judecă pricina dintre mă- 

3 CU Moisi, pentru 3 jerebil din satul Derzsca 26 

1641 (7160) Oct. 22. Vasiliî Vvod Mold. judecă pncina dintre mă- 

3 cu Mihaşco Cornaclu, pentru trei locur! de casă din Derzsca . 26v.-27 

1619 (7127) Ghen. 8. Radul Vvod Mold. Intăresce stăpănire Iul 

Cornaclu peste părţi de moşie din Derzsca 27 

1634 (7142) Avg. 8. Vasiliî Vvod Mold. Intăresce stăpânire lui 

x> Cornaclu Dilacd peste părţi de moşie din Derzsca 27v.-28 

1723 (7231) Avg. 26. Zapisul Sandei Griaca, fata lui Ştefan Că- 
mia din Pomărla, prin care dăruesce nepotului sdd Mirond Ga- 

jumătate din satul Derzsca 28—29 

1731 (7240) Noemv. 6. Zapisul lui MironQ Gafenco, prin care dă- 

i mănăstirel partea lui din Derzsca 29 

1748 (7257) Oct. 16. Zapisul Ilincăl. femeea lui loniţă Cornaclu, 
ună cu fml sdQ lonâi prin care dăruesc mănăstirel partea lor din 

i 29-30 

1751 (7260) Oct 16. Mărturia hotarnică a moşiei Derzsca. . 30 
1762 (7260) Ghen. 7. Costantin Mihai Gehan Racoviţă Vvod. Mold. 
3ce mănăstirel stăpănire peste Derzsca şi jumătate din Comăneştil. 30-32 
1754 (7262) Ghen. 15. Cartea Mitropolitului lacov şi a Bpisco- 
Moldovei, prin care Întăresc mănăstirel stăpănire peste Dersca 

năneştî 32 

1764 (7262) Mart. 19. Matei Ghica Vvod Mold. poruncesce lui 
r Silion, şi altor doi boerl, să dea mănăstirel altă mărturie ho- 

% pentru Derzsca 32v — 33 

1766 (7264) Oct. 13. Matei Ghica Vvod Mold poruncesce lui Vasiii 
biv vel Stolnic şi lui Vasiliî Başotă, ca să hotărnic^scă moşia 
a de către hotarul Căndeştilor al mănăstirel Dobrovăţulul ... 33 



250 

F6e« 

62. 1756 (7264) Iun. 25. Costahlin Gehana Mihal Racoviţi Vvod 
Mold. poruncesce oelor doT boerf de mai sus. sft hotărnioă80& satul 
Derzsca de către isatul Căndeştil al mânăstiref Dobrov&ţuiai ^ . , . 33v. 

63. 1768 (7276) Ghen. 4. Grigoriî loanfl Calimaha Vvod Mold. po- 
runcesce luT lordaohe Cantacuzino s& cerceteze pricina dintre nLâoăatire 
cu Dumitraşco Gafenco, pentru satul Derzsca ....... ..... 33 

64. 1762 (7270) Ghen. 12. Mărturie hotamică a moşid Lozna a Vor* 
niculuî Lupul BalşQ, despre satul Derzsca • 33T.-34 

65. 1623 (7131) Mart. 20. Ştefan Tomşe Vvod Mold. totăresoa stă- 
pânire luî OuciuLCi luraşcovicT şi suroreT lui Măric&T, peste părţile din 
satul Romănâştif din ţinutul SucevII . • • • • . •' B5 

66. Radula Vvod Mold. Intăresce stăpănire .lui Onclul Iuraşoovfol. 
peste a treia parte din «atul Romaneşti! ....•.•..•»..• > 

67. 1704 (7212) luli 16. Mihai Racoviţă Vvod Mold. Imputemîoesce pe 
Ştefan Arinaşul,: a-şî stăpâni părţile de moşie ce are la satul Romaneştii 

din ţinutul Sucevei . ....... 35v 

68. 1715 (7223) Iul. 1. Nicolal Alexandru Vvod Mold. volnioesoe pe 
Ştefan Străjsca, â-şl lua dijma de pe moşia sa Romaneştii, din NM- 
horenl şi Stăneştî. » 

69. 1740 (7249) Oct. 8. Gregorii Ohica Vvod Mold. poruncesce luî 

Ilila Şeptelicî şi Toader Bădeliţă, ca să hotămio^scă nioşia Romaneştii. . 35v.-36 

70. 1740 (7249) Noemv. 26. Mărturia hoUrnică a moşiei Romaneşti! 

de pe Horanţ! !n ţinutul Bucevil . . 36 

71. 1742 (7250) Apr. 24. Mărturia lui Hriftoscul a Staroste de Cer- 
năuţi, despre scrisorile, sa tulul Romaneştii, ce aCi perit tn timpul pră- 
dăciuniî Muscalilor 36v.— 37 

72. 1751 (7^59) Tevr. 4. Costantina Gehan Racoviţă Vvod Mold. ju- 
decă pricina, dintre Andrei Cuparenco şi fratele sdâ cu Toaderd Urahă, 
pentru moşia Romaneştii din ţinutul Suceviî 37—39 

73. 1751 (7259) Fevr. 9. Costantin Mihaî GehanCi Racoviţă Vvod Mold. 
scrie lui DiimlQ Cantacuzino biv vel Pah. să ia sama, ce pagube a 
pricinuit Andrei Cuparenco lui Toader Brahă, la moşia Româneştii . 39v. 

74 1751 (7259) Mart. U. Zapisul luî ToaderQ Biahă, prin care dă- 
ruesce raânăslireî a şiSsea parte din moşia Romaneştii 40 

75. 1755 (7264) Noomv. 11. Matoî Ghica Vvod Mold. porunc«»sce la 
doi boerl să cerceteze pricina lui TofilQ Brah Monah cq Andrei Cupa- 
renco, pentru hotarele moşiei RumăneştiT • . . . 40v.-4l 

76. 1756 (7264) Mal 10. Mărturia hotarnicâ a moşie! Romaneşti! din 
ţinutul Sucevei 41 

77. 1757 (7266) Dec. 16. Zapisul luî Tofila Monah, pentru moşia Ro- 
maneştii ce a dat-o iu stăpânirea mănăstire! . . . 41v. 

78. 1445 (6953) Fevr. 18. Ştefan Vvod Mold. face cunoscut cum Lazărâ 
şi fratele s6a Stancîuld aQ dăruit mânăstireî Homorul satele Vorni- 
ceniî, Antileştiî şi Părteştiî 42 

79 1489 (6998; Noemv. 22. Ştefan Vvod Mold. intăresce stăpânire 
mânăstireî peste satul GloJenil ce le este dat de Ştefan Vodă. ca 
schimb pentru seliştea Gura-Homoruluî, a raânăslipel Voroneţul . . 42—43 



251 

>72 17180) Apr. 13. Zapisul Iu! Vasillî Talpă, prin care dăruesce 

rel Homorul, moşia Iu! de la Olod^nî din ţinutul Dorohoiulu!. 43 

U2 (7120) Apr. 16. Ştefan Vvod Mold. iQt&resoe stăpânire mânăs* 

•morul peste satul Stăucenil din ţinutul Dorohoiulu! 43 v. 

)62 (7170) Ghen. 3. Istratie Dabija Vvod Mold. im pu terni cesce 
neiiul mănăstire! Homorul, ca să-ş! apere rediul de Ia Vorni- 

..••••••••••••. 43V-44 

lOO (7206) Iul. 12. Antioh Costantin Vvod Mold. intăresce sU- 
mănăstire! Homorul peste moşia din Gloden! de la ţinutul Do- 

iî, dăruită de Vasili! Talpă 44 

r06 (7214) Avg. 4. Antiohi! Costantin Vvod Mold. judecă pricina 
Paraschiva stariţa mănăstire! Topoiiţa cu Ierimiîa BotezQ pen* 

^ia Gloden! » 

730 (7239) Dec. i7. Grigoriî Ghica Vvod Mold. judecă pricina 
nănăstirea Homorul cu Nicolae Talpă ce a fost Comis, pentru 
}lodeni! 44v.— 45 

32 (7240) Maî 3, Grigoriî Ghica^ Vvod Mold. Intăresce stăpânire 

ireî Homorul peste moşia Gloden! 45v. — 4G 

33 (7241) Ghen. 14. Zapisul Eleni!, Mărie! şi al Comisului Nicolae 

prin care dăruesc mâuăstireî Homorul moşia Jor de la Gloden! . 46—47 
776 (7283) Iu). 9. Zapisul Iu! Methodie Dicheul mănăstire! 
prin.c^rş se JrxvQesce cu vechilul mănăstire! Homorul, pentru 

î moşie! Ştube!af)i! de către Glod^niî 47 

)62 (7070) Mart: 47. Eraclid Despot Vvod Mold. Intăresce mă- 
Homorul stăpânire peste moşia Ferede!aniî şi StrahotinulCl . 48 
509 (7118) Noemv. 20. .CosUntin Moghila Vvod Mold. Intăresce 
•e mănăstire! Homorul peste isAtul Bucăteni!, ce 1-a luat In 
de la An.droqicQ Paharnicul pentru siliştea Strahotinul ... » 
612 (7120) Ghen. 29. Ştefan Vvod Mold. Intăresce stăpânire mâ- 
Homorul peste satul Strahotin. .............. 48v. 

512 (7120) luli 24. Ştefana Vvod. Mold. intăresce stăpânire mâ- 
Homorul peste satul Strahotinul ............ » 

ipisul luî Rafaila, Dicheul mănăstire! Homorul, prin oare vinde 

krahotinula Iu! Dumitraşco vjstîarniculii. 48v.-49 

apisul mănăstire! Hpmorul de vîn4area moşie! Strahotinul Iu! 

jşco Vornicul de Botăşen!. . . . . . ^ . 49 

561 (7169) Iun. 16. Alt zapis, idem 60 

>68 (7177} Oct. 45. IlilaşCi Alexandru Vvod Mold. poruncesce 
işco PărcăUbulO, ca. să hotărnic^scă hoarul Strahotinuluî, des- 

tea luî Coleş^ » 

591 (7199) Apr. 26. Zapisul Iu! Savvin fost medelniceriQ mare, 

arin care dăruesc mănăstire! Homorul părţile lor din Strahotin 60— 51 

J2b (7233) Iul. 6. Scrisbre prin care se arată hotarele moşie! 

inul 61 

^09 (7247) Iun. i. Mihaî Racoviţă Vvod Mold. volnicesce mâ- 
Homorul a opri prinderea peştelu! din heleşteul de la moşia 
inul 62 



252 

100. 1769 (7268) Noemv, 28 loan TheodorO Vvod Mold. acrie luf 
lorilache Cantacozino biv vel Pah. ţi lui Gheorghiî Vom. de BoUşem 
s& cerceteze pricina dintre Egumenul măn&slirel Homorul cu lanache 
grecQ cupeta de Botăşenl, pentru moşia StrahotinulQ 62-S3 

101. 1764 (7263) Oct. 24. M&rturia lui Oimitril. sluga tul loan Os- 
machi şi alţii, pentru moşia 3trahotinulCt te a {inut-o Osmachi In a- 
rend& de Ia m&n&stirea Homarul â3 

108. -1760 (7268) Iun. 20. loannft TlieodorQ Vvod Mold. scrie Iul Dosi- 
thel Episcopul R&d&u(uluf şi lut lordache Cnntacuxino biv vel Pali. 
CB B& hotărnicâscă moşia Strabotitiul 53v. 

103. Scrisdrea de m&rturie a Iul CoslAntin GindulQ, pentru iazul de 

!a Strahotin ■ 

104. 1631 (7039) Mart. 24. Petru Vvod Mold. dlruesce mănăstrreî Ho- 
morul o prisacfi la Bohotin din cea parte de Pruta &i 

105. 1666 (7094) Mart, 28. Petru Vvod Mold. tntăresoe st&pâDlre mJi- 
aSslirel Homorul peate p&rţile de moşii din Bălţ&ţtl, Derzscs, şi pri- 
saca de la Bohotin Mv.-K 

106. 1616 (712S) Apr. S. Vasilie Vvod Mold. intftresoe atftpftnire 
mânăatirel Homorul peste prisaca co este la Bohotin In Covasna . . && 

107. 1626 (7134) Apr. 11. MironQ Barnovalci MoghiUt Vvod Mold. 
Intireaoe atSpănire m&nftstirel Homorul peste prisaoB de la BohotinQ 

n Covaana ' 

108. 1627 (7136) Dec. 10. Alexandru Vvod Hold. iDtftraaoe st&pftaire 
mănăattrel Homorul peste prisaca de la Bohotlna la Covuna ■ • . . tA"- 

109. 1631 (7139) Fevr. 8. Mărturia hoUrnicft de Ia Branişte dintre 
m&n&sltrea Homorul şi Dobro\&tul 6Civ.-S{ 

110 1634 (71J3) Der. 15. Vasilil Vvod Intăresce sl&pAnIre ininSs- 
liref Homorul peste prisaca de la Bohotin In Covaana > 

UI. 1642 (7160) Iul. 16. VasiiiI Vvod Mold. tmputemioeaee mAnfts- 
lirea Homorul astftp&m prisaca ce are tn Branişte la BohotiaD l&ng& 
Covasna 66v. 

112. 1663 <7171) Iun. 16. Dabija Vvod Mold. poruncosoe slugilor 
domnesci dijmuitorl s& nu iea dijm& de la prisaca mtoftstirel Ho- 
morul, ce are la Covasna lăngft Bohotin ' 

113. 1665 (7173| Ghen. 11. Evstratil Dabija Vvod Uold. Int&reaoe st»- 
pătiire mÂnăstirel Homorul peste locul de la Covasna şi Branişte . . 66v.-i7 

114. 1669 (TI77| luli 10. Duca Vvod Mold. poruncesce slugilor dij- 
muitorl a nu se atinge de prisaca ce are măn&stirea Homorul In Co- 
vasna lângft Bohotin • 57 

116. ICU (7120) Oct. 28, Duca Vvod Mold. poruncesce Iu! loan Br4- 
nlşterluia sil m^rgă la Branişte, să sc6[A pe un Gheorgbiţft, oe şl-a 
pus prisaca pe locul mânăstirel Homoruld 51v. 

116. 167o (7183) Avg. 17, Dumilraşco Cantacuzino Vvod Mold. 1«- 
Iftresce stăpânire mân&alireî Homorul peste moşia de la Covasna . - ■ 

117. 1676 (7184) luli 11. Antonii Rosat Vvod Mold. Imputernicesce 
mănăstirea Homorul a-ş! stfipăni prisaca oe are In Branişte Ia BoholinO 



F6ea 

118. 1692 (7200) Iul. 9. Costanlia Vvod Mold. imputemicesce mănăs- 
tirea Homorul a*şT lua dijma de pe moşia ce are ia satul Covasna In 
Branişte 58 

119. 1693 (7201) Iul. 12. Ck)staQtin Duca Vvod Mold. poruncesoe Bră- 
niş terilor a nu supdra mănăstirea Homorul cu luare de dijmă de pe 
prisaca de la Ck)va8na pe Bohotin » 

120. 1700 (7208) Iul 12. Ântioh Ck)stantin Vvod Mold. intăresce slă- 
pănire mănăstird[ Homorul peste moşia Covasna » 

121. 1766 (7264) Ghen. 14. Mărturia lui Tanasi! ce a fost vănător 
domnesc şi alţii, In privinţa schimbului ce ar fi făcut un lond Hiliţă 

cu călugării de la Homorul, pentru o prisacă •••... 58v.-59 

122. 1760 (7268) luli 6. loan TheodorQ Vvod Mold. scrie Mitropoli- 
tului şi la doi boerl să cercetea^ pricina, ce are mănăstirea Homorul 

cu HiliţeniT, pentru mo^itL Covasna 59 

123. 1760 (7268) luU 16. Cartea de judecată a Mitropolitului Gavriil 
şi a trei boerl, dată In pricina dintre mănăstirea Homorul ou Hiliţeniî, 
pentru moşia Covasna 59-60 

124. 1760 (7268) luli 16. loan Theodora Vvod Mold. imputerniceece 
mănăstirea Homorul a-şl lua dijma de pe moşia Covasna şi Zlătănoala 

din ţinutul laşului • 60v. 

125. 1762 (7270) Avg. 26. Origorii loannâ Vvod Mold. Imputornicesce 
mănăstirea Homorul a-şl lua dijme de pe moşia Covasna şi Zlătunoaîa. » 

126. 1520 (7088) luli Ştefan Vvod Mold. intăresce stăpănire mănăs- 
tire! Homorul peste t6te moşiile ce are, unele cumpărături, altele de 
danie 61—62 

127. 1536 (7044) Qhea 18. Petru Vvod Mold. Idem, idem . . . • . 62-63 

128. 1539 (7048) Noemv.dO. Stefon Vvod Mold. Idem, idem .... 63—64 

129. 1555 (7063) Apr. Alexandru Vvod Mold. Idem, idem 64v.-65 

130. 1599 (7107) Mart. 80. Ieremia Movila Vvod Mold. Idem, idem . 65v.-66 

131. 1663 (7171) Ohen. 4 EvstraUI Dabije Vvod Mold. Idem, idem . 66v.-68 

132. Idem, idem (Fn^^ent) 68v.-69 

133. 1639 (7147) Avg. 12. Vamlil Vvod Mold. Intăresce stăpănire luî 
Mihaşco Cornacl peste părţile de moşie din Derzsca 70—71 

134. 1520 (7088) Juli. Ştefan Vvod Mold., despre hotarele iazeruluî 
Or^hovul şl ailor băl^ âle mănăstirel Homorul 71 

135. 1536 (7044). Petru Vvod Mold.. despre prisaca din Cerneşti, de 
subt Bohotin, şi aitete, ale mănăstirel Homorul > 

136. 1539 (7048) Noemv. 80. Stefăn Vvod Mold. Idem, idem .... 71v. 

137. 1546 (7054) Mai 27. Petru Vvod Mold. Intăresce stăpănire mă- 
năstirel Homorol peiCe Jumătate iazărul dela Or^hov, peste bălţile Be- 
şUeie şi Olti^tieţtiia. 71v.-72 

138. 1584 (7098) Apr. 14. Petru Vvod Mold. Idem. idem 72 

139. 1590 <7098) Hai 18. Idem. Idem, idem » 

140. 1591 (7099) Mai 87. Idem. Idem, idem 72v. 

141. 1588 (7001) Iul. 87. Idem. Idem, idem » 

142. 1596 (71081 Apr. 6v AronA Vvod Mold. Idem, idem • 



254 

F<ti 

143. 1613 (7121) Apr. iO. Ştefan Vvod Mold. Intăresoe st&pâoire mâ- 
năstireî Homorul peste t6te iazurile şi hotarele ca Are. « . . . • . . 78t. 

144. 1619 (7127) Ghea. 12. Oaşpar Vvod Mold. Impulerniceaoe mâ- 
n&stirile Homorul şi Moldaviţa a-şT st&pftni iaz&rele şi gftrldle oe aa . 72v.-13 

145. 1641 (7149) Pevr. 14. VasiiiI Y^mâ MBlft rd^mrMinr. .... 73 
14G. 1764 (7d69 Oct. iO Afate! Ghica Vvod Mold. InC&recioe stftpAnire 

mănăstire! Homorul peste iazărul Orâhovuld şi dou6 gârle. ..... » 

147. 1768 (7276) Mai 28. Grigoril Ioana CalimahH Vvod Mold. po- 
runcesce la doi boerf ca să hotărnic^scă moşiile mAfiftsUrer Homorul : 
Orihovulâ celQ mare, satul BuboTugil şi altui pe Gahova ...... 73? 

148. 1519 (7027) luli 1. Ştefan Vvod Mold. dftnieece lui Toadera Pftr- 
călabulQ de la Cetatea nouă, un loc din pustie la Gahova, satul To- 
danii şi siliştea Lucianii 74t. 

149. 1597 (7105) luni 3. Ierimie Movila Vvod Mold. tntăresce mă- 
năstire! Homorul stăpănire peste satele Troeneşti!, Lucianii şi Toclanil . » 

150. lerimila Movila Vvod Mold. judec4 pricina dintre mănăstirea 
Homorul cu Ivan UşenulD, pentru satul Buboiugil (Fragment) • 

151. 1602 (7110) Ghen 19. Carte de danie a satelor Vlăioenil, Gă- 
limanil şi Flrişcanil către mănăstirea Homorul ........... To 

152. 1640 (7148) luli 15. Vasili! Vvod Mold. judecă pricina dintre 
mănăstirea Homorul cu Dan şi lane ginerile Iu! Manole, pentru satul 
Hrincani! • 

153. 1748 (7257) Dec. 13. Mărturia Iu! Dumitru Pascala, dată preotu- 
lui SimeonQ despre judecata avută de rezeşi! din NegoteştI cu ToaderCi 
Boldişorâ, pentru HuhurezQ. 76 

154. 1751 (7259) Mal 26. Zapisul lui Dumitraşco, nepotul lui Platon. 
prin care imputernicesoe pe părintele Callistru. a stăpăni partea lui de 
moşie din Negoteşt! > 

155. 1752 (7260) Ghenar. 11. Zapisul lui Callistru leromonahulQ, prin 
care dăruesce mănăstire! Homorul părţile Iu! de moşie din Negoteşt!. 76v. 

156. 1558 (7066) Apr. 11. Alexandru Vvod Mold. tntăresce stăpănire 
mănăstire! Homorul peste via ce o are danie In D^lul lui Vodă. . . 7? 

157. 1605 (7113). Zapisul lui Paisil călugărul şi Athanasila călugăriţa, 
prin care dăruesc mănăstire! Homorul o vie a lor. ........ 77v. 

158. Mărturia lui loniţă BantăşQ, prin care arată că a dăruit mă- 
năstire! Homorul o vie din satul Măstăcanuld • * 

159. 1623 (7131) Iul. 29. Ştefan Tomşe Vvod Mold. Intăresoe stăpă- 
nire mănăstire! Homorul peste via de la Cotnariu din D^lul Episcopului. > 

160. 1647 (7155) Apr. 1. Zapisul Iu! Mihălaşco BeldimanQ, prin care 
dăruesce mănăstire! Homorul doud fălci vie la CotnarCi 78 

161. 1680 (7188) Ma! 8. Zapisul mănăstire! Homorul. pentru vin^area 

a doud făic! vie Ia Cotnariu > 

162. 1748 (7257) Oct. 23. Zapisul preotului Qrigori! de la Sţrăoani! 
de susCi, pentru dania şi schimbul unor pog6n0 de vie cu altele ale 
mănăstire! Homorul • • * 

163. 1760 (7268) Ghen. 21. Zapisul Iu! Ghenad ie, Egumenul mănăs- 



2o5 

F6ea 

)rul, pentru via şi alte lucrurî, ce a dăruit n^murilor, precum 

reî Horaorul 78v.-79 

4 (7252) Mart. B. Zapisul luT Isaila, Egumenul de la Sfeti 
in care d&ruesoe mânâstirel Homorulo livede, caresech^mă 
laşco 80 

3 17262) Sept. 6. Zapisul luî Simeonâ Vi(elar şi alţi!» pentru 

i o casă ce a dăruit mănăstireî Homorul » 

4 (6953) Sept. 23. Stetan Vvod Mold. scutesce mănăstirea 

i de vama de peşte Si 

►3 (6962) Oct. 8. Petru Vvod Mold. Idem, idem » 

6 (6964) Ghen. 20. Petre Vvod Mold. scutesce satele PărteştiT 

a ale mănăstireî Homorul de t6te dăjdiile » 

•9 (6%7) Avg. 30. Ştefana Vvod Mold. face obroc mănăstireî 

pe fîe-care an cate 5 polob6ce vin > 

i2 (7170) Ghen. 10. Duca Vvod Mold. iartă de dajdie pe un 
ai mănăstire! Homorul, din satul BăişeştT 81v. 

6 (7174) Avg. 31. IliTaşCl Alexandru Vvod Mold. poruncesoe 
din ţinutul SuceviT să nu supere cu nicT o dajdie pe un 

e la BăişeştT, sat al mănăstire! Homorul » 

3 (7181) Apr. i. StefauQ Vvod Mold. scutesce de dajdie pe 
ir!u al mănăstire! Homorul, de la satul Covasna din ţinutul 
• ......*...• >• 

7 (7235) Ghen. 12. Grigoriî Ghica Vvod Mold. scutesce do! 

nn\ at mănăstire! Homorul de t6te dăjdiile » ^ 

3 (7241) Ma! 19. CostantinQ Nicola! Vvod Mold. dă aceeaşi 

. 82 

4 (7242) Ghen. 15. Costantinâ Nioolal Vvod Mold. scrie călu- 
la Homor, ca să caute singur! de moşiile mănăstire! şi să 

reineze • 

5 (7243) Ghen. 11. Cîostantina Nicola! Vvod Mold. Intăresce 
Lstire! Homorul: cate 2 oca unt-de-lemn pe fie-care lună din 

mare domn^scă • 82v. 

•6. (7244) Ghen. -10. Grigori! Ghica Vvod Mold. face aceeaşi 

1 

7 (7265) Ghen. 17. Costantin Gehan Racoviţă Vvod Mold. 
lănăstirea Homorul de deslatină, goştină ^i altele ..... 82v.-8^. 

8 (7276) Ghen. 14. Grigori! loanfl Calimahâ Vvod Mold. dă 

utirî 83 

8 (7136) Ghen. 13. Miron Barnovschi Vvod Mold. hotăresce 
e trebue a se face în privinţa vecinilor fugiţi de pe moşiile 

mănăstiresc!, eto i . . . . 84v.-85 

3 (7261) Ghen. 9. Costantin Miha! Gehan Racoviţă Vvod Mold. 
esce pe Egumenul mănăstire! Homorul, ca să-ş! strlngă ve- 

î unde I-ar afla 85- 

î (7266. Ghen. 11. Scarlata Grigorii Ghica Vvod Mold: îm- 
;e pe Egumenul mănăstire! Homorul a-şl lua dijma de la 
e Vornicenil, Derzsca, Măgura, Părteşti! şi Bălaşeştiî. ... » 



2 56 

F6ei 

183. 1766 (7274) Ghen. 15. Grigoriî Alexandru Ghioa VvodMold. Im- 
puternicesce pe Egumenul mân&stirel Homonil a opri pe ori-K^ne sft 
v!n4& vin şi i*achiQ pe moşiile măn&stirel. ... •...•;... 85 

184. 1771 (7279) lanuaril 2. Cartea DivanuLid Cnejii MokL tn privinţa 
dijme! şi celor-lalte dârî, ce este in drept mftnăstirea Homoml a lua de 
pe moşiile sale 86 

185. 1771 (7279) Ghen. 4. Cartea Divanului CnejîşI Mo|d. împuterni- 
cind pe Egumenul de Homor a strfnge tot venitul depe mo^te aale . 87 

186. Vlad Vvod Rom., feciorul Radului Vvod» d&ruesoş mâoăsUrd 
Homorul un ţigan, cu ţiganca şi şdse feciori a! lui • 88v.-89 

187. 1663 (7171) Ghen. 4. Evstratil Dabije Vvod Mold. Int&rasoe atft- 
pănire mănăstire! Homorul peste moşiile şi ţigani! ce-! are. . . . . 89v.-90 

188. 1665 (7173) Ghen. 11. «Altă priveleghilai de la aoelaş! Domn . 90 

189. 1742 ^7250) Ghen. 20. Scris6rea Egumenilor de Putnaşi deVo- 
roneţ către Egumenul mănăstire! Homorul pentru Impărţăla unor ţigani. 90v.-9l 

190 1752 (7260) Ghen. 29. 8cris6rea Egumenului de la Sintiii! către 
Egumenul de Homor, pentru schimbul une! fete de ţigan. ; . • . . 9i 

191. 1752 (7260) Iun. 4. CosUntin Miha! Gvhana Raooviţă Vvod Mold. 
scrie Iu! Dinuld Cantacuzino biv vel Pah. şi Iu! Lupul Balşfi biv vel 
Ban, să cerceteze pricina mănăstire! Homorul cu Moldoviţa şt Voro- 
neţul, pentru nisce ţigan! r . . » 

192. 1752 (7260) Iul. 27. Scris6rea Iu! loanichi! Egumenul Moldoviţi! 
către Chipriland, Egumenul mănăstire! Homorul, pentru Impftrţâla unor 
ţigan! 91v.-92 

193. 1758 (7266) Iun. 29. «Izvoda de toţ! ţigani! mănăstire! Homorulul». 92-93 

194. 1758 (7266) Iun. 24. Scns6rea Iu! Venedicta. Egumenul de Putna, 
către Egumenul mănăstire! Homorul, pentm tmpărţ^la de ţigan!. . . 93 --94 

195. 1759 (7267) Fevr. 20. Scris6rea Iul Gheorghi!, Egumenul Moldo* 
viţii, şi a Iu! Macariî, Egumenul Voroneţulul, către Macarii, Dicheul 
Sucevil, pentru un ţigan al mănăstire! Homorul 94v. 

196. 1759 (7267) Iun! 7. loan Theodora Vvod Mold. hotăresce, ca 
6meni! strein!, ce ţin ţigănci mănăstiresc!, să nu se supue cu dajdie, şi 
altele i . . . 94v.-95 

197. 1760 (7268) Iun. 22. loanG TheodorQ Vvod Mold. Imputerni- 
cesce pe Egumenul mănăstire! Homorul a-ş! stringe ţigani!| de or! 
unde i-ar afla 95v. 

19S. 1762 (7270). Izvod de Impărţ^la ţiganilor mănăstire! Homorul . 

199. 1766 (7274) Ghen. 12. Grigoriî Alexandru Ghica Vvod Mold. 
volnicesce pe un Armăşel a stringe ţigani! Împrăştiaţi a! mănăstire! 
Homorul " 

200. 1767 (7275) Fevr. 6. Scris6realu! ZosimQ Başotă SulgerO, pentru 
nisce ţigan! "96 

201. 1768 (7276) Ghen. 10. Grigoriî Ioana CalimahQ Vvod Mold. im- 
puternicesce pe Egumenul de Homor a-ş! stringe ţigani!, de or! unde 

l-ar afla , »» 

202. 1768 (7276) Fevr. 4. Scris6re de Împuternicire pentru a se atrlnge 
ţigani! mănăstire! Homorulu! » 




257 



F6ea 



203. 1768 (7276) Fevr. 16. Ţidula lui Pahomii Egumenul Putniî pen- 
:ru o ţigancă 96 

204. 1768 (7276) Febr 7. Soris6rea luî Sandu BursucanuM, pentru 

un ţigan ai mân&stirel Homorul 96v 

205. 1768 (7276) Mal 16. Anaforaua veliţilor boari, în pricina mâ- 
năstireî Homorul, pentru un ţigan cu copiii sgî ' 96v.-97 

206. 1768 (7276) Maî 18. Anaforaua veliţilor boerî, dată In pricina 
mânăstireî Homorul cu un lonQ ţiganul • 97v.-98 

207. 1769 (7277) Mart. 30. Scrisorea unor Turci, dată Egumenului 

de Homor, In o pricină ce a avut eu loniţă Belica. pentru nisce vite . 99 

208. 1770 (7279) Noemv. 8. Scris6rea luî Toader SilionQ către Egu- 
menul mănăstire! Homorul, pentru o ţigancă > 

209. 177i (7279) Qhen. 10. Cartea Divanului Onejieî Mold., prin care 
imputernicesce pe Egumenul mănăstire! Homorul a-ş! stringe ţigani! 

de or! unde î-ar afla 99v. 

210. 1776 (7284) Fevr. 3. Scris6rea luî NarchisO, Egumenul Drago- 
niirnii, către Egumenul mănăstire! Homorul pentru o ţigancă .... > 

211. — Izvod de n^mul luî Pantele! ţiganQ s 

212. 1776 lanuariî 1. aCondică de toţ! ţigani! sfinte! mănăstiri Ho- 
nioruluî.» 100—102 

213. cCare fericita ctitora au data moşii sfintei mănăstiri Homo- 

'uluî, şi c6 moşila, şi !n car6 ana şi lună ll-au datQ.» i03— 104 

214. «EcxtractQ de toate scrisorile cate are sfănta mănăstire Ho- 
norulQ, de la zidirea e! şi pană intru acesta an i776 Ghen. 1.» . 105 

216. «Care fericita ctitord au dat ţigan! rob! sfintei mănăstiri lio- 
noruluT, şi in ce and şl lună !-au datQ.» 106 

216. 1539 (7048) Noemvril 30 Ştefana Vvod Mold. intăresce stă- 
)ânire mănăstire! Homoru) peste t6te moşiile ce are, intre car! este 

ii Feredeenî 107-.108 

217. 1562 (7070) Mart. 17. Ioana Vvod Mold. întăresoe stăpânire 
nănăstirel Homorul peste s.itul Feredeenil şi StrahotinulQ 110 

218. Scridbrea Egumenilor de la mănăstirile Homorul şi Sflntul 
>ava, prin care fac cunoscut Domnului cum s'aa aşezat, in privinţa 
lotarelor moşiilor FeredeTan! şi Hrăneşti, despre Drăguşenl, Stroeşt! 

\ Cudrevinţ! 111 

219. 1665 (7173) Ma! 20. Evstratii Dabije Vvod Mold. intăresce stă- 
)ănire mănăstire! Homorul peste satul Feredelanil şi Hrăneşti! din 
inutul Hărlăulul, după cum aa fost alese de Toadera V^treşQ Vor- 

licul de gl6tă lllv.-4I2 

220. 1714 (7222) Ghen. 12. Nicola! Alexandru Vvod Mold. intăresce 
udecata dintre mănăstirea Homorul cu mănăstirea Sfintui SaVa, 

>entni călcarea hotarelor moşie! Feredelanil 112v.-113 

221. 1539 (7048) Noemv. 30. Ştefana Vvod Mold. intăresce stăpânire 
aânăstire! Homorul peste satul Feredeenil, Hrăneşti! şi Corceşti! . 116v. 

222. 1662 (7070) Mart. 47. loanna Vvod Mold. intăresce stăpânire 
aănăstirel Homorul peste satele Feredelanil şi Strahotinula. • . • 116v.-117 

Manuscripte rotnâneâel» 



258 

F6ea 



23. — Scrisorea Egumenilor mănăstirilor Homoml şi Sllntul Sava, 
prin care fac cunoscut Domnului, că se fnvoesc pe alegerea i&cată 
de Vornicul V^trişâ la moşiile FeredeîanT şi Br&neşt! 117 

224. 1665 (7178) Mal 20. Evstratiî Dabije Vvod Mold. Intftreece stă- 
pânire mănăstire! Homorul peste satele FeredeTanil şi Brăoeşţil. . 117v.-118 

225. 1714 (7222) (?hen. 12. Nicolal Alexandru Vvod Mold. Int&resce 
J udecata dintre mănăstirea Homorul cu mănăstirea Sftntul Sava, pen- 
\\i călcarea hotarelor moşie! Feredelanil de către moşia Cudreviaţil. 11^ 

226. 1777 Ma! 29. Cercetarea pricine!, dintre răzeşii din Valea Iu! 
Hileţâ cu mănăstirea Homorulu!, pentru o parte de moşie de lâogă 
Covasna • 14S 

227. 1778 Mai. 29. Cartea de judecată a veliţilor boeri, dată In 
pricina dintre mănăstirea Homorul cu Miha! Buşilă şi alţif, pentru 
moşia Covasna • • 144-147 

228. 1 778 lunii 3. CostantinA Dimitri! Muruz Vvod Mold. Int&resce 
stăpânire mănăstire! Homorul peste moşia Covasna 147 

229. Cercetarea pricine! dintre mănăstirea Homorul cu SimioQ Vor- 
nicul, pentru alegerea hotarului moşie! Comăneştil (Fragment). . . 148—150 

280. 1778 Sept. 1. Izvod de 6meni! cerut! de Simion Tăutul să 
jure pentru un semn de hotar, ce se cuprinde In ispisocul Iu! Ştefan 
Vvod Mold., pentru moşia Părteşti şi Comăneşti 153 

Pe f6ea 116 se află următ6rea fosciiiiţare: 

((în ştiinţă să fiKa tuturoru. 
«în anulu 1777 fiindii Igumenii sfinte! mănăstîrî Homorulul 
sfînţie-sa kyr Dosithe! Putnialulâ, s'au siliţii şi au fJicutâ con- 
dică de moşiile numite! mănâstirY, după cumâ anume şi pre 
răndâ arată într ansa, şi celelalte moşi! toate s*au scrisa, Tar mo- 
şi!a Feredeîani!, şi moşiîa Brăneşti! nu s'au scrisft, fiindu câ 
scrisorile acestora 2 moşi! era Ia preosfinţie-sa kyriu kyr Ga- 
vriilii Mitropolitulii Moldoviî. Iară întru acestii anii 1779 fiindu 
Igumenâ numite! mănăstîrî sfinţie-sa kyrCi Anthimâ larăş! Put- 
nîanu, au adusu scrisorile acestora 2 moşi! dela MitropoIi!a, şi 
după acela au socotita cu fraţi! ca să le scriîa întru acîastaşl 
condică, şi au poftitu pre Arhimandritul^ Vartholomeî Maze- 
rîanulu Iarăşi Putnîanâ, carele văzăndu că aceste trebuinţe sănlii 
spre folosulu numite! mănăstirî, au venită la numita mănăstire, 
(fiindu că !arăş! sfinţie-sa au scrisă şi numita condică), şi au 
scrisă întru aclastaşî condică şi scrisorile acestora 2 moşi! ce 
s'au zisă ma! sus adecă a Feredeeniloră şi a Brăneştiloră, care 
dintru început săntă scrisă şi cu moşi!a Strahotinulă. Aşijdere 
au ma! scris şi locuia celoralalte moşi!, ca or! ce pricină a fieşte- 
care moşii să va naşte de acmu înainte, să să scrie întru acîastaşl 



259 

condică, spre cunoştinţa tuturora, după cumu anume şi pre 
rându s^au scrisa intru aclastaşi condică. 

«Anulu 1779 Avgustâ 17 sau scrisu aceste scrisori întru 
aclastaşi condică.» 

No. 112. 

In-folio. — 242 foî ; are numerotatie veche, care începe cu f6ea 191 (cele 
190 dinainte lipsesc); lipsesc foile 392—394, 396—397, 437 şi urmc1t6rele până 
la sfirşit — Sec. XVIII. — Cumpărat dela anticarul Şaraga, la 3 Februarie 1894. 

Letopiseţul ţSreî Moldovet de loan Neculce. 

Kogălniceanu, Letopiseţele, ed. laşî 1845. tom. II, p.l93 şi urm. ; ed. Bu- 
curescî 1872, lom. II, p. 175 şi urm. 

Volumul cuprinde: 

1. «O samă de cuvinte ce nu sănt scrise in L^topisăţ, ce numai din om 
in om s'au auzit care 8*au scris Înainta Domnii! Dabijii Vodă. — Deci! cine le 
va cr^de bine va fi, Tar cine nu Ie va cr^de îarâş va fi bine, cine precum 
iî va fi voia aşa va face.» 

Aceste «cuvinte» Încep aici cu cel dela N-rul 24 din ed. Kogălniceanu şi 
urm^ză până la N-rul 28; lipsesc N-ri le 29—37 privi t6re la Gheorghe Ştefan 
Vodă şi Ghica Vodă; urm^ză N-rile 38— 42 privit6rela Ştefan iţă Vodă; după 
acestea sint scrise căte-va relative la epoca anteri6ră, N-rile 10, 14—17, unul 
despre Aron Vodă, -18, 19, din ed. Kogălniceanu. 

2. Letopiseţul luT loan Neculcea dela Domnila Dabijii Vodă, — Capii 78 
(din Întreg letopiseţul Moldovei In caro a fost cuprins şi acest volum) până 
la sfirşit, de unde lipsesce o f6e cu cel din urmă alineat. 

Xo. 113. 

In-folio..— 682-f-LXXII pagine. - Secol. XIX (1835). - Bibi. Scheiană. 
Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor de Dimitrie Cantemir. 
Pentru redacţiunea latină a Predosloviei aQ remas paginele albe. 

La pag. 681 jos este scris de mâna scriitorului volumului: 

«Sfîrşitul Hronicului pentru vechimea Romano-Moldovlahieî, şi luî Dumne- 
zeu laudă. — S'au scris de Samuil Botezat, Profesor limbeî Ghermane, în anul 
de Ia Hs. 1835.1» 

Alăturea de acostă notă este scris de G. Seulescul: «Colaţionându-se din 
cuvlnt In cuvînt>aa aflat întocmai cu or ighinalul. — G. Seulescul Paharnic.» 

Pe pagina din urmă LXXII este scris : 

• Sau scrislde Samuil Botezat, profesor» şi alăturea, do mâna luî Seulescu: 
tColaţionându-seJdin cuvint în cuvtnt cu orighinalul s'aQ aflat întocmai. — 
G. Seulescul Paharnic.» 



260 
No. 114 

In-folio -Foî 237 (f6ea 1 lipsesce).— Secol. XIX (1804).— BibL Soheianl 

Letopiseţul Moldovei scris de Vornicul loan Neculoea (în Ko- 
gălniceanu, Letopisiţile, Tom. II, ed. Iaşi 1845 pag 193 şi urm^ ed* 
BucurescY 1872, tom. II, pag. 175 şi urm.). Copie făcută de An- 
tohi Sion la 1804. 

Cuprinde: 

Foae 

1. Letopiseţul ŢSret Moldovei (1662—1743) de loan Ne- 
culcea 2-226 

2. ((O samă de cuvinte ce nu sănt scrise în letopiseţ, ce 
numa! din om în om s'au auzit; deci cine le va crede 
bine va fi, Iar cine nu le va crede Iarăşi bine va fi ; cine 
precum îl va fi voia, aşa va face». (După ed. Kogălniceanu, 
N-rele 10, 14, 15, 16, 17, un cuvînt despre Aron Voevod, 

18, 19, 24, 25 începutul, restul perdut) 230 

3. ((Din izvoadile răpousatului Nicolal Costin cl-au fost 
vel Logofăt» — începând cu vorbele : «Moldovenii dintru*n- 
ceput au fost un norod slobod...» 234 

4. ((Legăturile celi primite şi întărite de Inpăratul sint 
aceste.» 234v. 

Pe foea 226,1a sfirşitul textului letopiseţului, se află următ6rea Însemnare : 

((1804 Fevr. 6 am început a scrie, Săptv. 14 am sfărşit acest 
letopisăţ de scris. — A. S.» 

((Şi s*au scris de mini lubitorlul de ostenele prin ostenlala 
dreptei mele mălnl în zilele pre luminatului şi pre înălţatului 
Domnului nostru Alexandru Muruz Voevoda a toată Moldo-Vlahiîa, 
la let 1804 Săpt. 14.— Antohi Sion.» 

((Sâ să ştie că întru acest letopiseţ sănt 5 măini, ce dintăî 
laste a me, ce de al doile laste a frâţini-meu a lui loaniţă, ce 
de al treile laste a Logofătului Ion de la moş lanachi Dan biv 
jicnicer, ce de al patrula laste vătav : Costachi Bogzan, Iar ce 
de al cincele laste a bădiţălul Vasili Tiz de la Balş. 1804 
Săpt. 14.» 

((Slărşit şi lui Dumnezeu laudă, celui cem'au învrednicit după 
început de am văzut şi sfârşitul.» 
((KoNi^k H ErS CiiaR8» — (Sfîrşit şi lui Dumnezeu mărire.) 

«Antohi Sion» 



261 

Pe foile 2^7 şi 288 se află următorul cCuv&nt» : 

«C&tră cinstiţii şi de Hs. îubitort cetitor! ouvănt.» 
«O Iubiţilor şi dragii Iul Hs. creştini pravoslavnici şi al miel 
mal mari şi mici fraţi, rogu-vă şi vâ poftesc multă trudă şi es- 
te nlală de sirguinţă să puneţi întrănd cu cetire in lăuntrul aceştil 
cărţi ce să numeşte Litopiseţ a ţării Moldavei. Cetindu-1 cu amă- 
runtul crez că bogate şi nenumărate greşale veţi afla într*ănsul, 
atăt din slove căt şi din cuvinte. Să nu vă grăbireţi de a mă 
pune în ponoslu sau întru huliri de ocară, ce să mă ertaţi, şi 
cu duhul blăndâţilor să îndreptaţi ca şi Hs. să vă erte pe 
D-voastrăy căcT, o fraţii miel, numai unul Dumnezeu laste 
fără de greşală, căci numai unul Dumnezeu ştie truda şi os- 
tenlala mi căt m'am ostenit sălindu-mă de lam scris, şi 
pentru multa trudă de silinţă poate ol G şi greşit, căci că fire 
omenlască sănt purtând trup, şi pentru adastă nu laste cu pu- 
tinţă a nu faee greşală, că cum laste cu neputinţă ceriului a 11 
fără de nuorl, atăta cu neputinţă laste şl scriitorlulul ca să fie 
fără de greşală, căci că greşala s'au început de la Adam şi tot aşia 
curge pară oI«au sosit clasul şi la mine, şi pentru adastă noi toţi 
greşim, mal ales mie, că întreb eu cu călătorila scrisorii, Intru 
adăncul şi lăţimâ cărţii aceştilai mă voi fi alunecat de a face 
vre o greşală. Dqpă cum şi corăbierlul călăiorind întru o mare 
foarte lată şi fllră«de stare, şi fiind el bătut de multe valuri ale 
fortunil căt şi niintâ ş-au dejghinat, şi ostenlala Iau înfrănt, şi 
de multa trudă au dorit ca să ajungă la vadul cel dorit de odihnă^ 
dar de nici poate ca să ajungă unde laste dorire lui, şi ajungănd 
la alt vad de odihnă, el tot să veseleşte bucurăndu-să, căci că 
au găsit vad de odihnă. Asâmine acelulaş corăbierl m*am ase- 
mănat eu, că după cum corăbierlul are multe nevoi în mare, 
adecă bătut de valuri, de fortuni, -de vănturl grâle, trăgănd lipsă 
de măni:»re şi de apă, căt şi frică de tălhari purtănd, şi de os- 
tenlala trudindu-să foarte şi cu o îngreolare foarte mare să sălesc, 
să ostenesc văslind, cănd le bate văntul în ponciş, şi cu aceste 
cu toate luptăndu-să ca să să măntulască, Iar de scapă dentru atăte 
nevoi grâle ce l-au aflat pe luciu, el mult să veseleşte bucurăn- 
du-să. Aşijderâ şi eu, fraţilor, m'am luptat cu mare aceştil lumi, îno- 
tănd şi văslind cq multă sărguinţă de ostenlală am eşit din ludul 
cel lat al aceştil cărţi, dar nu că am săvărşituo după cum mai 
sus am scris. Ce după cum corăbierlul acela care au poftit din 



264 

2. Cartea pentru descălecatul dintâi a Ţerel Moldovei şi ne- 
mulul moldovenesc, în 16 capete, de Nicolae CJostin, precedată 
de «Predoslovie Letopiseţului» şi «Izvodire de istorici...». — Ko- 
gălniceanu, Letopiseţe^ Tom I, Iaşi 1852, p. 33 — ^91. 

3. După cele 16 capete precedente urmâză (cDomnila lui Dragoş 
Vodti)) cu cele spuse despre Ludovic Craiul Unguresc şi Leşesc pu- 
blicată de Kogălniceanu în Leiop, I. Apendicse, pag. 7 (apendicsllj. 

4. Continuă apoi în cap. 17 — 30 Letopiseţul Iul Ureche Vor- 
nicul, cu adăogirile şi prefacerile scrise de Nicolae Gostin şi ti- 
părite de Kogălniceanu în Apendice. — Foile 35 — 115. 

5. «Letopiseţul ŢărâI Moldovei dela Aronâ Vod&, de unde laste 
părăsita de Ureche Vorniculâ de ţara-de-glos, izvoditA de Miron 
Costinâ cl-au fostu Vornicii ţărâi-deglos, în anii de la zidiri lumii 
7185 (1677). în oraşfi în Iaşi.» —Foile 116—199. 

Pe dosul f6el din urmă este scris : 

«f 'Etooto t6 îcapdv ptpXov i'jzi}^ zoi} ^^a'^Am (sici probabil '(UAp^iti) 
xo(3T(ixi îcpwYiv p-oo XoYod^too, xal 8ta sv^ijiTjatv l^pa^»» h(fA 6 oro- 
xdto^sv t):co7£Ypa[i.ăvoc wvxac âSo) eig itjv {loXSapiav, xa^iC^ţuvo; si; 
t6v stxov (sic !) toO gaasiX: xoataxi Trpwr^v (igŢaXov xa)|i.iaot>9 otic S« w> 
sOŢeveaidrou ăp/ovtog '/atţidva xopia> (sic !) xwotdxt zob pACoo, fev ârlTjoi 
Tiapa ivadpxot) sixovoţitac (sic!) too xoptoo %ftjv i-ij^oo (sic!) XP^^^*^' 

« ? Biv Cluciar. — 1752 87]X6|ippior) (sic î) 15.» 

Traducere (Liţica): 

AcăstA carte de faţă este a luî Gheorgachi Costachi fost al 2-lea logoffit, 
şi pentru amintire am scris eu maî jos iscălitul, aflându-inS aici tn Mol- 
dova, şe(}<^nd in casa lui Vasile Costachi fost mare comis şi fin al prea cins- 
titului hatman domnului Costachi al luî Razu, tn anul de la întruparea 
Domnului nostru Isus Christos. — 1752 Decembre 15. 

Pe scârţa din urmă a legăturii este scris : 

«Di pe acest 16topisâţ am scris eu trei letopis&ţă in zilele pre- 
luminatului şi pre înălţat Domnu Mâriesa Alexandru loan Ma- 
vrocordat Voevod. — 1786 Avgust 4. — Ştefan Stărce.» 

Pe f6ea albă dinaintea scbrţeî de la sfirşit se află însemnarea : 

«Di pe acest l^topisăţ am scris şi eu un letopisăţ în zilele 
pre luminatului şi pre înllţat Domn Mărila sa Constandin Ale- 
xandru Moruz Vvd. — 1803 Săpt. 20. — Antohi Sion». 

Pe titlu este scris de M. Kogălniceanu : 
«Acest litopiseţ este al meft; fiind vechia a moşului meti Enachi 



265 

Kogălniceanu, pe urmă aâ rămas la moşu meâ Gheorghi Ko- 
gălniceanu, carele I-au dăruit Arhimandritului losaf Voinescu 
de la Frumoasa, şi acesta 1-atk dăruit Comisului Ionică Beldiman, 
(le Ia care l-am primit şi ett în dar. 1845 Septemvr 20. — Mihail 
Kogâiniceanu.» 

No. 116 

In-folio. — Fol 5, la Început, nenumerotate şi 342 numerotate ; lipsesce o 
fde cu începutul cScăriT.t-StiCol. XVIII (1799).— Bibi. Scheiană. 

Scria6re cirilică obişnuită; titlul încadrat intr'un desemn făcut grosolan cu 
p^uă şi cem^lă de scris, representând un fel de ghirlandă de flori şi având 
de-a.supra pe Domnul Ghristos, cu Maica Domnului de a dr^pta şi S-tul loan 
de a stânga; pe dosul titlului este un alt desemn făcut In acelaş! mod şi re- 
presentând pre «Proorocd şi Inpăratul David» scriind lângă o biserică şi o 
cetate. Pe Idea 1, Înaintea Începutului textului,, se află un frontispiciu de- 
semnat tot ca cele-lalte, având In mijloc pe Domnul Christos. 

Pe f6ea a i-a de la Început se află următorul titlu: 

Testamentâ adecă Adunare istoriilor dupe cuprinderi ce să 
vede înlăuntrulfi.» 

Pe f<6ea următ6re este scris ca titlu : 

<cAdunar6 istoriilor dela începutul lumii, pană la înpărăţila 
lui Costandin Paleolo^l, înpăratul cel după urmă al Grecilor, 
cuprinzănd şi pentru înpărăţila Turcilor, încă mal cuprinde şi 
pentru Vineţila de cănd s'au făcut, şi căţi prinţipl au stătut; şi 
cate ţâri au luaţ, încă mal cuprinde şi pentru căţI PatriarşI au 
stătut Ia sf&nta biserica c6 mare a răsăritului, în scaunul Ţa- 
rigradulul» scoasă după Grecie pă limba Rumăn^scă de Grigorie 
dasc. Buză, Iar acum s'au scris după acela asemene din cuvănt 
în cuvănt, în zilele prâ înălţatului nostru Domnâ^ Io Costandin 
Gheorghie Hangeri Voevod, de cel mal mic, loniţă sin Costandin 
Logf. dela Star-Chiojdi la anii dela mântuire lumii. 1799 Ghe- 
narie 5 dn. 1799.» 

După titlu urm^ză: 

a Rugă căiră cUiiori 

«Iubitorilor de oetanie, de vreme că Dumnezeu au făcut pă 
om mal cinstit, şi mal mare de căt toate celelalte lucruri ce 
sănty şi să văd în lume, şi l-au aşăzat stăpân peste toate, după 



268 

cum zice şi prorocul David, atoate au supus supt picioarele loI,i 
l-au i^cut şi nemuritorlu, dar nesocotinţa lui oâ râ l<«u llcot 
muritorlu, şi toate au pierdut, numai ce I^u rămas mlr6g& afie- 
xusia, adică volniciYa de însuşi, ca să lucreze au binele au ribd, 
şi Y-au dat şi adastă încelepcYune, ca să poată arăta lucrurile de 
Ia începutul lumii pană la sfărşitul lumii întocma ca cănd Ier 
privi, şi s'ar lucra înainte lui faţă, aşa le descopere, şi le arată 
prin scriptură. Deci şi eu socotind că ar fi bine să-ş ajute 
fieşte cine patriT şi limbiY lut ori cu ce ar put6, m'am îndetnaat 
de am scris aceste istorii, după cele scoase după Qrecie pă Ra- 
manie, de cel maY sus numit, Grigorie Dasc^ spre lauda ţării 
rumăneştl, şi spre folosul celor ce vor vrâ să înţel6gă, ca cetind 
^i văzănd pă cel ce au lucrat răul ce ş'au agonisit, şi pă cel ce 
au făcut binele ce ş*au dobăndit, să poată îndemna a să părăsi 
cinevaşY de rău, şi a lucra binele. Deci Iubiţilor, avănd toţi de 
obşte ac6 volnicie, a lucra şi a grăi au binele au răul, vă rog 
mai întălu, ori cine să va îndemna a ceti şi va găsi vre o gre- 
sală, ori în cuvinte, ori în slove, să nu huliţi, ci ou duhul blăn- 
deţelor să turnaţi untul de lemnu al bunii voirii Dumnd-voastră, 
şi să ungeţi ranele greşalelor mele cu cuvănt măngăitorlu, şi in- 
dreptănd să ziceţi Dumnezeu să erte, şi Dumnezeu să vă erte 
şi Dumnâvoastră toate greşalele, că nu e cu putinţă a fi om 
târâ greşalâ, fără numai unul Dumnezeu negreşit, a căruia e 
slava, cinste şi închinăciuni în veci amin. 7307.» 

La sflrşitul tistoriilorv, pe f6ea .S41v., sus, se află scris: 

«Pană aice s'au putut ajutând vremd Iară cine va \t6 aju- 
tandu-I vreme îl va săvărşi pană la latul care va vr6. Iară aici 
laste numai 16t 1766.» 

Pe f6ea 342 este scris : 

«Care vor să zică, că după cum \6-u tălmăcit acel pr6 învăţat 
dascăl Ghenadie aclasta-l tălmăciri slovelor.» 

«La indictul cel dintălu înpărăţila lui Izmail, care să va chema 
Moameth, va să bată n6mul Paleologilor, şi vor lua cetat6 ci 
după şapte munţi, adică Ţarigradul^ şi vor înpărăţi într*ănsa, 
şi vor stăpăni limbi multe, şi ostroave vor pustii, şi vor lua şi 
mările pănâ la sănul Fxinulul şi înprejurul apel Istrulul va 
prăda, la optuI6 indiction, tot răsăritul va stăpăni, şi Pelopo- 
nison, Iară la al noule indiction la părţile crivăţului să va duce 



267 

cu războtu, şi la al zecilâ indiction pă DalmaţI va bate, şi Iar 
peste puţină vreme să va scula asupra lor şi să va face râzbolu 
mare, şi puţin îl vor înfrănge, şi să vor scula toate n6m urile 
apusului cu oaste pă mare şi pă uscat, şi vor da războlu mare, 
şi vor bate pă Izmail, şi puţină vreme va mal înpărâţi. Şi să 
va scula nemul cel plavoş, inpreună cu toţi Practoril, şi vor 
zdrobi pă Izmail, şi vor lua cetate ce după şapte munţi, in- 
preună cu toţi Practoril. Atunce să vor rădica el dintre el unii 
cu alţii, cu războlu groaznec şi înfricoşat, şi să vor tăia pană 
la al cincele clas, şi vor auzi glas de sus, adică din văzduh 
strigănd de trei ori, staţi, staţi, cu frică şi cu grab alergaţi la 
părţile d6-dr6pta, şi veţi găsi un bărbat vitez şi luminat şi har- 
nic, pă acela îl puneţi înpăratâ, că al mieu prietin laste, şi luând 
pă acela voia me înpliniţi.» 

«Din vrem6 Marelui Costandin pană în vreme înpăratuluî- 
loan Paleologul cănd 8*au tălmăcit aceste cuvinte dupl mor 
măntul lui, ani 1101, şi de la Hristos pană cănd au murit Ma- 
rele Costandin înpărat ani 329.» 

ccCu ajutorlul Marelui şi a tot puternicului Dumnezeu, ca cela 
ce laste însuşi la totâ lucrul început şi sfărşit, au luat şi adastă 
carte siărşit la luna lui Fevr: 10: let 1799.» 

Volumul are cuprinsul următor : ^Q*^® 

De la Facerea Lumii — Istoria Ovreilor 1—69 

clopărăţila lui Sedechie.t 69 

ctapăr&ţila lui Valtasar, fratele luf Ule Marodaha.» 76 

«Stricară lopărăţii Perşilor şi Închinară el la Darie Astiagulâ feciorul 

lui Asul.» 77 V. 

ctopărăţila Chirui nepotul lui Darie lopărat.» • . . . . 80 

•Inpărăţiia lui Darie feciorul Chirului Înpărat.» 82 v. 

«tnp&răţila lui Artaoserps şi Neema Ovreiul.» 83 

clnpărăţila lui Artacserxi celui cu m&na lungă.» 83 v. 

cSfărşitul Inp&răţiI Perşilor şi începutul Inpărăţil Elinilor şi de unde 

s'au început.» > 

«tnpărăţila lui Alecsindru feciorul luT Filip.» 84 

•Moarta lui Ptolomei şi Inpărăţiia lui Ptolomel Iubitului frate.» . . 85 

aÂio^ spunem pentru războiul ce s*au lăcut la Troada.» 88 

•începutul Inpărăţii Romanilor, cănd s'au început şi de unde s'au 

Început Intăîu.» 95v. 

•Moarta lui Amolie şi Inpărăţiia luî Numitorîu fratele luî.» .... 97 v. 

•Zidiri Romei cei vechi.» • • 

•tnpărăţila lui Romulos ctitorul şi Intăîul Înpărat al Romeî cel vechî.» 98 

•tnpărăţila lui Numa Pombiînul.» 98v. 



268 

«Inpărâţiîa luî Tilu Stiliu.» 98t. 

«tnpărăţila Iui Agcu.t - • > 

«tnpărăţila lui TarcuTnios.» 99 

«Gonir«^ înpâratulul Tarcuînios.» t . . » 

ctnpărăţiîa lui Chesar Avgust.» . • 100 

«tnpărăţila lui Tiverie şi pentru cănd s'au botezat Hfl«l>oniaul.* . . 102 

«Inpărăţila lui Gale.» . • ■ 

«Inpărăţiia lui Clavdie.» 103 

clnpărăţila lui Neron feciorul lui Clavdie.» ■ 

«tnpărăţila Ganvil.» • 10^ 

«tnpărăţila Viteliî» • » 

«tnpărăţila lui Uespesianos.» .«..,«•.,.. > 

«tnpărăţila lui Tit feciorul lui Uespesianos.» * 107 

«tnpărăţila lui Dometian.» lOB 

«tnpărăţila lui Nerua » • • 

«tnpărăţila lui Traianos » * 

«tnpărăţila lui Andrianos.» * 

«tnpărăţila lui Antonin.» ^^ 

«tnpărăţila lui Marco giner|-său.» , > 

«tnpărăţila lui Comod feciorul lui.» . ^ f ' 

«tnpărăţila lui Perdaca.» * 



< 



I 



tnpărăţila lui Iulian Didiu.» * • 

«tnpărăţila lui Sevir.» • • • ' 

«tnpărăţila lui Antonio.» r * 

«tnpărăţila lui. Macrin.» * 

«tnpărăţila lui Aviton.» iiO 

«tnpărăţila lui Alexandru văr bun.» • > 

«tnpărăţila lui Maximin.» * 

«tnpărăţila lui lunor.» > 

«tnpărăţila lui Gordianos.» , > 

«Inpărăţiîa lui Filip.» » 

«tnpărăţila luî Ulerian.» » 

«tnpărăţila lui Galos.» > 

«tnpărăţila luî Dechie » 111 

«tnpărăţila luî Clavdie.» » 

«Inpărăţiîa luî Chindilianos.o » 

o tnpărăţila luî Pravos.» » 

«tnpărăţila luî Dioclitian.» ..-..• 112 

«Inpărăţiîa marelui Costandin.» , IU 

inpărăţiîa luî Costandie feciorul marelui Costandin.» 141 

<• Inpărăţiîa luî Iulian Paravatul.» . . . . • 146 

«Inpărăţiîa luî lovianos.» 151 

«Inpărăţiîa luî Ualendianos.» » 

«Inpărăţiîa luî Ualendos.» 153 

«Inpărăţiîa luî Gratianos.» 155 

«Inpărăţiîa luî Theodosie celui mare.» , . 15(î 

«Inpărăţiîa luî Arcadie feciorul luî Theodosie.» 161 



269 

Foile 



ăţiîa luî Theodosie celmic.» 167 

ăţila Iul Marchianos » 178 

ăţiîa luî Leon Machelul.» 179 

ăţiîa luî Zinona.» 180 

•ăţiîa luî Anastasie.» » 

ăţiîa luî Iustin.» 181 

"ăţiîa luî lustinian cel mare.» 182 

*ăţiîa luî Iustin Coropalatul.» 192 

'ăţiîa luî Tiverie.» 196 

•ăţiîa luî Mavrichie,» .... • 197 

luî Mavrichie, tirăniîa luî Foca tiranul.» 200 

•ăţiîa luî Iraclie şi pentru MoamethQ.» 203 

•ăţiîa luî Costandin filul său.» 211 

•ăţiîa luî Constiî feciorul luî Costandin înpărat.» 

ăţiîa luî Costandin Pogonatul adică bărbosul.» 213 

ăţiîa luî lustinian fiîuluî său.» 214 

'ăţiîa luî Leontie.» 215 

ăţiîa luî Apsimar.» » 

luî Apsimar şi fnpărăţiîa luî lustinian al dollâ rănd.» . . 216 

ăţiîa lui Vardan care era de să chema al luî Filipicu.» ... 218 

ăţiîa lui Artemie ce-î zic şi Anastasie.» » 

ăţiîa luî Theodosie.» 219 

ăţiîa luî Leon Isavrul.» 220 

ăţiîa luî Costandin Copronimul fecîorul luî Leon Isavrul ^o- 

le icoane.» 234 

ăţiîa luî Leon fiîuluî său.» 239 

ăţiîa luî Costandin şi Iriniî.» 240 

ăţiîa luî Nichifor cel din Ghenicu.» 244 

ăţiîa luî Stavrachfe flîul său.» 246 

ăţiîa luî Mihail Coropalatul.» » 

ăţiîa luî Leon Armanul.» » 

ăţiîa luî Mihail pelticul.» 252 

ăţiîa luî Theofil filul său.» 254 

ăţiîa luî Mihail cu mumă-sa Theodora.» 260 

jnir^ inpărătesiî Theodoriî şi a fiîcelor sale.» 266 

ăţiîa luî Vasille Machedon.» 273 

ăţiîa luî Leon Sofon.» 279 

ăţiîa Iul Alexandru fratele luî Leon Sofon.» 284 

ăţiîa numai a luî Costandin fecîorul luî Leon înpărat.» ... 285 
in\T6 luî Romano şi Inpărăţiîa Iar a luî Costandin tecîorul 

şi jungher^ feciorilor luî Romano.» 288 

ăţiîa lui Romano fiîul său» 289 

Iţiîa feciorilor luî Romano.» 290 

mir6 şi izgoniri Theofaniî inpărătesiî şi a celor doi feciori al 

ese inpăraţî, Vasilie şi Costandin.» » 

iţiîa luî loan Gimischi şi a feciorilor Theofaniî Inpărătesiî.» . 294 

iţiîa feciorilor lui Romano înpărat.» 295 



270 

Fofle 

«Inpărăţiîa Iul Costandin fr&ţine-său.» 297 

«Inpăr&tiîa luî Romauos Arghiropolul.» 296 

olnp&râţila lui Mihail Catalactul.» «... 900 

«Inpărăţiîa luT Mihail Calafat.» 903 

«Inpărăţiîa Zoi inpărătesil.» . 905 

«Inpărăţiîa luî Costandin Monomahul.» i 

«Inpărăţiîa Theodoriî singură.» 306 

«^Inpărăţiîa luî Mihail celui din ostaşi rădicat» 

«Inpărăţiîa îuî Isachie Comninu.» ^ . . . . 

«Inpărăţiîa luî Costandin Duca.» 307 

«Inpărăţiîa Evdochiî inpărătesil şi a fiUor el.» • 

«Inpărăţiîa luî Roman Dioghenul.» 

«Inpărăţiîa luî Mihail Parapinacul fecior Duc&I.» 

«Inpărăţiîa lui Nichifor Votaniîatul.» 308 

«Inpărăţiîa lui Alexie Comnino.» 

«Inpărăţiîa luî loan (Jomnino fecior lui Alexie Inpărat.» 

«Inpărăţiîa luî Manuil Comnino.» 

«Inpărăţiîa luî Andronic Comninu.» 309 

«Inpărăţiîa luî Isachie al lui Anghel.» 

«Inpărăţiîa lui Alecsie.» 

«Inpărăţiîa lui Alecsie feciorul lui Isachie Inpărat.» 

«Inpărăţiîa lui Alexie Duca Morţuflul.» 

«Sfărşitul înpărăţiel lui Alexie Morţuflul.» dlt 

«Inpărăţiîa luî Theodor Lascar.» 312 

«Inpărăţiîa luî loan Vataţi.» 

«Inpărăţiîa luî Theodor fîî-său.» 

«Inpărăţiîa luî Mihail Paleolo^ul.» 

«Inpărăţiîa luî Andronic Faleologul feciorul lui Mihail.» 313 

«Inpărăţiîa luî Andronic feciorul luî Mihail Paleologul.» 314 

a Inpărăţiîa luî loan Cantacozinu.» 315 

«Inpărăţiîa luî loan Paleologul.» » 

«Inpărăţiîa luî Manuil Paleologul.» a 

«Inpărăţiîa luî loan fiîul său Paleologul.» 316 

«De unde să trage Sultan Murat şi cănd au avut strămoşii luî inpă- 
răţiîa, şi ce războîu au făcut Otmalideî.» 320 

«Inpărăţiîa luî Orhan feciorul luî Otman.» » 

«Inpărăţiîa luî Amurat feciorul luî Orhan.» » 

«Inpărăţiîa luî Baghiîazit feciorul luî Amurat.» 321 

«Sfărşitul înpărăţiel luî Sultan Baghiîazit.» 323 

«Inpărăţiîa luî Sultan Mehmet feciorul luî Sultan Baghiîazit» ... » 
• Inpărăţiîa luî Sultan Amurat feciorul luî Sultan Mehmet» .... 324 
«Inpărăţiîa luî Sultan Mehmet feciorul luî Sultan Amurat» ... » 
«Inpărăţiîa lut Costandin Paleologul feciorul luî loan, şi pentru Sultan 
Mehmet, cănd au luat Ţarigradul, la let G861, îar de la Hs. 1352 Maîu 

21 dn.» B 

«Inpărăţiîa luî Sultan Baghiîazit feciorul luî Sultan Mehmet.» ... 333 
«Inpărăţiîa lui Sultan Selemi.» 335 



271 

Foile 

ttnpărăţiia luî Sultan Suliîman filul sâu.v 339 

«tnp&râţiia luî Sultan Sulelmin feciorul luî Sultan Suliîman.» . . . 34 J 
«Pentru moaştele sfântului şi marelui Costandin, care l^-u adus fîîul 
ău Costandie de la Nicomidila.» 341 v. 

Pe partea din lăuntru a scârţeî de la început sint scrise următ6rele: 

((Aristip filosoful de la Nichi fu întrd[)at de oare cine, 
iste de folos a să însura ? el zise ba ; că de veî luoa muere 
umoasă va fi de obşte, Iar de vel luoa grozavă îţt va fi 
rată. 

«MuTare nici odată nu să va inblănzi, ci cănd o mustri să în- 
râceşte, Yar cănd o înbunezi să înalţă. 

«Să să ştie, cel ce are muere re, că ş'au luat plata sa pentru 
ir-de-legile sale. 

«Nici o hiară nu îaste Iubitoare de sfadă ca muere. 

(((>e îaste mal cumplit de căt leul întru hiarăle c61e cu patru 
icîoare? ci tot nămica; dar ce îaste mal tute de căt şarpele? ci 
)t nimica; lără numai mularâ o6 re. 

«Rău îaste a luoa muere săracă, şi rău a lua bogată, că ac6 
âracă va strica bogăţiîa, tar c6 bogată întru boeriîa nu bagă 
emă de bărbat. 

«A fi mat mic de căt mutare ocara ce dupre urmă taste. 

«Eu mă tem de Dumnezeu, şi după Dumnezeu de cela ce 
u să teme de Dumnezeu. 

«Cănd grătaşte muere câ te va tubi, mat tare să te temi, de 
ăt cănd te grătaşte de rău. 

«Cela ce ţine muere curvă, acela taste făr de minte şi 
ecurat. 

«Fiîul învăţat, înţelept va fi. 

«Mai bine taste a bate hierul pă năcovalnă, de căt a învăţa pre 
lutare re. 

«Mat bine taste a trăi cu şărpit şi cu leit în pustie de căt cu 
nu tare re. 

«Mat bună taste răotate bărbătescă de căt facere de bine 
luer^scă.» 

Pe scoiţa de la sfirşit a legăturii este scris: 

«Să să ştie cănd s'au cutremurat pămăntul Matu în 5 zile, let 
812, în Dumineca mironosiţilor, pă la prănzu mare, şi am scris 
a să să ştie, şi s'au cutremurat încetişor, care unit oameni mat 
'au simţit.)) 



272 



No. 117. 

In-folio. - FoT 2 şi 93. - Secol. XIX (1832). — Bibi. Sohaiaiift. 

Condica unul advocat pentru pricinile ce luase asupră-şl şi 
hârtiile lor, cu însemnări despre întîmplările din 1841—43. 

Pe faţa din lăuntru a seârţet dinaintea legăturii este scris următorul titlu: 

((1832 Dichemv. 1. Condică de pricinile şi hârtii ale lor, 
care Iau asupră-m, de a mă judeca în locul Btăpănitor.B 

Volumul cuprinde urniât6rele : >^^ 

1. Însemnări de pricinile ce a căutat şi tocmelele pentru căutarea lor. 1-12 

2. Diferite însemnări despre cele Inttmplate In cursul anului 1841 
Avg. m până la 1842 Oclv. 14 13-15 

3. 1842 Oct. 14. Alexandru Ghica Vvod. Horn. face cunoscut Înce- 
tarea sa din Domnie şi depunerea puteru In manile Caimaoamilor. La 
iirşit: «Măine să vedem fermanu ce o să cănte, căci au venitu omul 
Sultanului, Ieri 16 Octv.» 15v. 

4. Diferite Însemnări despre unele fntlmplărl, din filele de 19, 20 
Octv. şi 6 Noemv 16 

5. cTălmăcir^ Fermanuluî de depărtar^^ din Domnile a Voievodului 
Alexandru Ghica, cu dată din mijlocu Ramazanului l^t 1258, sau În- 
ceputul luî Octv.» ..,••. 16V.-19 

6 Diferite Însemnări, precum: Boeriî ce s'aQ ales a fi alegător! de 
Domn. Boeriî cel cu calităţi de a fi aleşî de Domn. Neguţătorii co s*a(l 
ales a fi alegători de Domn din corporaţiile politiei. Boeriî ce s'ad ales 
alegător! de Domn, de la Clucer la vale 20-22 

7. Diferite însemnări despre m6rtea maî multor boerl, In cursul 
luneî Dichemv. 1842 şi Ghenar. 1843 23 

8. Cuvlntul ţinut de Mitropolitul Ţâril-românescI in Obşt^sca Adunare 

la alegerea Domnului dintre pămlntenl 23v.-25 

9. 1843 Ghenar. 1. însemnare asupra alegerii Domnului ţării. ... 25 v. 
10. Scrisdrea Obşteştii Adunări a Ţdril-românescl, prin care se aduc 

omagii Sultanului pentru trimiterea In ţară a lui Şechir Efendi. ,. . 26 

11. Diferite Însemnări din Buletinele No. 30 şi 38 din anul 1843. . 26v.-^ 

12. «Contract vănzări tacsil de cate 4 parale de vităi, şi alte În- 
semnări, despre orânduiri de Miniştri, şi altele 28—41 

13. 1848 Fevr. 25. Zapisul lui M. Dumitresou, prin oare arată că a 
luat în arendă pe un an de ^\\e moşiile Tituleştil şi Bărbăteştii din 

jud. Olt, ale Sărdaruluî Grigorie Andronescu 74 v. 

14. Diferite însemnări de cheltuell şi altele 76—80 

15. aArzraahzar cătră pr^ înalta Poartă, din parte boierilor prin- 
ţipatulul Moldovil, ce s'au dalu la anul 1822.» . . • . • 81 

16. Diferite Însemnări de bani, cheltuiţi pentru diferite lucruri. . . 82—83 

17. «însemnare pentru epitropia casil răposatului Clucerului Origore 
Crisul.» 87—88 



273 

Foile 

18. «Adunară folosului ce să face din pricinile ce înăuntru să arată.» 91—93 
Pe f6ea albă de lângă sc6rţa dinainte a legăturii este scris : 

«Vreme vinde palie, şi nevoia le cumpără. 
«Acesta dar vreme şi nevoie pricinuită din a Regulamentului 
întocmire ajuDgăndu-mă şi pă mine, ca să nu aştept vacanţile de' 
a mă orăndui îd slujbă, să Iau lâf& de un judecător, care astăzi 
nu-m ajunge la greotate casil, şi ca să nu pier în casă de toame 
cu atăţe copil, m'au luminatu milostivul Dumnezeu a scăpa şi 
de a mal face Dăpăstuiri cu voie şi fără de voie, şi am apucatu 
sarcina slujbil de avocatlăc, şi de la It 832 Dichemv. 1 pană 
astăzi Septv. 1, It 1833, am adunatu folosul ce înăuntru să arată. 
Milostivul Dumnezeu să de şi de aci înainte.» 

No. 118. 

In-folio. - Fol 164. -Secol. XIX (1802-1846).- Bibi. Scheiană. 

Carte de deosebite însemnări dintre anii 1802 — 1846: socoteli, 
nartul vîncjăril productelor, copil de documente privitore la 
bresle şi altele. 

1. cCheltulala ce merge pă zi la trei chile grău, după arătară bruta- 
rilor.» 1 

2. 1H05 Noemvr. 30. Costandin Alexandru Ipsilant Vvod intăresce ana- 
foraua veliţilor boer! din 27 Noemvr., pentru nartul hotărit a se «vinde 
pâinea in politie Iv.— 2 

3. Cheltuelî la facerea luminărilor de sea şi săpun 3—4 

4. cTrebuindoasa zahere peste anu de unt şi miere i caşcaval a 
Geşte căruia băcan.» 5—6 

5. a Carte neobicTnuită, ci numai de mine Întocmită socotind că poate 
3 voi şi săvărşi cu Întărire gospod (domniscă) dar n'am pututu fiind 
interes.» 7 ' 

6. Nartuxl pentru vin(}area productelor pe aniî 1802 şi 1803. . . . 7v.-10 

7. 1802 Dichemv. 5. Anaforaua veliţilor boerl, fn privinţa nartuluî 
botărlt a se vinde diferite articole de ale mâncării 10 

8. 1807 Iulie 31. aNart ce 8*au datu de Mări1a-sa Costandin Ipsilant 
V\od Domnul Moldavei şi al Valahii.» 11 

9. Diferite narturl llv.-12 

10. Lefa slujitorimel breslei agieştl 13 v. 

11. Listă de numele călăreţilor polcovniceştî, vânătorii polcovniceşti, 
talboji dorobănţeşll, Nemţi din poartă, vel st^g c^uş, stogul Întâia 
ie foc, al doilâ de foc, Întâiul până la al 10-lea de vânători, l-iul 

)ână la al 10-lea de Cazacî, coşaril, fustaşiî, zapciî căpităneştT, etc. . . 14—22 

12. 820 Noemvr. 1. Listă de numele brutarilor şi pescarilor din 

iccst an, cu prăvălii • . . 23—24 

Manuseripig romantici, 1 8 



274 

Foile 

13. Listă de numele trămbitaşilor, lamacl trâmbiţaţilor, iamaol bu- 
lugbăşeşti a! baeraculuî l-ia şi al 2-lea, etc 26-2» 

14. Carte de orânduire vătafului de bnitarT 29 t. 

16. Carte de orânduire luî bacalbaşa . . , . • 30 

16. Carte vătăşii de arabagiî • 30?. 

17. Carte de orânduire vătafului de jămblari • . • . 31 

18. Carte de orânduire vătafului de precupeţi ....'.. 31 t. 

19. Carte vătafului de tabaci 32 

20. Carte vătafului de săpunari 3^v, 

21. Carte vătafului de pescari 33 

22. Carte vătafului de făinari 33v. 

23. Carte vătafului de vinari 34 

24. Carte vătafului de măcelari, etc 34 t. 

25. 1811 Apr. 1. întâiul Divan şi Comitet al prinţipatulul Valahii 
hotăresce ponturile pentru vîncjarea cărnii in Bucuresdf 35 

26. 1815 Dichemv. 13. loan Gheorghe Caragea Vvod intăresce ana- 
foraua veliţilor boerl din acest an Dichemv. 12, in privinţa simfoniei ce 

a făcut br^sla săpunarilor 37 

27. 1816 Octv. 23. Carte domn^scă, prin care se hotăresc ponturile 
pentru vin(}area luminărilor de seCi. . 37v.-3^ 

28. Socoteli 40 

29. UooTOpia Tou a&6cvTou Maop[o]if6vou. AiâoTi)(oy noXixixiv, ai>yTt^*r|9a 
«apa xoo 'lodvou 'Afaîrtoo. — Istoria Domnului Mavrogheni. Distihuri 

politice compuse de loan Agapie 41—44 

• 30. 1819 Mart. 20. Carte domn^scă pentru orânduirea polcovniciei 

din Târgovişte, precum şi avaetul ce are a lua după obioeid. . . . • 48—4^ 

31. 1820 Chenar. 1. însemnare de datu şi luatu, ce ad rămas din 
Agiîa lanculul Suţu 50 

32. 1819 Iunie. Iratu Logofeţii agiesci, ce am prins in agila d-lul 
lancul Suţul • 51 

33. 821. Avg. 3. «Anafora de nartu pălni ce am făcutu in Agila Clu- 
cerului lordache Deşliu.» 53—54 

34. 1821 Iulie 30. Anafora arătând cheltuelile brutarilor şi cum să se 
vîncjă pâinea. . . . : 54v.-55^ 

35. 821. Avg. 22. Porunca Otcârmuireî Valachiel către Agă, ca să 
preţuc^scă casele celor arşi de foc 55 v. 

36. 1821 Avg. 25. Listă de preţuirea caselor celor arse 66 

37. 821 Septv. 2. Copie după Firmanul împărătesc, pentru ca raelele 
din Moldova şi Valachia să nu se năpăstu(^scă de către oştirile împă- 
rătesei, în răsvrătirile urmate acolo 57-58^ 

38. 1817 Fevr. 18. loan Gheorghie Caragea Vvod intăresce anafo- 
raua veliţilor boerî din acest an Fevr. 6, în privinţa vln4ăril lumină- 
rilor de c^ră galbenă 59 

39. Testamentul luî Petru cel mare (după gazeta franţoz^scă tLa 
Presse») 61 — 64 

40. 1846 Ghenarie 20. Copie după scrisorea Sultanului către Impă- 
rătesa Caterina a Rusiei, scrisă la 1768 65—66 



Foile 

41. Copie după răspunsul oc a dat Impăr&tt^sa Cate rina ia scris6rea 
Sultanului. In anul 1768 66—68 

42. Liste de cbeltuelî şi altele din anii 1805—1811 114-119 

43. 1809 Iunie 20. airatul Agi! pe un an, de la Septv. 1 p&n& la 
afârşitu lui Avgust. » 120-121 

44. Diferite liste de cheltuell şi venituri de ale Agieî, pe anul 1811. 123^136 

45. Diferite liste de venituri şi cheltuell de ale Agiel din anii 
1812-1819 137-149 



No. 119. 

In-folio. — Fol 117. - Secol. XVIII (1792). — Bibi. Scheiană. 

Scris6re Îngrijită; titlurile, iniţialele părţilor şi ale fraselor. numele lui 
Hristos (HS) slnt scrise cu roşu. Pe foile 1, 15, 30, 36, 74, 87 de-asupra titlu- 
rilor slnt frontispiciî desemnate in culorile scrisorii negru şi roşu; la f6ea 
64 desemnul frontispiciulul represintă Buna- Vestire ; la foile 46 şi 103 ele 
slnt compuse din doi şerpi având Intre el stema ŢSrel-romănescI ; pe f6ea 
74v. sint doi vulturi, cari ţin in ghiare un desemn, ce represintă s6rele şi 
luna. La sfirşitul părţilor slnt desemnate flori asemenea in negru şi roşu. 

Vieţile şi nninunile mal multor sfinţL 

La sfârşitul volumului este scris : 

<(Sf&rşit şi lui Dumnezeu laudă. Să ertaţi unde veţi găsi gre- 
şalâ, fiind-că afară din cele ce am greşit eu, curn am văzut pe 
altă carte care mi s'au dat de către plătitorYu, asemene am scris 
şi eu, al cititorilor pr6 plecat. — Theodorache Log. za (de) Divan.» 

Pe f6ea 103. sub stema ţâri! este anul « 1792 >. 

Pe foea din urmă se află următdrea: 

«Scară, adecă de cele ce să află intr*acâstă carte.» List. 

1. «Istorila dreptului losif.» 1 

2. «Epistoliile ce scrie Climent Papa de la Roma U Apostolu lacov 
fratele Domnului.» 15 

3. ' Viiaţa mucenicului Climent după ce s*au făcut Arhiereu Romeî.» 30 

4. «Vilaţa părintelui Xenofont şi a copiilor lui. Iulie şi Arcadie, şi 

a soţii lui Marila ce să prăznueşte la Ghenar. 26.» 36 

5. < Vilaţa sfanţului părintelui Grigorie Episcopul Acragantinon.» . 47 

6. «Cuvănt la Bună-vestire a pr^ sfintei de Dumnezeu născătoare.» . 64 

7. ^Cuvănt la naşteri Domnului nostru îs. Hs.» 75 

8. «Minunile Arhanghelului Mihail.^ 87 

9. 'Alte minuni ce l^u făcut Arhanghelul Mihaii şi Gavriil. > . . . 98 

10. -Vilaţa şi mucenila sfanţului Efstathie Plachida şi a soţii lui Theo- 
pista şi a coconilor lor Agapie şi Theopist.> 103 

11. *Din Lafsaic.» ^^^ 

12. -Cele ce zic alte limbi pentru Hs.^ 115 



In-foîio. — Fol 3 nenumerotale şi 167.-Secol. XVIII (1746).— Dăruit deD, 
A. SturcUa la 13 Septembre 1885. 

ScnaAre ciriljc& frumâsă. Titlurile, iniţialele capitolelor ale alineatelor, sl« 
traselor şi ale unor nume proprii ^tnt scrise cu roşu; asemenea numerele 
fi unele nume proprie. 

La Începutul deosebitelor piiţl slnt desemnate cu roşu iniţiale mari ornate. 
Titlul este înconjurat da un chenar frumos desemnat eu certi^Ia ţi ou pin»; 
tn dosul titlului este stema Moldovei Irumoa desemnata ;i inconjuratA de o 
ghirlandă de flori. La foile 1 şi 32 sînt douiî frontîspicii frumose cu stema 
Moldovei tn mijloc; la fdea 16r, se află stema Dacilor reprezentaţi prin doi 
lei. având de-asupra o cor6n&; la foile 7, 14, 16, 21, 35, 45 slut frontispjcii 
mal mici desemnate de-asupra titlurilor. 

Letopiseţul lui Nicolae Coatin de la :<ZidirIa Lumii» până la 
Domnia lut «Stefâniţă Yod ficiorul lui Vasilie Vod,» cu acela;! 
cuprins ca No. 115. 
Pe fâea 1-a are urm&torul titlu : 

«Letopisăţul ţ&răi Moldovei. — Scriau-s'au cu porooca Pre Lu- 
minatului Domnul Moldovii Mărie-sa Io loan Nicolae Mavro- 
cordatu Voevoda, însă di pre Izvodulu răpousatulul Nicolae Costio 
cl-au foBtti LogofătQ mare, în anulO dela zidirla lumi! 7254 Avg, 
20, Iară de !a Hs: mântuitorlu ;i746. Cu mâna lui loan Pavai 
Gramaticul.» 

Pe dosul titlului este desemnată stema Moldovei intre iniţialele domnesd 
scrise cu roşu: Io. — loan — N(icolae) — Vvd — D[omn) — T(firel) — Mo|l- 
dovel).o Sub stemă slnt scrise următârele versuri; 

«Cap de buor în coarne ste-i luceşte, 
«Cu care loan Nicolal Vod pecetlulaşte. 
«Stima adastă de la 'mp&r&ţie-i laste dată, 
«Spre izbânda vrăjmaşilor stă încordată. 
«Domnul Eâ-1 păzască în mulţi ani cu fericire, 
uîn domnie îndelungată cu mare norocire.» 
Pe cele 3 fol următâre se află cuprinsul cu titlul : 
«Capeteli ce s'au scria In carte aclasta.v 
Cuprinsul volumului este acelaşi ca al celui de la No, 116. 
La sfirşitul volumului se află următ6rea însemnare: 
«Acest LitopÎBLţQ numerarisindu-să cuprinde o sută şalsăcl 
şi şasă file, pe care iscălitul ăl are dăruit de D-luI Paharnicul 
loan Strat, şi care s'au şnuruit supt pecetea mea.— 1840 SepL 26,— 
Al. Sturza Vornic.» 



Pe scorţa de la sfirşitul volumuluY se află însemnarea: 
«Acista litopis lasti al mieu Pavăl Buh. cari 1-a cump. în 4 lei 
17 parall de la un Ion Standul.^. 1799 Apr. 28.» 

No. 121. 

In-folio. — F6e 1 şi 394 pagine. — Secol. XVIII (1729). — Bibi. Scheiană. 

Scris6re cirilic& our8iv&. Titlurile, iniţialele ia alineate şi Ia frase, aniî, lu- 
nile şi 4^e\e slnt scrise cu roşu. La titlu este desemnat un mare frontispiciu 
in culori, având stemele întrunite ale am&nduror Principatelor; la Începutul 
textului este un frontispiciu mal mic tot in color! având In mijloc stema 
Ţeril-rom&nescl. 

Pe f6ea dela Început are titlul: 

«Letopiseţul ţării Rumăneşti, întru care coprinde toate isto- 
riile a tuturor Domnilor dinceputul ţării de la întălul Domnu 
Hâdul Negrul Voevod, pană acuma la Domnita de a doo a Măril- 
sale lui Nicolale Alexandru Voevod, acum de iznoavă scrisă din 
porunca Măril-sale pre luminatului şi pră înălţatului Domnului 
nostru, Io Nicolae Alexandru Vvd, întru al unsprezecilo an dintru 
a dooa Domnile a Măril-sale de Radul Logofeţelul de Divan sin 
Mihaiu Ieromonahul Lupescul, la anii de la zidire lumii 7238, Iar 
de la naştere Domnului nostru îs. Hs. 1729 luna lui Octomv. 31.» 

La sfirşity pe pagina 394, se află nota urm&t6re : 

ccPănă alc6 am scris cele ce s'au întâmplat până în să vărşitul a 
zece ani dintru a dooa domnile a Măril-sale Nicolale Vodă; Iar 
de aice înaintfi cu ajutorlul şi mila lui Dumnezeu voi serile în- 
cepând de la al unsprezecile an înainte.» 

Volumul are cuprinsul următor: Pag^"« 

1. «Istorila ţ&ri! RumăneştI de cănd au discălecatu pravoslavnicii 
creştini.» 1 

2. «De alc^ să începe poveste altor Domni care au venit pre urma 
Negrului Vodă, precum mal glos arată.» 3 

3. «De alcâ să începe istorila lui Mihaiu Vodă, feclorlul lui Pătraşco 
Vodă> carele multe războaie au făcut cu Turcii pentru creştinătate, 
precum de aici înainte să arată.« 46 

4. «AIc^ însemnăm pentru poveste lui Semeon Voivod.» 69 

5. «Şărban nepotul răposatului Basarab Voevod.» 70 

6. «Io Matelu Basarab Vvd.» 83 

7. «Âlc6 Însemnăm izvodul cărţii al lui Theofan Patrilarhul Ierusali- 
mului, pentru minuna sfintei luminii care să pogoară la sfintele noastre 
Paşti, în sfânta cetate Ierusalimul, în biserică, şi la mormântul Dom- 
nului nostru îs. Hs., cum au vrut procleţii Armeni să pitule şi să facă 
meşteşug, să zică că s'au arătat la păngăritele lor Paşti, Iar nu la ale 



278 

Pagina 

noastre ce ţinem credinţa c^ drâptă a mariî biserici a răs&ritulul, t&l- 
măcită dupre limba grec^scâ pre limba Rumânâscă, de SimoQ al doTlâ 
Logof&t şi s*au f&cut minuna acesta c&nd au fost in ţara Rum&D6flC& 
Domn şi biruitor bunul credincios Mateîu Vvd Basarab. Tar In Moldova 
Va.«ile Vodă, anii Domnului 1634.» . 97 

8. f De alc^ Începem poveste, de cine au venit Domn, in urma lui 
Grigorile Vodă.» 132 

9. «Incep&tura istorii vieţii luminatului şi pr^ creştinului Domnului 
ţârii Româneşti, Io Costandin P. Basarab Vvd, de c&nd Dumnezeu 
cu domnila Tau Încoronat, pentru vremile şi int&mpl&rile, ce in pă- 
mântul acesta in zilile Măril-sale s'au intftmplat.» 165 

10. c Pentru domnila lui Ş&rban Vodft, unchiului M&ril-sale câţi ani 

au domnit, şi de moarta lui.» 166 

11. «Cum după moarta lui Şărban Vodă, toată boerim^ s'au strâns, 

la Mitropolile, de au făcut sfat pentru alegere de domnile.» 167 

12. o In ce chip rădicară şi înălţarea domnii au fost lui Costandin Vodă.» 168 

13. «Cum după ce s au aşâzat Domnul, au trimis boerl in toate păr- 
ţile, pre unii la Poartă, pre alţii la paşa Serascherlul ce era cu ostile 

la Baba, pre alţii la Hanul, de ş'au făcut toate isprăvile domnii.» . . 170 

14. oCum au venit Domnului poruncă de la inpărăţile, in anul dintâi 
al domnii, de s'au dus la CerneţI, cu câtă-va oaste intr'ajutorlul oşti- 
lor Turceşti, ce era acole, şi de alte porunci ce era a face, şi cum ve- 
niri Nemţilor s'au Întâmplat in ţară a intra.» 173 

15. dCum au trimis Nemţii sol la Costandin Vodă lâcănd ştire că 
vor sâ intre in ţară. şi apoi Mârila-sa iticâ asemeni boeri soli au În- 
ceput a trimite la Nemţi cu răspunsurile solii.» . . . ^ 174 

16. «Cum sau sfătuit Domnul cu boeriî, pentru cele multe şi peste 
putinţă cereri şi pohte ale Nemţilor, care cer6 să odihn^scâ, să nu 
calce ţara să o strice.» 177 

17. «Cum s'au dus Prinţipul de Baden la Becîu, şi au lăsat in locul 
lut pre Haizler Ghenerarlul cu ostile in ţară, şi cum au trimis Dom- 
nul boeri la Poartă, de au făcut ştire câ Nemţii au coprins ţara.» . 178 

18. «Cum s'au rădicat Domnul de la Cotrăceni cu toată boerim^, 

şi cu toată gloata, de s'au tras în gîos ca să nu să Inpreune cu Nemţii.» 181 

19. «Cum au mers Haizler Ghenărarîul insuşî de sau înpreunat cu 
Domnul la Drăgăneşti.» 183 

20. «Cum au venit Domnului veste de Calga Sultanul că vine in 
ţară cu Tătarii, şi I-au trimis boeri înnainte, apoi şi Mârila-sa au mers 

de sau înpreunat cu el.» 184 

21. «Cum după ce au făcut Domnul Boboteza, la Episcopifa de la 
Buzău, s'au sculat de au venit in Bucureşti la scaun, pentru câ eşind 
Nemţii din ţară, Tătarii Încă au eşit.» • . • 187 

22. «Cum au venit Domnului poruncă de la înpărâţila Turcului, ca 
sâ sâ gătescă şi să mergâ cu Tucheli şi cu ostile Turceşti şi Tătă- 
reşti in Ard^l.» • • 189 

23. «Cum au purces Domnul de la Podlogi şiauagluns ostile Tur- 
ceşti, Tâtârâşti şi Cruţi! la podu Hriziî.» 194 



Pagin a 

24. «Cum au Intrat ostile in Ardd cu toate capetile cele mari, adic& 
Serascherlul, Sultanul, Tucheli şi Domnul, prin ioc rău şi strămt şi cu 
mare nevoie, şi cum s'au lovit cu Nemţi!.» 196 

25. «Cum au prins pre Haîzler viu in războtu, şi pre alţii din căpe- 
tenii, fără cel mulţi ce au perit.» 198 

26. «Cum au adus şi capul lui Costandin Bălăc^nu la Costandin Vodă.» 199 

27. «Cum au Început Ungurii a să Închina lui Tucheli, văzind iz- 
banda Turcilor.» 200 

28. «Pentru coronaţila lui Tucheli, cum s'au coronat a fi craiu Ar- 
<i61ulul, i proci.» 202 

29. «Cum au venit Capegi-Başa Inpărătesc, de au adus caftane Se- 
rascherulul, Sultanului, Craiului, Domnului de I-au Inbrăcat pentru iz- 
l)ănda ce au făcut.» • 206 

30. «Cum că la conacul de la Fereghihaz s'au străns toţi Paşii, şi 
Sultanul şi Craiul şi Domnul, paşa Serascherlul, de s'au sfătuit a să 
trage In gios, pentru ostile Nemţeşti, ce vena din sus asupra lor, şi pre 
<^ostandin Vodă l-au rănduit să m^rgă să file de pază la gura Tel^- 
jenuluî.» 208 

31. «Pentru eşir^ oştilor din Ard^l viind iarăşi in ţară, şi pentru Tu- 
cheli cu ce vrăjmăşile pe urmă asupra creştinilor s*au arătat.» ... » 

32. «Cum s'au rădicat Domnul de la Ploeşti, de au venit la satul 
Măril-sale la TătăranI, unde şi alalte toate ostile au venit.» 211 

33. «Pentru lăcuste când au venit In ţară, de face multă strică- 
ciune, şi pentru veniri boerilor soli de la Beclu şi pentru moarta lui 
lordache Spătarîu.» 214 

34. «Cum că la al patrula an al Domnii lui Costandin Vodă. cănd 

au fost vara, au mers Mărila sa la Tărgovişte.» 216 

35. «Pentru Stalco Paharnic, ce era vicl^n ţării de multă vreme, 
cum că s*au rădicat de la Moldova, şi au mers la Poartă ca să facă 

lui Costandin Vodă pară, umblănd şi el după domnile.» 217 

36. «Pentru gludecata şi moart(^ lui Stalco Paharnic in ce chip au 
fost.» 221 

37. «Cănd au venit poruncă de la inpărăţile lui Costandin Vodă să 
găt^că zaharale şi conace, că Vezirlul Însuşi cu Hanul va să vile in 
ţară către Ard^l.» 222 

38. «Cum că au venit Domnului a doIM poruncă a doll^ rănd să răn- 
dulască conace In sus pri baltă până la CerneţI, şi pentru mergeri 
Mănl-sale Inpreună ou Vezirlul până la Dilu.» 225 

39. «Pentru veniri Doamnil Marii din Moldova.» 228 

40. «Pentru a Tătarilor, Iarăşi venire prin ţară.» 229 

41. «Pentru trimiteri boerilor la Odrilu.» 232 

42. «Pentru mergeri Domnului la cetate Cladovil din poruncă Inpă- 
răt^scă.» 234 

43. «Pentru a Hanului Iarăşi venire prin ţară.» 238 

44. «Pentru treceri inpărăţii prin ţară, şi pentru călătorila Dom- 
nului de au mers innaint^ tnpăratulul Sultan Mustafa.» 240 

45. «Pentru conacile inpărăţii, care pre unde au fost anume până 



la Turn, undo au trecut Inp&rătiî^ cistcmde Iu Nicopola.* ...... !ti 

46. (Cum au venit Intr'aoesl iin multe porunci de la inpăr&lile, ce- 
reri dft baof şi d& altele, de au venii ţarn la mare greu, gi de trecerii 
T&Urilor Iar prin tarft, ţi da mer^râ domnii la T&rgovişte • . . . . i 

47. iCuin au venit tnp&ratul iulian Mustafa I» Iteligrad, şi răxboTu 

ce au ftout Turcii ou NenHiî.. 2M 

48. iPenlru zidiri ce auftcut Mănia-sa şi alte lucruri, care le-au ţi 
săvărgit Intr'aceat an.i 253 

49. "Pentru nevoile ce s'au imamplat ţarii, lutr'acest an de la Turd 
şi pentru călătorila domnii ce au călătorit la Cernetl, şi da războiul 

ce au avut şi estimp Turcii cii Nemţii-' ^^ 

60. 'De mergeri domnii din TArg-oviţte la Bucureşti, viind Airă de 

la tnp&răţile cu caftan.» ... 2ii 

61. (Pentru alte zidiri şi sfinte biserici ce au mal t&cut M&rila-aa 
şi printr'alte t^ri, şi altile ce s'au mal Întâmplat Intr'aceat an şi de 
merg'erâ Măril-sale Iarăşi la T&rfovişte.i) SG6 

52. «De alcâ sănt cele ce au scris Kir Kafail monahul, carele pre 
nume mirenesc l-au chemat Radul Popescu bivvel Dvomio.i .... 275 

5a. .Domnila lui Ştefan Vodă, I6t 7222.. 283 

64. iVita prâ luminatului iiem al pr4 In&lţatulul ţi milostivului Domn, 
Noi Nicolale Alexandru Vvd, prâ bunul stăpAnitor ţ&ril Rum&neşti. 
care să trage din Alexandru Vodă cel numit bun şi mare din ţara 

MoldoviT.» 892 

66. uDomnilaM&riF-sale Iu Nicolae Vodă filuIprâsl&vItuluT Alexandru 
Bxaporitul, adică sfetnic de taină al puternicii Inpărăţil a Otomanilor, 

ist 7224.. 293 

66. <DomniIa Măril-sale lui loan Vodă, It^t 7226.* 314 

57. .Domnila a dooa a Mâril-sale lui Nicolae Vodă. văWt 7227.. . 333 
68. <Cade-să ca să semnăm alc(> şi câţi coconi au dăruit Dumnezeu 
Domnului cu Doamna Măriî-sale Smaranda, de când au venit cu a 
dooa domnITe aici In t^ră.» .' 349 

59. <Din mila lui Dumnezeu şi din norocul MărlI-sale Domnului 
nostru, având pace in tară. m'am îndemnat a serile din cele ce s'au 
intămpiut păn alte părţi. n 350 

60. lACctţ lăsăm istoriia ţării Rumăneşti, scriem cele ce s'au Intămplat 
prin alte părţi streine.» ' . 366 

61. «Pentru venirâprâf«ricituluIPatriiarhalIerusalimuluIaIoIlQ ţar&.ii 3T0 

62. «Pentru turburară şi zarfa ce au fost Inlre Tătari tn anul acesta. t 371 
6i). oPentru Inpreunar^ Hanului cu Scrascheriul, in ce chip şi cu ce 

cinste au prilmit Paşa pe Hanul.» 377 

64. «Pentru patima şi multa nevoie ce au petrecut Moldovenii, şi 

pentru buna chivernisi^iă ce au făcut Domnul aIcS in ţară.* .... 379 
66. «Pentru Dumitraşcu Hatmanu, când au fugit la Tătari.i ... 381 

66. «Pentru gătirti şi călătorila Mâril-sale Nicolale Vodă către Smil.. 383 

67. «Pentru nunta filulul Măril-sale Nicolale Belzaad^ Costandin.» 390 

68. «Pentru purcederii Patrilarhulul la Moldova după nunta niuluî 
Măril-sale Nicolale Vodă Costandin Belzaade.» » 



Pagina 

69. «Pentra mergeri Patrifarhulul la Ţarigrad.t 391 

70. «Pentru oele ce s'au Int&mplat păiitr*alte părţi streine.» .... 393 

Sub titlu se afl& scrisă urm&tbrea Însemnare: 

(cD'apres le calcul de TEglise Greco-Russe la crâation du monde 
eut lieu 5508 ans avânt FEre Chretienne ; ainsi cette chronique 
date de rann^e 1729 — 30. — George Asaky.» 

No. 122. 

In-folio.— Fol 211.— Secol. XVIII (1765).— Bibi. Scheiană. 

Scris6re cirilică semi-cursivâ. Pe foile 1 — 19, titlurile in text şi de-asupra 
paginelor, iniţialele la alineate şi numerele slnt scrise cu roşu; pe cele-lalte 
fol t6te slnt scrise cu negru. 

Pe f6ea 1-a are titlul următor: 

ccViaţa marelui Petră înpăratul MoscovieT.» Scriere împărţită 
în şese cărţi, în cari se cuprind războiele şi viaţa lui Petru 
cel Mare. 

I^ sfîrşit, f5ea 208 verso, slnt scrise următ6rele: 

«Stăpănitorlul norodului arătăndu-să pururâ cătră cele Dum- 
nezăeşti răvnitorlu, sau să zăcem căndâ ar6 frica lui Dum- 
nezeu, atuncS supuşii nu să tem că vorâ pătimi vre o pedâpsă 
afară de pravilă şi lăr dreptate, aşijderâ de vor cunoaşte că 
laste el credinclosâ şi temătorlu de Dumnezău, atunce supuşii 
nu vor pute îndrăzni a fi cii vicleşugii asupra lui, avăndâ el şi 
pe Dumnezeu intr^ajutorlu. 

«Slavă unuia în Troiţă proslăvit Dumnezeu, carele mi-au ajutata 
după început de am văzuta şi siârşitul. 1765.» 

Pe fdea 209 se află Însemnări despre familia lui C. V&rnav, din anii 
1796—1847. 

Pe scbrţa legăturii de la sfîrşit se află următ6rea Însemnare: 

ccAcIastA carte este a prâosfinţii sale părintelui Mitropolitului 
Leon, ^ s'au adus adastă carte de la Roman, după ce s*au făcut 
Mitropolitti la anul 1787, şi s'au înălţat la scaunul Mitropolii în 
anul 1786, luna lui Fevruarie.» 

No. 123. 

In-folio.-F6I 28 şi 192.— Secol. XIX (1805-1806). - Dăruit de D. A. Sturdza 
la 13 Octobre 1885. 



ScriatSre cii-ilicft obicTnuitS. Titlu! este scria Intr'un mar» desemn archilo- 
tural; slnt mal multe grosolane frontispicil şi iniţiale ornate. 

Letopiseţul Moldovei întocmit după Miron Costin, Nicoiie 
CoBtin, Ureche Vornicul şi loan Neculcea. 
Pe fdea de la început este tiitul următor: 

«Litopisiţul ţărilor Moldova i ,.*(' ţara Muntenlască, de cW 
e'au discălecat. 1805 luni 20. 

(iScriB-oamQ eu lubitorlul de ostînele Vasile Pogor.» 

Pe dosul f<6el 23 din Intăia jînrce este acri&: 

<iS[f]arşât, inpreună cu ftjutorlul a pre puternicul celui cu multe 
străluciri al cerlurilor Domnul nostru îs. Hs. al descălecAturil 
vechi şi începutul acel noA, la anul 1805 Afgustu întiiu, de Va- 
silila Pogorâ. — Kupts ^m'fii,'Av [loi tov âpafAoXov.n 

La fâea 159 este scris: 

«Păn aice s'au aflat letopiseţul scris de Mlron Logorătul.— 
Scrîsu-s'au de mine nevrednicul în Huş la Sffînta) E(piscopie] a 
Huşulul in let (an) de la anul mântuirii 1806 Martie 16. —Va- 
sile Pogor Pisar» (scriitor). 

Pe fâea din urmă, 192, st& scris : 

«Scrisu-s'au adastă carte, ce să numeşte Letopiseţul Moldavii 
de mine mult păcătosul şi nevrednicul, în zilile pre înălţatului 
şi luminatului Domn, Mărila sa Alexandru Costandin Moruz 
Vvod, şi s'au scris în sfănta Episcopie Huşii la anul 1806. — 
Miron.» 

Volumul are cuprinsul urm&tor : 

1. ciCarte de niamu Moldovenilor dintilQ, de unde au 

eşit strămoşii lor» — de Miron Costin 1—23 

2. «începutul Letopieăţului, cu aglutorlu lui Dumnezeu 
a ţării noastre ş'a celoralte adică Munteneşti şi Ungu- 
reşti.» Cap. 1 — 4. — Prescurtare după Nicolae Costin, 
Cartea pentru descălecatul de'ntHH, Cap. V— XVI 1—8 

3. Domnii Moldovei de la Dragoş Voevoda până la 
a doua Domnie a lui Aron Voevod, — după Ureche Vor- 
nicul şi Nicolae Costin. — La sfîrşit (f. 75 v.| stă scris: 
«Pană aice sau aflat Litopiseţul Ţări! scris de Urechi 



283 

Vornicul 7289—1781.» 8v.— 75 

4. «Litopiseţul Ţâri! Moldovil scris de Miron Logofătul, 
incepăndu-să de Ia Domnie lui Aron Voevodâ» până la 
«Domnie lui Stelăniţă Vvodâ fiîul luî Vasălie Vodâ... 

S au scris la anul 1806 Martie 13.» 75v.-169 

5. «Domnita lui Evstratie Dabija Vodâ... Cap. 75» 
până la «Domnila lui Mihal Racoviţă Vod,» prescur- 
tare după loan Neculcea 159v.-192 

No. 124. 

In-folio.—Foî 41.— Secol. XVIII (1782) —;Cump6rat dela anticarul Şaraga, la 
3 Februarie 1894. 

Pe f6ea 1 are următorul titlu : 

CC Istorie pentru râsipire Ierusalimului.» 

La sfîrşitul manuscrisului se află urm&t6rea Însemnare: 

(cAcIastă istorie au scris-o Ieromonah Nechifor ot mănăstire 
Doljeştil, cu toată cheltuiala me, şi pentru ostenlala lui I-am dat 
120 bani, şi am iscălit. 1782 lull 20. — Dimitrachi Hărlescu Pa- 
harnic.» 

Alte însemnări ce se află pe foile de la sfirşit: 
Pe foea 40 verso: 

((Adastă carte este răsipire Erusalimulul, şi cine să va în- 
tâmpla să o lai să cit^scă pă dansa şi nu o va mal da înapoi, ci 
o va tăgădui, unul ca acela să fila blestemat de Sf. Arherel 
şi de săborul di la Nichila şi pricopsală in vilaţa lor să nu 
vadă şi am iscălit pentru ca să să ştila a cui este. 181? Fevr. 10. — 
Cost. Hărlescul.» 

Pe f5ea 4tr. aQ scris spre amintire cel cari aQ cetit cartea in anii 1790, 
1803, 1804. 1805, 1813 şi 1817. 

Pe foea 41 verso : 

(( fiind ascultător părinţilor mei, celor după 

trup de ceii poroncite spre încre 

.... leşului mieu, dar zavistiile fraţiloră . . . înpotrivitorî 
netemătorl de Dumnezău m*au ... .de dragoste şi mila pă- 
rintescă, cari o . . . ţem ca o căldură de cuptor în inima me 
ş-avănd o răcire de tot despre toţi părinţii şi fraţii . . . pre 
mine (ticălosul); dar cel întru totd puternic înpărat şi milostiv 



284 

Dumnezeu n'au vrut s& mă lasă după pofta vrăjmaşilorfi mei,a 
m'au miluit dupft a ea putere svăntS, ;i m'au rădicat la cinste 
ce politiclască, cu m&rire înal spre vedere vrăjma- 
şilor mei.» 

«1801 s'au născut fllul nostru Costandin Iul! 30 şi l-au bo- 
tezat larăş loniţă Botez la bisărica din Cfimărşanl hramu iiin- 
tulul marelui mucînic Glieor^hi, şi pentru ca să ştii s'au id- 
sămnat. 1801 lull 20. — Dîmilril Hărlescu Paharnic.» 



In-folio. — Fol 241; foile slnt numerotate, dar 1 — 4 şi cele cari urmeii 
dupi 246 până la sflrşit slnt perdute. — Secol, XVIII. — Bibi. Scheiaci. 

Letopiseţul Moldovei format din : 

1. Cartea pentru descălecatul dlntâiQ a Ţârei Moldo- 
vei, de Nicolae Costin 5—40 

2. Domnii Moldovei dela Dragoş Vodă până la Ieremia 
Vodă după Ureche Vornicul şi Nicolae Costin. — La 
foea 168 v. scrie : «Păn aice acest Litopisăţ laste scris 

di pre izvodul ce s'au fost scris de răposatul Neculal 1 

Costân ce au fost Vel Logofiit." 40v-168». ' 

3. «De aice începem a scrie Litopisăţul di pre izvodul Iul Mi- 
ron Costân Logolăt.» — Domnii Moldovei dela Domnia Iul Ieremia 
Movilă Vodă, alineatul «Datoreştil {şi mal semeţi fiind pre locurilt 
sale) au dat răzholu Iul Başlea Giurgiu» (Kogălniceanu, Letop-, 
ed. Iaşi 1852, tom. I, pag. 226) până la «Domnila lui SteiUniţă 
Vodă ficiorul Iul Vasili Vodă. Cap. 55», până la: «şi, trecând 
mal pre sus dela Suclavă, au lovit pre la Hotin ş-au trecut 
Nistrul.» {Kogăln. Letop. 1, 349). 

Pe I<5ea dela Început (6) este subscrierea Iul (N. lătraţii, iar pe f6ea 6 lot 

de mâna lui este scris: 

«Din Biblioteca mea dela RotopăneştI 850. — N. Istrati.» 

No. 126. 

In 4°. — Pagine 322.— Secol. XIX (1818). — Bibi. Scheiană. 

Pe pag. 1 are titlul r 

«Istorie a celorâ mal gingaşe amoruri a Parisului. Din ce 



greclascâ 8*au tălmăcita in limba Moldoventască, prin ostentala şi 
osărdie drepţii sale loan Beldiman ; tar a prescrie, s'au prescris 
de mine iscălitul la 818. — Costachi Borş.» 

Pe pa^na 3 se află scrise următbrele: 

«Iubitorilor cetitori !» 

«Den răvna şi osărdila ce au arătat fieşte carile Iubitor de 
tălmăcire a fellurl de istorii, in tot tellul de limbă, prin care 
ş'au agonisit cele după vrednicie laude, indemnăndu-mă şi eu, 
n'am cruţat adastă puţină ostenYală intru tălmăcire aceştii isto- 
rioare, care nădăjdueac a fi plăcută fieşte cărue tănăr cetitorlu? 

«însă fiind că limbile cele Iubitoare de hulă păndesc pururi 
prilej, nu am îndoială, că nu mă vor huli şi pre mine, cum os- 
tenlala me am ales-o în întrebuinţare unila ca aceştila, şi nu 
intr*alta mal folosătoare. Am cinste a le răspunde, că adastă is- 
torie, cu toate că cuprinde in sine numai fapte de amorlu (lucru 
ce să obidnueşti acum in vecul nostru la toată stare omenlască), 
dar cetindu-o bine cu luare aminte, nu numai va înţălege, că 
toate aceste eroticeşti patimi s*au mărginit, nu prin altă, decăt 
prin insuş taina ce sfăntă a însoţirii, spre care scoposul şi pohta 
ce silnică a tinerilor libovnici au privit, dar şi pildă de agluns 
va lua întru insuş a vieţii sale petrecire. 

«Rog dar pre toată persoana ce va bini voi a ceti, ca ori ce gre- 
sală va afla întru Ia, ori în tălmăcire sau în slove să îndrepte cu 
blăndeţă, fără a mă pune în ponoslu, căci după cum cu nepu* 
tinţă laste omului a nu fi muritor, aşa şi de a nu greşi. — .Tăl- 
măcitorluL» 

Pe pagina 2 sint scrise, precum urm^ză: 
cObrazile, ce să cuprind In adastă istorie. 

«T&nănil ţăran, carile din Ziîaco s^au numit In urmă Vozilan Darmandier. 
•Elene, fiica lui Rover, libovnică lui. 
«Leandru, tiranul neguţitorlulul. 
«Hlori, fiica lui Devuse, libovnică luî Leandru. 
«Marchezul, ce 6*au numit pentru faptile lui noul Pigmalion. 
cLizeta, fată de suflet a MarchezuluT, care mal pro urmă s'au f&cut şi mi- 
rlasă lui. 

cFilip, nepotul lui Donan. 

•Zemira, fiica lui Donan, şi libovnică lui Filip. 

«Polen, fiîul lui Duval 

«Aneta, fiica lui Ruso şi libovnică Iu! Polen. 

«Ziuin. 

«Egli, fiica Iul Sirez şi libovnică lui Ziuin. 



28» 
No. 127. 

ln-4*.— 270 IoI.-SmoI. XIX 11848— 1853).— Dftruit 1I9 Ion Ghica. 
Pe dosul legftturil are titlul : 

«Emigraţii de la Brusa.» 

Volumul cuprinde scrisori de ale emigraţilor de la Brusa către 
Ion Ghicaşi alţii, precum ţi alte acte politice publicate <le Ion 
Ghica in aAmintirldin pribegia după 1848. BucurescI 1890.1 

1. 1848 August 7 (19). — Dimitrie Goleaeu citre Ion Gbica 1 

2. (1848Aug. 10| 11 ceasuri — N. B&lcsâcu c&tre Iun Ohlca. ... i 

3. 1848 Iulie 16. — N. BăU^tscu c&tre Ion Ghica i 

4. (1848) Iulie 18/30. — N. BAlcescu cfitra Ion Ghica i 

5. 11848} August 30/12. — C. A. Rosetli către Ion Ghioa. 11 

6. 1848 Septembre 17/S9 - Petiţiunea Romanilor c&tre SutianuL ÎS 

7. {1848).— A. G. Golesou către Ion Ghica iâ 

6. — ff^tition k TAssemblilu Naţionale.» V) 

9. — nPâtitiou âLordPaJmerslon» ÎO 

10. — •!. Memorial dat Hmisteriulul Germanic ia Fraskfort In lî 
.Septemvrie 1848 din parten .igentulul României loan Haiorescu.s . 31 

11. — all. Memorial dat Ministeriuluî Gprni.in In 16 Noeravrie din 
partea plenipotentuluIRomauieC* iu 

12. — iDin actele Parlamentului de Frankfort asupra Printipatelor 
Danubiane.u 32v. 

13. 1848 Ianuarie 2i/b. — Generalul Magheru cfttre Ion Ghica. . . Sa 

14. 1848 Decembre 10/22.-- I. Maiorescu citre Generalul Magheru. 39 
16. (1849) Maia 11. — C. A. Rosetti ofctre Ion Ghica. 43 

16. (1840) Ootobre 16.— C. A. Rosetti o&tre Ion Ghica 47 

17. 1849 Aprilie 20. — O. A. Rosetti c&tre Ion Ohica 49 

18. 184^ Decembre 26. — A. G. Golescu către Ion Ghica 51 

19. 1848 Decembre 17.— A. G. şi Ştefan Golescu către Ion Ghica. . 00 

20. — A. G. Golescu către Ion Ghica ol* 

21. — A. O. Golesou către Ion Ghica 61 

22. 1849 Martie 9. — Râspunsul Iul Szarvady la întrebarea comitelui 
Zamoyski 6â 

23. 1849 Oct. 26 (Nov. 7).— Emigraţii de la Brussa c4tre Ion Ghica. 67 

24. — Eliade către emit^raţii dela Brussa 69 

25. 1848 Sept. 29.~Nicolae Gheorghiade (I. EI iadei către Ion Qbica. 71 

26. 1849 Aprilie 15. — Chitanţa Iul N. Golescu către Ion Ghioa. . . . 73 

27. — Chr. Teii şi N. Golescu către emigraţii dela Brussa 75 

28. 1849 Novembre 13/25. — Procesul verbal Încheiat de Adunarea 
emigraţilor, In cestiunea banilor rSmaşI asupra Iul N. Bftlcesou. ... 77 

29 — Votul emigraţilor din Brussa privitor la luarea socotelilor. , . 78 
30. 1849 Novembre. — Răspunsul lui Tel), Eliade şi l'leşoianu la tnvi* 
tarea de a veni la adunarea emigraţilor, ca să asiste la cetirea proce- 



287 

F6ea 

luî verbal privitor la baniî râmaşi asupra luî N. Bălcescu. (Copie). . . 79 

31. — I. Eliade către Zossima 81 

32. 1849 Decembre 5/17. — Emigraţii de la Brussa către ceî de la 
nstantinopol şi Paris 83 

33. 1849 Decembre 4/J6. — Ex-locotenenţiî din Paris către emigraţii 

la Brussa 85 

34. 1849 Decembre 6.--I. Eliade către emigraţii de la Brussa 87 

35. — 1849 Decembre 6. Emigraţii de la Paris către cei de la Brussa. 91 

36.— «Asociaţia Română.» Statute 92 

37. 1849 Decembre 17. — Eliade către deţinuţii de la Brussa. ... 93 

38.— Eliade către cei de la Brussa 9^ 

39. 1849 Decembre 15/27. — Ex-locotenenţiî N. Golescu, Chr. Teii şi 

Eliade către emigraţii de la Brussa. . . : 105 

10. 1849 Decembre 15/27. — Aceiaşi către aceiaşi 108 

n. 1849 Decembre 30. — C. Boliac către I. Eliade 112 

12. 1850 Febr. 22 (Mart. 6). — I. Eliade către emigraţii de la Brussa 118 

t3. 1849 Nov. 10. — Socotdă de banii emigraţiuniî 12a 

4. — A. G. Golescu către Ion Ghica . 121 

t5. 1849 Februarie 8/20. —Adresa prin care Chr. Teii, N. Golescu şi 

Bliade numesc pe Ion Ghica representantul lor la Constantinopol. 125 

^6. 1849 Februarie 5/17. — N. Golescu către Ion Ghica 127 

,7. 1849 Iulie 20/1. — I. Eliade către Negulicî 12^ 

8. 1849 Iulie 20/1. —I. Eliade către Russo 133 

9. 1849 August 3/15. -I. Eliade către Costache Alexandrescu. . . . 13& 

O. 1849 Iulie 20/1. - I. Eliade către deţinuţii de la Brussa 137 

.1. (1849 Febr.)— Circulara lui I. Eliade, Chr. Teii, şiN. Golescu, ca 

[ ai emigraţiuniî. . . • 141 

2. (1849) Mart. 7. — N. Golescu către Ion Ghica la Constantinopol. 143 

3. — Protestul emigraţilor din Paris către Sultan 144 

4. 1849 Maia 13/26. -Emigraţii de la Brussa către Ion Ghica. . . . 146 

5. 1849 Maid 2/14. — «Diurnalu» prin care emigraţii din Brussa, 
Dă punerea la cale a emigraţilor din Constantinopole, hotăresc a-şî 
^e un cap al Emigraţiuniî, care să lucreze in numele lor pe lângă 
►orele Europei, pentru unirea ţarilor Române 148 

6. 1849 Mart. 23/12.— N. Bălcescu către I. Eliade, N. Golescu şi 

•. Teii 150 

7. 1849 Maia 17. — N. Golescu către Suleiman Paşa 152^ 

8. 1850 Aprilie 18/30.— Emigraţii de la Brussa către A. G. Golescu, 
Bălcescu şi D. Brătianu • . . . 154 

9. 1849 Iulie 26 (August 7). — E.Y-locotenenţiî Chr. Teii, I. Eliade 

>î. Golescu către deţinuţii de la Brussa 155- 

K). — Procesul verbal al emigraţilor de la Constantinopol 157 

\, 1849 Martie 24/12. — N. Bălcescu către I. Eliade, Chr. Teii şi 

Golescu 15^ 

i2. — C. A. Rosetti către I. Eliade şi Chr. Teii 161 

3. 1849 Decembre 25. -N. Golescu către Suleiman Paşa 189 

4. — «Listă de banii ce s'au adunat din contribuţie.» 190^ 



F6n 

65. — (Listi de banii oe s'afl cheltuit.» . ■ i9i 

66. 18M Februarie 26. — SocottMa Jinulă de M. Serghiescu, pentru 
cel 16 mll Iei dati de Golesol- 194 

67. — SocoUIă de olace bani daţi la diferile persane. 197 

68. — «Socoteli de banii ce am dat pentru D-el cucoauii Anichi 
Ghioa, cum urmâzft. 198 

69. - Aia socoteli. 199 

70. 1849 Septembre U.-Socot^lă de 3.100 lei daţi liil lou Ghica. . SMi 

71. 1849 Oct. 10/82. — ChiUnţa lui M. Sergiescu, pentru 873 lei 
primiţi de la Ion Ghica In comptul lui Golescu M 

72. — Att& BOCOtâU de bani 203 

73. 1849 Aprilie 87.— A. G. Golescu eitre Ion Ghica 201 

74. 1849 Aug. 17.- . . . 210 

75. 1849 Februarie 84— • i ■ iU 

76. 1849 Novembre 7. — > ■ > SIG 

77. 1849 Iunie 87.— . » . 818 

78. 1850 Febr. 6 (lan. 86).— Emigraţii de Ia firussa ofttra Eliade. . £28 

79. 1849 Februarie 7. — I. Haioreecu cfttre N. Bilcescu. S30 

80. 1849 Decembre 6. — I. Eliade cUre emigraţii de la Bruaaa. . . 23i 

81. 1860 Maia 17/6.-I. Elisde cUre emigraţii de la Brussa. . . . . SS& 

82. 1860 Ianuarie 17. — Ştefan Golescu c&tre Ion Ghica. 83? 

83. 1850 Septembre 28, — lEmigraţil rom&nl din Paria, fraţUorCi 
emigraţi din Brusaa ţi Constantinopol.' 239 

84. 1860 Aprilie 18/30.— Emigraţii de la Brussa cfttre D. Brfttianu. S41 
86.1848 Iunie 14. — Dr. Louis MandI către generalul Aupiok. . . £43 

86. 1849 Decembre 24. — Act de garanţie dat de Ion Ghica şi Marin 
Serghiescu luT Achmet Wetyk Efendi, pentru Bolliao !lă 

87. 1849 Novembre 20. — Cesar Bolliac către Ion Ghica 247 

88. 1849 Decembre 26. — Cesar Bolliac oătre Nicolae Alexaadrescu. Sâl 

89. 1849 Decembre 27. — Cesar Bolliac către Ion Ghica 253 

90. 1850 Aprilie 16/276— 6 lamatello '\'olgo dragomanul Poliţiei, către 
Ion Ghica 255 

91. 1860 Aprilie 28.- Ion Ghica către şeful Poliţiei. 357 

92. 1850 Maia 7. — Garanţia dală de Ion Ghica către Poliţie, pentru 
Bolliac 369 

93. — Bolliac către Ion Ghica 861 

94. — Petiţia iul C. Bolliac către Ministeriul turcesc 2fi3 

96. 1853 Martie 23.— 'Estraa din diarul frances iL'Asaemblăe Na- 
ţionalei din 23 Martie 1853.< 267 

96. 1849 Decembre 24. — Cesar Bolliac către Ion Ghica 268 

97. 1851 Ianuarie.— Adresa Societăţii studenţilor Romani din Paris 
către Ion Ghica la Consta ntinopol 270 



289 



No. 128. 

In-folio (format îngust de catastiv). — Fol 27. — Secol. XVIII — XIX (1722- 
844).— Cumpărat deia anticarii Şaraga, la 18 (30) Maia 1896.— Scris pe hârtie 
le ma! miilţî; unele titluri, iniţialele numelor şi intrigă f6ea 4, sint scrise 
:u roşu; la început 3 fol albe nepaginate. 

Volumul cuprinde următorele documente pentru bresla mi- 
şeilor (calicilor) din laşî, unele în copil şi altele în original : 

Foile 

1. 6988 (1480). — Aşezămiutul breslei făcut în (]ilele lui Io. Ştefan 
/oevod cel bătrân şi ale Archiepiscopuluî Kyr' Theoctist Mitropolitul 
'uceveî. — iSlavonesce) 1 • 

2. (Data ruptă). Petru Vvod. Mold., împreună cu soţia luî ll^na, mi- 
leşte pre mişeii din târgul laşii cu loc, ca să-şl facă casă, fie care 

Qde va voi. — (Traducere român^scă) 2 

3. 1722 Fev. 24. «tn zilele Blagocestivulul şi de Hs. lubitoriul, pre 
minatul Domnul nostru Io Mihal Racoviţă Voevod i (şi) Gospodja 
Mmna) ego (lui) Anna i (şi) ciad (fiii) ih (lor)^ la domnie a 
ie la a 7 an, cu blagoslovenie a Preosvinţituluî Părintelui nostru 
yr Gheorghie Mitropolitul Suceviî şi a toată Moldo-vlahie. S'auînoit 
estu catastih de brasla mişeilor de tărgu din laşi, care de demultu 

le aşăzată aoiastă br6slă, încă dela Ştefan Voevod acel bun.» ... 3 

4. 1 Catastih pentru praznicul stăntutul şi mare Voevod cerescu Ar- 
nghel Mihaila. unde să străngu brasla de mişăl, pe carii Dumnezâu va 
§ge din pravoslavnicii creştini a da şi a milui, la zua praznicului, 
ntru sufletile lor şi a părinţilor, ca să le fie lor în veci pomenire, 
Dumnezău milostiv să-I Intăr^scă pre dănşii tn fapte bune, întru 

ate zilele vieţii lor, cu rugăciunile pr6 sfintei născătoarei de Dum- 
rzâu şi pururi fecioarei Măriei, şi cu rugile sfântului Arhanghel Mi- 
lil, ca să le fie lor într aglutorlu şi sprejenitorlu la tnfricata zi a g!u- 
tţulul, ca să afle milă şi ertare de păcate, şi să albă odihnă întru 
.laşul înpărăţiî ceriului, unde bucurie nu să schimbă, în v6ci amin.» 4 

5. «3a( KoAipH BfAHUH H M4AH (aicI bocnl mari şi mici.) 5 

6. «3a< rcHAPH A SA4iH4ii, k A^HH-fc rcnAx (aicI Domnii şi căsenil domneşti) 6 

7. «Ţ 3x1 non (P mc o (aici popii din Iaşi) 8v. 

8. «Bai nhi|jhh (P mc» (aici săracii din Iaşi) 9 

9. 1723 Mart. 22. Cartea de blestem a lui Gheorghe Archiepiscopul 
Mitropolitul Sucevei, asupra acelora cari ar lua de la brasla mi- 
cilor din Iaşi bir ori alte angăril 14 

10. 7244 (1735) Septemv. 1. Idem, a lui Antonie Mitropolitul Sucevei. 15 

11. 7261 (1753) Fevr. 8. Idem, a lui lacov MitropoUtul Moldovei. . » 

12. 1783 Avgust 24. Idem, a luî Gavriil Mitropolitul Moldovei. . . 15 v^ 

13. «3a'k nhi|jIh (D mc io anA 'ilNTOHlH MHxpenoAHTA coMaicK4rw. i: ^c/ma: 
n: I:» (aicI săracii din Iaşi ln4ilele lui Antonie Mitropolitul Sucevei. 

nul 7244 (1735) Sept. 1) 16 

Manuscripte romdneţtî, 19 * 



290 

14. 1791 lull 23. Ambroaie E^arhul Moldovei, etc. arată moilul cum 
trebue calicii cerşetori s& câr& jiiiloatenie. (Fragment) [V 

15. 1792 8ăpt. 13. laoov Mitropolitul Moldovei Inlăresce staroste pentru 
br^a calicilor din Iaşi, tn looul lui Vasile Cărjac, pa Tanase orbul. Si 

16. 1S06 Apr. 18. Veniamîa Mitropolitul Moldovei inUreace staroste 
pentru br^la cerşetorilor din Iaşi, In looul bătrânul ui Tănase, pe Luca 
orbul de un ochiu Kiţ, 

17. 1807 Noeinvrie 19. Veniamin Mitropolitul Moldovei Inlâresce su- 
roBte breslei cerţetorilor din laşi, fu locul tui Lues, care era nesta- 
tornic, pe Athanasil picior de lemn. . . 21 

18. 1815 Decv. U. Veniamin Mitropolitul Moldovei orlndueace Iarăşi 

pe Athanasil picior de lemn, starosti? al breslei oerşetorilor din Iaşi. . î\ \ 

19. 1816 luni 19. Veniamin Miiropolitul Moldovei intăresce staroste 
breslei cerşetorilor din laşi, iii lucul ini Aihanasîi picior du leniii, 
care s'a dovedit nevrednic de acâsta slujbă, pe Procopiî orbul. ... &' 

20. 1629 Avg. 16. Veniamin Mitropolitul Moldovei Intăresoe staroste 
breslei cerşetorilor din laşi, in locul lui Tanasil piolor de lemn, care 

se ţine numai de beţii, pe Mihaiu orbul 33 

81. 18B] Ghenar. 21. ~ Veniamin Mitropolitul Moldovei int&resce 
staroste bresle! cerşetorilor din laşT, ta locul Ivi Hihaiu orbul, pe Di- 
mitrie oluntul 33 v 

23. — Carte archier^scă, prin oare se tnl&reeo breslei cerşetorilor din 
Iaşi t6te privilegiile ce le-a avut de la Domnii şl Mitropoliţil de mal 
înainte. (Upsesce sfirşitul) ■ 2i 

33. 184-1 Decv. 4. Iaşi. Veniamin Mitropolitul Moldovei Int&resoe sta- 
roste breslei cerşetorilor din Iaşi, In locul sâvlrşjtulul din viaţă Mihaiu 
orbul, pe Toader cizmarlul orbul 25 

2i. 1814 Apr. 7. Eşil. — Meletie Mitropolitul Moldovei Int&resce rin- 
duiala şi legătura breslei mesărilor din Iaşi, a se urma întocmai ca 
şi mat înainte de dinsul 26 



In-folio (format îngust de calaativ) . - Fot 156. - Secol. XVIII (1732-1740|.- 
Vindut in licitaţie publică de Eforia Spitalelor civile din BucurescI şi i:iim- 
p^rat de Academie dela A. Zwiebel, anticar din BuuurescI, la 19 Nov. 1S9) 

Catastiv de venitul mânăsUrel Colţea şi de cheltuelile el fă- 
cute cu Spitalurile, pe 9 anî, de la 7240 (1732} — 7248 (1740!- 
— Listele de venituri şi de cheltuell sînt subgcriae de boeril ce 
aâ fost însărcinaţi cu cercetarea lor. 

Cuprinsul volumului este următorul : 

1. «Mart. I dni It 7240 (1732). Venitnl mănăstirii de acest anQ, cum 

va arăta In jos.> 3 

2. iMart. 1 dni It 7240 (1732). Cheltuiala Spitalului de un anâ, 
pentru trebuinţa bolnavilor săraci, cum va arăta tn jos anume.* . . 3 



291 

Foile_ 

3. «Marte 1 dui It 7240 (1732). Cheltuiala măDăstiri! de un anâ, 

ire i măruntă, cum va arăta.» 5 

4. fLt 7240 (1732). tnbrăcămintele slugilor i simbriile, cum arată.» 11 v. 
î. cLt 7240 (1732). Cizmele ce s*au cumpărat la Crăciun, cum arată.» 12 v. 

5. «Lt 7240 (1732). Surăturile ce li 8*au luat la Crăciun anume.». . 13 

7. aLt 7240 (1732). Cheltuiala bisericii In tr'acest ana.» i3v. 

i. «Marte 1 dni U 7240 (1732). Simbriile preoţilor anume.» .... 14 v. 
). «Marte 1 dni lt 7241 (1733). Venitul mănăstirii de acesta an, cum 

arăta In jos.» 21 v. 

10. «Marte 1 dni lt 7241 (1733). Cheltuiala Spitalurilor amănduror 

un an, pentru trebuinţa bolnavilor săraci, cum va arăta.» .... 22 

11. «Mart. 1 dni lt 7241 (1733). Cheltuiala mănăstirii de un anâ, 

ire i măruntă, cum va arăta.» . . 25 

12. «Cheltuiala viilor, cum va arăta.» 32 

13. «Marte 1 dni lt 7241 (1733). tnbrăcămintele slugilor i simbriile.» 33 v. 

14. «La Crăciun cui 8*au ^cut dulămi de abă.» 34 v. 

15. «Simbriile.» 36 

16. «Lt 7241 (1733). Cizmele ce s'au cumpărat la Paşti.» 36 

17. «însuraturile.» 36 v. 

18. «Lt 7241 (1733).» Cheltuiala praznicului 37 v. 

19. «Lt 7241 (1733). Cheltuiala bisericii.» » 

!0. «Lt 7241 (1733). Simbriile preoţilor şi a vlădicilor.» 39 

!1. «Lt 7242 (1734). Venitul mănăstirii dă acest an, cum va arăta 

jos.» 45 

2. «Lt 7242 (1734). Chieltulala Spitalurilor amănduror dă un an, 
itru trebuinţa bolnavilor săraci, cum va arăta.» 46 

3. «Lt 7242 (1734). Chieltulala mănăstirii dă un an, mare i măruntă, 

Q va arăta.» 48 v* 

4. «Lt 7242 (1734). Chieltulala viilor, cum va arăta.» 56 

5. «Altă chieltulala.» 57 

6. «Lt 7242 (1734). tnbrăcămintele dă abă, cum va arăta.» .... 58 

7. «Lt 7242 (1734). Simbriile.» 59 

8. «Lt 7242 (1734). Cizmele ce s'au cumpărat la Paşti.» 59 v. 

9. «însuraturile.» 60 

0. «Lt 7242 (1734).» Cheltuiala praznicului 61 

1. «Lt 7242 (1734). Chieltulala bisericii.» ... 61 v. 

2. «Lt 7242 (1734). Bani ce să dă Vlădicăl, ce slujaşte sfănta li- 
?hie pentru ctitori, şi ce să dă la mănăstiri Sinaia după Prauva, 

iltă orăndulală asemene.» . • 62 v. 

3. «Lt 7243 (1735). Venitul mănăstini de acest an, cum va arăta.» 65 

4. «Lt 7243 (1735). Chieltulala Spitalurilor amănduror dă un an, 

itru trebuinţa bolnavilor sărad, cum va arăta.» 66 

5. «Lt 7243 (1735). Chieltulala mănăstirii dă un an, mare i ma- 
tă, cum va arăta.» • . . . • 69 

6. «Lt 7243 (1735). Chieltulala viilor, cum va arăta.» 76 

7. «Lt 7243 (1735). tnbrăcămintele de abă, cum va arăta.» ... 77 
3. «Lt 7243 (1736). Simbriile.» 78 



39. «Lt Ti43 (1735). Cizmele ce sau cuinpănit b I'astl." ÎD 

40. alnsurălurile.> 'ii 

41. -Lt 7243 (1735) ChieltuTala praziiieiiluî • BOi 

42. .Lt 7243 (1735). Chielluîala bisdricil,. , Hiv, 

43. «Lt 7213 (1735). Banii ce sft dă Vl&dJc&I, ce i>luja;t« sninla li- 
turghie pentru ctitori; ţi ce 8& d!l la mSiiIUtire la Sinaia, 9! la alia 
orănduTală as(5mene.> St. 

44. 'Lt 7244 (1736). Venîlul mănristiril de acest au. cum va ar&U • n 

45 «Lt 7344 (1736). Chidtulala Spilalurilor aminduror de un an. 
pentru tribuinta bolnavilor săraci, cum vu arltla.» 88 

46 «Lt 7244 (1736). Chieltulaln mănăstiri! de un an, mare i mA- 
runtă, cum va arăta.» 81)ţ. 

47. «Lt 7244 (1736). Chieltuiala viilor, cum va arăta. S4v. 

48. «Lt 7244 (1736|, Inbrăcăminlelo dă abk, cum va arăta.» .... 9." 

49. ilA 7244 (1736). Simbriile.» 96 

50. iLt 7244 (1736)- Cizmele ce s'au cumpărat la I'npll.» . . . . Wv. 

61 «însuraturile. • B7v 

52. .Lt 7B44 (1736). ChieltuIaU praznicului.' 9» 

53 '\A 7244 (1736). Chieltuiala bisericii, cum va arSla.» Bl^v, 

54. «Lt 7244 (1736). Banii ce să dă Vlădic&i, c« alujaşte sfknta li- 
turghie pentru ctitori, şi ce să dă la mănăstiri.^ Sioăti, şi nllA orăn- 

dulală asemene.» W 

65. «Lt T246 (17R7). Venitul m&iiăstiril de acest an, cum va arăta 

In jos.» - . lOlT. 

56. iLt 7245 (1737). i;hieltula1a Spilalurilor am&nduror d& ua an, 
pentru tribuinta bolnavilor săraci, cum va arăta» lOlv. 

57. <iLt 7246 (1737). Chieltuiala mănăstirii dă un nn. mare i mă- 
runtă, cum va arăta.» IUI 

58. "Lt 7245 (1737). Chieltuiala viilor, cumva arftu.» .109 

59. .Lt 7245(1737). Inbrăcămintfi de aba, cumva atita.» UO 

60. .Lt 7245 (1737). Simbriile. HH 

61. «Lt 7215 (1737). Cizmele ce sau cumpărat la Pastl. Mi 

62. .însuraturile.» Il!>' 

63. .Lt 7245 (1737i. Chieltuiala praiiiiculul.v 113 

64. -Lt 7245 (1737). Chieltuiala bia.Ticil.. 113v, 

65. .Lt 7245 (1737) Bani ce aă dă Vlădică!, oe alujaşte afănU li- 
turghie pentru ctitori, şi ce să dă la mănăstiri- SinăiI şi altă orăndu- 

lală asemene.» li*''- 

66. .Lt7246(1738). Venitul mănaaliriî de acest an, cum va arăta.. . Hî*' 

67. «Lt 7246 (1738). Chieltuiala Spiulurilor amănduror dă an an. 
pentru tribuinta bolnavilor săraci, cum va arăta .... Il7', 

68. «Lt 7216 (1738). Chieltuiala mănăstirii dă un nn. maro i mă- 
runtă, cum va arăta.. 119 

69. eDăjdile, lt 7246 (1738).. . U2 

70. .Lt 7346 (1738). Chieltuiala viilor, cum va arăta. 1» 

71. «Lt 7246 (4738). tnbrăcămintele de abâ, cum va arăU. laSv 

72. .Lt 7246 (1738). Simbriile.» 124 



293 

Foile 

73. «Lt 7246 (1738). Cizmele ce s'au cumpărat la Paştî.o 124 v- 

74. a însuraturile.» 125 

75. «Lt 7246 (1738). Chieltuîala praznicului.» 125 v. 

76. «Lt 7246 (1738). — Chieltuîala bisericii.» . . 126 

77. «Lt 7246 (1738). — Banî ce s& dă Vlădicăî ce slujaşte sfânta 
liturghie pentru ctitori, şi ce să dă la mănăstire Sinăiî, şi altă orăn- 
duială asemene.» 126 v. 

78. «Lt 7247 (1739). -- Venitul mănăstirii de un an, cum va arăta 

în jos.» 132 

79. «Lt 7247 (1739). — Cheltuiala Spitaluriloramănduror de un an, pentru 
trebuinţa boln'avilor săracî, cum va arăta.» 134 

80. t.Lt 7247 (1739). — Cheltuiala mănăstirii de un an, mare i măruntă, 

cum va arăta.» 135 v. 

81. «Lt 7247 (1739). -Cheltuiala viilor, cum va arăta.» 139 

82. «Lt 7247 (1739).— Inbrăcămintele, cum va arăta.» 140 v. 

83. «7247 (1739).-Simbriile.» 141 v. 

84. «7247 (1739).— Cizmele ce sau cumpărat la Paşti.» » 

85. «Însuraturi.» 142 

86. «Lt 7247 (1739).- Cheltuiala praznicului.» 143 

87. «Lt 7247 (1739).— Cheltuiala bisericii.» 143 v. 

88. «Lt 7247 (1739).— Banii ce să dau Vlădicăî, ce slujaşle sfănta litur- 
ghie pentru ctitori, după rănduîala mănăstirii.» 14-^ 

89. «Fev. 27 dni lt 7247 (1739).— Don pricina unul gunolu de la S-tâi 
iSavva, Insă dentru acest gunolu, s au aprinsa târgul de au arsu o parte 
a Bucureştilor, şi atunce au arsu şi mănăstiri toată, cu Spi talurile, cu 
spitâriTa ce era doftorii pentru săracii den spital, şi cu biserica, şi cu 
câte tr^le paraclisele şi amvoanele şi cu amăndoao pimniţile.— Ce s'au 
cheltuita pană s*au tnvălitd mănăstiri, va arăta In jos.» 145 

90. «Lt 7248 (1740). — Cheltuiala mănăstirii, mare i măruntă, cum va 
arăta.» 147 

9^1. «Lt 7248 (1740).— Cheltuiala viilor, cum va arăta.» 149 v. 

92. «Lt 7248 (1740). — Inbrăcămintele, cum va arăta.» ....... 150 v. 

93. «Lt 7248 '1740). Simbriile.» Il5v. 

94. «Lt 7248 ( 1740;. — Cizmele ce s'au cumpărat la Paşti.» .... 152 v. 

95. «însuraturile.» 152 

96. «Lt 7248 (1740).— Cheltuiala praznicului.» 153 

97. «Lt 7248 (1740). — Cheltuiala bisericii.» 153 v. 

98. «Lt 7248 (1740).— Banii ce să di Vlădicăî, pentru pomenirile ctito- 
rilor, după orănduiala mănăstirii.» 154 



No. 130. 

In-fo lio mic. — 329 fol (lipsesc mal multe fol, la început şi la sfirşit). — 
Secol XVIIL — Dăruit de V. Mangra, la 6 Martie 1895. 

Scrisdre urltă, pe hârtie de rea calitate. In câte-va locuri, titlurile şi xinol^ 
iniţiale sint scrise cu roşu spălăcit. 



294 

Volum format din diferite p&rţt din cărţi religiose şi biseri- 
cescY. Multe titlur! sînt scrise slavonesce. 

FoilP 

1. Evanghelii şi din Apostol Întocmite cu tipicul pentru cetirea la 
serbătorî 1"03 

2. «tiicepu povlastia svinteii Barbure, mZa (luna) Dichemvrie 4 jTHk 
((}ile) 54 

3. cA\civi Dichemvrie 28 AHk. Iar aclasta-i când au tăiat Irod c^le ii 
intun^recî de prunci mici câte de un an A şi mal mici.» 58 

4. aA\c^d Martila 9 4ile, învăţătura la 40 de sfinţi. t . . . . ^. . . . 61 t. 

5. aA\civi Martie in 17 zile, pov^stâ lui Alehsie: haWka salRâ (omul lui 
Dumne(]eâ).» . ... 63 

6. ctnvâţâtură cum au mersa Hs. la ladCL să lae sufletele diln ladu.» 68 

7. «... învăţătura de pre cinstita taină ce să ţic^ (sie! z\c6) trupulA şi 
săngele lui Hs : că oare de cate ori creştini să gătescu a lua s-ta cumine- 
cătură trupulQ lui Hs: Iară preutul tot laste datorfu cu Învăţătură a Învăţa 
întăe de cuminecare, ca nimănui pae că-i pane prostă şi vinQ 
prostd » 72 

8. cinvăţătură Luni după a doa zi după Paşii, cuvăntul lui sfăntA 
Pavel ApostolO, slovo 1. 13.» * 75 

9. o In luna lui Apriila 23. tn luna lui Prier Învăţătură la s-ti Gheor- 
ghie, căndu au izbăvi tu cla fată de cel ş^rpe şi balaur straşnicu.» • . 79 

10. «In luna lui Maiu Intăe zi. Aclasta-i in zua de Irimie prorocul, 
carte şi rugăciune pintru pustilar^ jidovilord diln Rusalimâ şi pustu- 
şagulu oraşului di Început p.\nă In sfArşitu. Carlâ lui Irimie pro- 
rocul ş'a plsilorCk, cap. I.» 81 v. 

11. fMcivi Prierîu Intâe zi.— Evanghelie după scriptura sfântă, Luca, In 
19 părţi, învăţătură despre pustuşagul Irusalimului, cum l-au bătutu 
Dumnezeu.» 85 

12. cA 2 parte a pustuşagulul Erusalimului.» ^^ 

13. «Invăţurl căn s'au pricinuita Satana cu Dumnezeu şi căndu-s 
posti fru lui Dumnezeu in 40 de zile şi in 40 de nopţi, după ac^ să 

sui în măgura Elionului.» 93 v. 

14. aApocalipsiul cel mic a lui loan.» 98 

15. «Luni după Rusalii.» 102 v. 

16. «Pov<^stîa lui s-tl Procopie în luna lui cuptorîu în 8 zile.» . . 105 v. 

17. «învăţătura lui s-ti Ilie prorocul, în luna lui cuptorîu în 20 zile.» 108 

18. «Luna lui AvgustQ întăe zi. învăţătura a 7 Macovei, cumu I-au 
muncitu Atioh, prinu carne de porcu şi l-au friptu pre focu.» . . . UOv 

19. «Pov^stTa mumei sfmte, căndâ au mersu să vază muncile mun- 
ciţilorâ, unde să muncescu totu felul de păcătoşi pintru toate felu- 
rile de păcate.» 11*2 

20. «Poviast. Iui David inpărat, cănd au curvit ş au căzut in păcate 
mari cu glupăniasa Urieii, acelui Domnu mare şi crezut, ce David în- 
păratu mana tot pre acela in locul lui in oaste, Tară David înpărat elO 

şed^ în scaunul său cel înpărătescu.» 116 r. 

21. «Incepulu cartîa Împăraţilor.... Cap. 1 — 4.» 122 v. 



23. Palila. — «Carte de Prima a lui Moiselu proroc, ce să chTain&~ 
EhtU, de pre roditura lumieii. Cap. 1 — 50.* 

33. A 2 carte a lui Moi»e oe să chlamS Icjyk. Capa 1. ~28.ii . . . ! 

24. «Carta Iul DaniiI proroc.» Cap. 1-U.« : 

25. «Cânelui Tovie. IntelesO de prima despre tocmala luIs-tilTovie.i 
Cap. 1 — 12 ; 



No. 131. 

Iii-4» -Fol 3«.--Secol. XIX (1848—1862). - Dirultde loo Ohioa. 
Scrisorile lut Nicolae. Bilcescu către Ion Ghica şi altele. 

Publicate în «Ion Ghiua, Amintiri din pribegia după 1848. Noue 
scrisori către V. Alecsandri. BucurescI, Socecii, 1890. 

1. 1849 Aprilie 26 (MaiQ 8). — CifratA 1 

2. 1849 Maia 10. Panciova.— In limba francesK. (VeijT copia No. 6 
dela f6ea 182) 8 

3. — Cheta pentru desoifrarea scrisorilor cifrate 9 

4. 1848 Decembre 28 (16). Belgrad 11 

5. 1849 Ianuarie 4. Belgrad 15 

e. 1849 Ianuarie 21. Belgrad 19 

7. 1849 Ootobro 82. Paria 23 

8. 1850 Hârtie 4. Paris. — B&loeaou oStre A. G. Goleaou la Brussa, 

(In limba TrancesA). 32 

9. 1850 Hârtie 6 44 

10. 1852 Ootobre 1. Halta. — Bălcescu c&tre Ion Ghica 47 

11. 1852 Ootobre 11. Neapoli 49 

12. — Septembre 22. 60 

13. 1850 lauuarie 26. Paria ■ 52 

14. 1850 Februarie 6. Paris ." 67 

15. ISOO Auiţust 6. Paris 60 

16. 18â{) Iulie 2(>. l'aris 62 

17. 1850 August 16. Paria 64 

18. 1850 August 26. Paris 66 

19. 1860 Iunie 16. Paris 69 

30. 1850 Iulie 6. Paris 71 

21. ItoO Iulie 16. Paris 73 

82. 18.il Ianuarie 17. Paris 75 

33. — Ianuarie 96. Paris 77 

34. - Martie 26. Paris 79 

3B. 1861 Februarie 27. Paris 81 

26. - Martie 7. J'aris 83 

27. 1851 Maia 26. Viile d'Avray 85 

28. — Aprilie 10. Pariu 87 

29. 1850 Decembre 6. Paris. 89 

80- 1850 Decembre 17. Paris 91 



296 

31. 1851 Aprilie 26. Paris. Bălcescu c&tre Ion Ghica 92 

32. 1851 Ianuarie 15. Viile d'Avray. 94 

33. mol MaiQ 16. Paris ... 96 

34. 1851 Octobre 26. Paris 99 

35. 1850 Novembre 6. Paris 101 

36. — Novembre 16. Paris m 

37. 1850 Novembre 26. Paris * 105 

38. 1851 Iunie 5. Paris 107 

39. 1851 Iulie 16. Viile d'Avray 109 

4C. 1851 Iulie 26. Paris. N. Bălcescu şi G. Nefţri către Ion Ghica. . 111 

41. 1851 Octobre 7. Toulon. Bălcescu către Ion Ghioa. IU 

42. 1851 Octobre 16. Hyeres IIB 

43. — Novembre 27. Hyeres 118 

44. 1852 Martie 17. Hyeres 120 

45. — Aprilie 17. Hydres 122 

46. 1850 Octobre 6. Paris.— Nicolae Bălcescu, S. Golescu şi D. Brătianu 
către Alexandru Golescu la Brussa 124 

47. — Octobre 6. — Bălcescu către Ion Ghica 126 

48. 1851 Februarie 6. Paris 127 

49. 1851 Februarie 17. Paris. 129 

50. 1850 Octobre 16. Paris. J31 

51. 1850 Septembre 6. Paris 139 

52. 1850 Septembre 16. Paris. . . . , 141 

o3. 1850 Septembre 27. Paris. 143 

54. 1850 Iunie 26. Paris 14.Î 

55. 1850 Iunie 6. Paris 146 

56. 1850 Martie 16. Paris 149 

57. 1850 Martie 26. Paris 150 

58. — Aprilie 6. Paris 152 

59. 1850 Aprilie 16. Paris 154 

60. 1850 Aprilie 26. Paris 157 

61. 1850 Maia 6. 159 

62. 1850 MaiQ 26. Paris 161 

63. 1850 MaiQ 16 163 

64. 1850 Februarie 23. Paris 165 

65. 1850 Februarie 16. Paris 167 

66. 1850 Ianuarie 13/1. London 173 

67. 1849 MaiQ 29/17. Debrezin. (Ve4i copia dela f6ea 175. No. 9). . 179 

68. 1849 MaiQ 12. Panciova. (Vecjî copia dela foea 182. No. 6). . . 183 

69. — Aprilie 29/17. Negotin. {Ve4î copia dela f6eă 181. No. 2). . . 185 

70. 1849 MaiQ 14. Panciova. (Ve4î copia dela f6ea 187. No. 7). . . . 191 

71. MaiQ 20/8. Aux bains de Mehadia. (Ve(}T copia dela f6ea 193. 

No. 8) 195 

72. 1849 Iunie 3. Debrezin. ţVecJI copia dela t6ea 199. No. 10) . . . 201 

73. 1849 Iunie 6 şi 8. Pesta. {Ve^'i copia dela f(iea 206) 209 

74. 1849 MaiQ 30.— Bălcescu către corniţele Batthyani. In limba fran- 
cesă. (VecJî copia dela f6ea 214) 218 



297 

Foile 



75. 1849 Iunie 2.— Răspunsul comitelu! Batthya ni către N. Bălcescu. 

opie în limba francesă. (Ve(}î copia dela f6ea 214 v.) 218 v. 

76. — « Proiect u de lege: Art. I. Despre drepturile naţiune! Romane 
vile şi judiciale». (Vecjî copia dela f6ea 215) 219 

77. — o Art. II. Despre treburile bisericesc!, o (Vecjî copia dela 

5ea 215 V.) 220 

78. 1849 Iunie 25/13. Pesta. — Bălcescu către Ion Ghica. (Ve4î copia 

le'a foea 221. No. 12) 223 

79. 1849 Iunie 29. Pesta. (Ve(}î copia dela f6ea 228 v. No. 14\ . . 230 

80. — Iunie 30. (Ve4î copia dela foea 236) 232 v 

81. — 1849 Iunie 27/15. Pesta. (Ve(jî copia delaf6ea 242. No. 13.) . . 237 

82. — Scrisorea luî Buteanu către Unguri. (Copie) 239 

83. 1849 Iunie 31, Iulie 1—4 şi 6. Pesta. — Bălcescu către Ion Ghica. 
V'ecjî copia dela f6ea 341. No. 15) 244 

84. 1849. — Manifestul guvernului unguresc. (Copie francesă). . . . '251 

85. 1849 Iulie 14. Szegedin. — Adresa luî Balthyani către N. Bălcescu 

C. Bolliac. Copie francesă. (Ve(Jî şi f6ea 252) 256 

86. — «Projet de pacifica tion. o (Vecjî şi f6ea 252; 257 

87. 1849 Iulie 14. Szegedin.— Con venţiunea făcută de N Bălcescu şi 
. Bolliac cu guvernatorul Ungariei L. Kossulh peniru formarea le- 
iun ilor Române. (Copie francesă) 260 

88. 1819 Februarie 16. Constantinopole.— Pasport eliberat luî Michel 
artshak (Deivos), spre a merge la Marsilia, (lii limba francesă). . . 264 

89. 1849. Starea armatei ungurescT. In limba francesă. (Vecjl copia de- 

L f.Sea 266) 265 

90. 1849 Iulie 19/7. Pasul Oituz.— Proclamaţia luî Bem către Moldo- 

înî. (In limba frances.\) 268 

91. Marşul luî Bem 269 

92. 1849 Iulie 25. Szegedin. — Buletin din războiul unguresc. (In limba 
ancesă) 271 

93. 1819 Iunie 18 Pesta. —Circulara luî Batlhyani către toţî agenţii 
plomaticî aî Ungariei. (In limba francesă) 273 

94. —Proclamaţia Generalului Bem către locuitorii Transilvaniei. (Vecjî 
)pia dela f6ea 289) 275 

95. 1849 Iunie 14. Pesta.— Bălcescu către Ion Ghica. Scrisore ciirată. 
'e(}î copia dela f6ea 283. No. 11) 277 

96. 1849 Iulie 12. Oneştî. — Adresa Generalului Bem : «Cătră autor i- 

itea civilă supărioare a oraşului şi districtului Ocna.i 291 

97. 1849 Maia 18. Paris. — Proces verbal al conferinţei de la Paris, 
nută de Prinţul Czartoryski, Szar\'ady, Pulsky, Teleki, etc. (In limba 
ancesă) 292 

98. 1849 Iulie 1. Constantinopole. — Contract încheiat cu agentul 
•inţuluî Czartoryski, peniru introducerea oficerilor Polonî în legiunea 
omână din Transilvania. (In limba francesă) 295 

99. — LisUV de numele şi statul oficerilor Polonî ce urme7.ă a se întro- 

ice în legiunea Homănă din Transilvania 296 



29 8 

Foile 

100. 1849. Ion Ghica către Laurian, asupra unire! Ungurilor ou Ro- 
mânii şi asupra misiune! Iu! Bălcescu 299 

101. 1849 Decembre 15. Paris. — Bălcescu c&tre Ion Ohica 301 

102. 1849 Decembre 16. Paris 304 

103. 1860 Iulie 1. Paris. — Bălcescu către corniţele ZamoyskL (In 
limba francesă) 307 

104. 1849 August 15. Orşova. — Bălcescu către Ion Ghica 317 

105. 1849 Octobre 17. Paris.— Bălcescu, V. şi Ion Alecsandri oătre 
Ion Ghica 319 

106. 1849 Novembre 6. Paris. -Bălcescu oătre Ion Qhioa. 3t!l 

107. 1849 Novembre 16. Paris 323 

108. 1849 Decembre 6. Paris 325 

109. 1849 Decembre 7. Paris H27 

110. 1849 Decembre 26. Paris 330 

111. 1849 Decembre 27. (Paris) 332 

112. 1850 Ianuarie 4. Londra 334 

i 13. 1849 Decembre 26. Paris. -> Memoriul dat de N. Bllcescu gu- 
vernelor Francieî şi EnglitereT, prin mijlocirea contelui 2iamoyski. (In 
limba francesă) 337 

114. 1849 Iunie 10. Pesta.— Extras din circulara Iu! Batthyani către 
agenţii diplomatic! şi comandanţi! militar! a! graniţelor. In limba fran- 
cesă. (Ve4! copia dela f6ea 347 v.) 353 

115. 1849. Iulie 13/1. Szegedin. ~ Bălcescu către Ion Ghica. Ci< 
frată — (Vecjî copia dela fdea 234. No. 17) 355 

116. Iulie 14.— N. Bălcescu şi Cesar Bolliac către Ion Ghica. Cifrată. 
(Ve(}î copia dela f6ea 234 v.) 357 

117. Iulie 15. — Bălcescu către Ion Ghica. Cifrată. — (Veij! copia dela 
foea 235 v.) • . . . . 358v. 

118. 1849. Aprilie 30/18. (Vecjî copia dela I6ea 181 v. No. 3). . . . 360 
119. — Cheie pentru descifrarea unor scrisori cifrate 362 

120. 1849. Iulie 4. Pesta — Bălcescu către Ion Ghica. (Ve<J! copia de- 
la foea 344. No. 16) 363 

121. 1849. Iulie 6 363v. 

122. — Scris de Ion Ghica: t Relations d'argent avec Nicolas Balcesoo.» 
Diterite chitanţe şi compturî de bancher! 370 

No. 132. 

In-40. — Fo! 153. — Secol. XVIII. —Fost la mănăstirea Căldăruşan!, apoî la 
Internatul Facultate! de teologie şi dăruit Academie! de Ministeriul Instruc- 
ţiuni! publice. 

Titlurile şi iniţialele slnt scrise cu roşu; ma! multe io! albe; foile 1 — 4 
^din numerotaţia originală) şi altele sint perdute. 

Diferite scrieri teologice şi monastice : 
1. Vieţile ma! multor călugăr! («Avva»), aşezate în or- 
dinea alfabetică a numelor 7 — 40 



299 

Foile 

La sfîrşit (f. 40 v.) se află: aSfărşitul tipicului celu! pe 
1 fa vita.» 

2. «întrebări şi răspunsuri ale sfinţilor părinţi.» ... 41 

3. «întrebări ale sfanţului Varsanofie.» 43 

4. «A pre cuviosului părintelui nostru Nil Singlitul pen- 

ru 8 gănduri.» 44 

5. «Din vilaţa pr6 cuviosului părintelui nostru Filimon 
mstnicul Cuvănt pentru ftr de grija minţii » 46 v. 

6. «De la sfântul Isaacâ Sirin pentru rucodelie şi Iubire 

le arginta Cuvănt 37.> 48 

7. «A pr6 cuviosului părintelui nostru Isaacâ Sirin, 
^piscopulâ Ninevil postnicul şi pustnicul, de răndulata 
;elor noi începători şi aşăzarâ şi cele ce nu să cade 
icelora.» 48 v. 

8. «A aceluiaşi pentru păzire şi ferire de cel slabi şi 
eneşi, şi cum că din apropiere acelora înpărăţeşte pre om 
ene şi slăbiciuni şi să umple de toată patima necurată, 
i pentru a păzi pre sine de apropieri celorâ mal tineri, 
a să nu să spurce mint6 întru ale curvil găndurl Cu- 
antă 8.» 51 V. 

9. întrebare şi răspuns între un bătrân şi un scârbit. . 74 

10. «Cuvinte cu capete ale celui dintru sfinţi părintele 
ostru Athanasie, Patrilarhul Alexandriei, cătră învăţăturile 
umnezăeşti, şi tuturora celor ce să vor lepăda de lume, 

celorâ ce vor vr6 să să spăsescă.» 91 v. 

11. «Cuvinte de învăţăturile sfântului Grigorie bo- 
oslovd.» 99 

12. «Cuvăntâ de învăţătură a obiceiurilor, cum să cade 
redinclosulul să albă vilaţă curată şi dVeptă.» 104 v. 

13. «Cuvăntâ de învăţătură a sfântului Ioana gură 
eaurâ.» 108 

14. Poveste adecă învăţătură pentru vilaţa fericitului Fi- 

iretâ cel milostiva, foarfe de folos.» 116 v. 

15. «învăţăturile sfântului Loghin cum i s'au ispoveduitâ 

n dracii.» 132 

16. «Pov6ste foarte de folosii.» 142 v- 

Fe foile 1—6 dinaintea textului se află scrise: maxime morale (aforisme), 
roverbe şi ghicitori. 



JOO 

Pe scorţa dinainte a legăturii se afl& urm&t6rele versuri: 

«Mă rog staţi şi judecaţî 

Ce nebun! şi blestemaţi ! 
Că din patrioţi toţi 

Să al^să doi nătoţi.» 

Pe foile 145—153 sint scrise următdrele insemnări : 

— Despre o citaţie de judecată dela 1835 Aprilie 19. 

— Despre copilul ce se nasce in vremea zodie! fete!, şi altele. 

— «1829 Iulie 9 zile am venit la Bucureşti, când am fost 
chemat de d-luî coconul Alecache Vilara prin scrisoare Vist. 
loaniţâ Lăclanu. 

— ((In luna lui Noemv. Mieniurl la 13 noapte spre Joi la 11 
clasuri din noapte s au cutremurat pământul toarte tare, în cât sau 
sfărâmat ziduri de case, sobe, şi păreţi dă casă au căzut, a doao 
zi Joi dimineţa Ia 2 clasuri Iar s'au cutremurat dar mal uşor, 
tot atunci Joi sară Ia 3 cesuri din noapte Iar s*au cutremurat 
tot mal uşor. — 829 Noemv. 15. 

— «In luna lui Fevruarie Duminică pă la 8 clasuri din zi eram 
în Bucureşti şi au tunatu spre apusu şi intr*un clasu mal curând 
au începutu tunete, fulgere, şi au venitu un noru cu piatră mă- 
runtă ca porumbu şi au albitu locu, dar (lind cu vânt au trecut 
curăndu, pă urmă au slobozitu ploe vr'un stertu de clasu.— 1853 
Fevruarile 10. loan Tătăranu». 

— ((Posluşniol miel.» 

— Titlurile a 24 istori6re şi anecdote. 

— «îndemnatu fiind din cugetu curat am hărăzit ac6stă 
sfântă carte părinţilor sfântului lăcaş al Căldăruşanilor precare 
citindu vor zice D : să erte pre toţi şi pre mine ce o am scris.— 
Gheorghe Telalbaş. 

— ((Când am fost la vie la Drăgăşanî Octv. 15 anul 1831, am 
dat la Andrei vier lei 9 şi la nene stegr. Mihalache lei 100, pentru 
treba culesului vil. 

— ((Zilele cele rele întru care câţi să vor naşte n'or trăi, şi 
câţi să vor însura bine nu vor petrece şi copil lor vor muri, 
dă vor pleca întru o cale, or să facă bine, or să facă rău, bine 
nu vor petrece. 

— ((Let 1819 s au scris însemnare acestor arătate zile. (Scrisă 
cu chinovar roşu). 

— ((Păr dă cal, dă bou, de capră, vrând a pune Ia saltd, să să 



opărescă în doao tre! rânduri cu apă fiîartă şi va sta bine, să 
nu să înţăst^scă la salt^. 

— «La Octv. 10 am mers la Râmnic anul 1831, când am 
fost şi pă la Craiova la Komanaţi cu trebuinţă a Vistîeriî. 

— «Fie măcar cum să fie, de am şi murit trupeşte însă nu 
şi sufleteşte, ci sufletul viază din a Troiţi rază, şi Iar ne vom 
^cula, când morţi vor învia. 

— «Socot61a cu Dumitru Vieru. 

— ^(Trepesneţl dă semnele omeneşti. 

— «Acîastă carte ce coprinde într'însa pentru vieţi călugăreşti 
şi altele folositoare minuni este a m(§ şi cine să va cerca să o 
fure să nu albă blagoslovenila Domnulu! nostru îs. Hs. 813 
Dichemv. 12. — Neculae LogoL 

— ^O cât ar fi dă leznitoare viîaţa a să curaţi dă păcate, cănd 
ar urma celor coprinzătoare printr*ac68tă sfântă carte şi prin alte 
cărţt bisericeşti. 

— «Carte coconului Nicolae Vlădescu ot Rămnic sud Vălce 
şi drâptă şi... adevărată». 

No. 133. 

ln.4^ - Fol 5 şi 266. — Secol. XIX (1853). - Bibi. Scheiană. 

«Psaltir6 Proroculul şi înpăratuluî David, pre limba roma- 
nescă . . . pre versuri tâlcuită . . . de . . . Dosothel Mitrupo- 
iitul ţărel Moldaviel», copie după ediţiunea originală tipărită la 
Mănăstirea Uniev la 1673. (Cfr. ediţiunea Academiei Române, 
BucurescI 1887, de I. Bianuj. 

Pe marginile de jos ale foilor 1—6 se află următ6rea Însemnare : 

«Adastă psaltire în viersuri lăcută — s'aft prescris prin osârdiîa 
şi chieltulala — pre cuviosului Arhimandrit şi Stariţ — a sfinte- 
lor mănăstiri Niamţulul i Secul Kyr Neonil — pentru vivliotica 
sf. mănăstiri Nîamţul — ce întitulată a părintelui Stariţ Paisie- 
1853 GhenarI 24.» 

No. 134. 

In-4». — Fol 84. - Secol. XVIII. - Bibi. Scheiană. 
La Începutul textului, f6ea 4, se află titlul următor : 



ippOUJlOJO'J Ti iKÎlB f.VI.'. SYjXO H&'> ni.YjJ.OVOjlî-jl &«'> \tv ttlUU jiqU ^^tUf"-,!" p- 

v^tx""-— Acîosla am luat-o.» 

Un chronograt moldovenesc este la căpitan Lupul la Tărgu- Frumos;, titr 
este al meQ moştenire deU uncliiul mefl Serafim cAlug&rul. 

»Ev ^i^l.-r|Ov Toy omiTttpvio sr. [ V| jir.riYÎdv!x-r| tival iîî Ttni jii-/_«i.âlT| iilTrp'^, 

iîîCUysifiUJ 70!J pl'jEVTf>î ftrjLu3 [if.U.i 

O carte a lui Oclisenstern pe moldo vciit'sce este la Mirlialnchc Hi^ir. au- 
tograf al numitului meQ unchiCi. 

• tv Pi^W,!!) Yjţo". o-ivliicrt nai fiXt. jita-i noJ,4 i*â^p.ata Tfj; navaţia; ii; p> 
rctup^u ţXiuivSopui bI; %opibVL.>^ 

O carte anume Sandipa şi uite multe minuni nle Bfmtcî FeciiJre in m, Iu 
Gheorghe Flpondor la Cordon [?). 

DouS cirţl de cetire grecescl Ia Clucerul A'lniav. 

rapouai^) Tfty ^atâ/co itava-(nuT-»i. — Şi acum zice cft-î la Ştefan Calitu 1» V"- 

dolenî." 

Un manuscris moldovenesc al sflntuliii Origorie col Ihier ţdeapnJ a iO"* 

venire), (la) vătavul Panaioll. 

«jiia aoXojioviK+j fr,[j.iÎKo tîvti e^,-i t4v mici/ fiv'jl[iui — ăk4 r6 o/oi-ioi) îoKt» 
O Solonionichje grecescft este la popa Antira dola şeâla lor. 

Mo. 185. 

In4». — Fol 167; mal multe toT lipsusc dela început şi de!a sfîrţit. —^'^■ 
col. XVIII. — Dăruit Academiei do luan Bota, învaiiitor In Săloiva.de-sui 
iTurda-Arieş) In Transilvania, la 25 MalQ 1885 [V. f6ea 70). 

Scrisdre urllâ pe h&rtie de rea calitate. 

Volumul cuprinde urmStbrele : 

_J^' - 

1. «De prazdnicul svinţilorQ Apostoli Petră şi Pavel.» . 1 

2. uDe bolari şi de cela ce s&ntQ supla putere lor, şi 

de slujitorii lut,...» 3 

3. "De părinţi şi de feciori.» 7 v. 

4. uDe sănge meatecatâ.» y v. 

5. «[oanna Minha filul marelui Vasălie.» U 

6. uCumii se cade a se ispovedirâ.» U *'■ 

7. «De biserecâ şi de svănta priceştenie.» 20 v. 

8. «De posturile mari şi mici.n ai v. 

9. «învăţătura de păcatele celora ce ucigQ.» 24 



306 

SvinţiI Apostoli de bisâreplL» 27 v. 

Pravila de cet ce cred întru gadini şi in fieri.» . 28 v. 

Svăntul Bâbor al dolle şi a toată luin6.» .... 35 

De sâptâmănâ brânzei.» 36 

De la pravila săborulul Antiohiet.» 50 v. 

învăţătură svinţilor p&rinţi de călugări.» .... 67 v. 

învăţătură svăntulul marelui Vasile de călugării.» . 75 
De la tocmela svăntulul săbor, ce e întru Aggir6 

unat svinţii părinţi.» 78 v. 

Stepene rudelor.» » 

De praznici şi de post şi de plecarâ genun* 

80 V. 

Den învăţăturile svinţilorâ Apostoli.» ...... 82 

Săborulfi cel de în Gaggrâ.» 83 v. 

De petrecerla svăntulul Nicolae.» 84 

Marele Vasilie.» » 

Petră de la Alexandrie.» » 

SvăntulO Ignatie.» • . .• 84 v- 

De petr6cerâ lui e-tîl Pahomie.» 85 

Tocmire de creştinătate c6 mare.» 85 v. 

De petrâcerd ce se zice de post şi dezlegarla a 

Iii, Nichifor.» 92 v. 

)e postul rojdestvo Hsvo şi al svinţilor Apostoli.» . 93 v. 

[)e zioa dentilu Avgustft.» » 

De citire călugărului în chelie şi de metanii.» . 94 

^ravila călugărului prostâ.» » 

De scurtard postului cu Leturghila şi cu Psaltiri.» 94 v. 

Lclasta laste scara cărţii.» » 

De cale şepte taine.» 98 

Cunoştinţa tainei cel dintălu, oard laste capii tu- 

98 V. 

^entru a doa taină.» 105 

^entru a treia taină.» 106 v« 

^rătarla proscomidiel, in ce chip să va face.» . 108 v. 

^entru a patra taină.» 124 v. 

^entru a c6nc6 taină.» 135 v. 

^entru a ş6sla taină.» 148 

^entru a şlapte taină.» 163 v. 

i'ocmala posturilor.» • • 166 

r^U romdn0âH. tO * 



No. 186. 

In-8o.-281 fol. -Secol. XIX (1837).-r-Dl^t de D. Negreaou, U 12 No- 
vembre 1893. 
Trei foi dela Început şi dela sflrşit stat nescrise. 

Manual de filosoQe dela Seminariul Socola. 
La f6ea No. 265 se află urm&torea Însemnare : 

((Sfârşit Loghicif şi Domnului Slavă. — S'au început la 1837 
Mal 2 zile, şi s*au sfârşit la 1837 Mal 30 zile în Seminaria 
Socola.» 

F6ea 

Volumul ars cuprinsul următor: 

«Cap. 1. Cunoştinţă înainte (despre filosofie).» 1 

«Cap. 2. Despre puterile şi lucrările sufletului.» 4v. 

«Cap. 3. Introduceri In filosofie.» 12 v. 

«Cap. 4. Istorie literarie a filosofiel.» 

«Periodul 1. Istoria filosofici a viului celui mal vechiu.» ... 23 v. 

«Periodul 2. Istoria vâculul de mijloc.» 28 

«Periodul 3. Istoria viului mal proaspăt.» 34 

«Periodul 4. Istoria filosofici v^culul de faţă.» 37 

«Loghica sau filosofia formală.» 

«Cap. 1. Introducere in Loghică.» 46 v. 

«Cap. 2. Istoria Loghiciî.» . 49 

uPartâ analitică.» 

«Cap. 1. Despre puteri cugetării in ghenere şi despre legile ei c^le 

mal Înalte.» 59 

«Cap. 2. Despre cele mai de frunte lucrări ale minţii.» 71 v. 

«Secţia I. Despre conţepturî.» ^ . . . 72 v. 

«Secţia II. Despre judecăţi.» 91 v. 

«Secţia III. Despre socoate (de rfttionibtM).* Il6v. 

«Part6 a doa. — Methodica.» 

«Cap introducătorid.» 151 v- 

«Secţia I. Despre deplinire cunoştinţilor in priviri cvalităţiT.» ... 155 

«Cap. 1. Despre definiţii sau hotărirl.» * 

«Cap. 2. Despre despărţire {diviaio).^» 162 

. «Secţia II. Despre deplinime cunoştinţilor in priviri relaţiei.» ... 165 

«Cap. 1. Despre adivărul cunoştinţilor.» 165 v. 

«Cap. 2. Despre neadevărul cunoştinţilor.» 168 

«Secţia III. Despre deplinime cunoştinţilor noastre In priviri mo- 
dalităţii.» 178 

«Cap. 1. Despre ţertitudinâ cunoştinţilor.» 187 v. 

«Cap. 2. Despre neţertitudinâ cunoştinţilor.» 202 v. 

«Secţia IV. Pentru deplinime cunoştinţilor noastre In priviri cătăţimil.» 212 

«Cap. 1. Despre orizonul cunoştinţilor.» 212 v. 

«Cap. 2. Despre mijloacele deplinirel cunoştinţilor prin lăţirilor.» 222 



307 

F6ea 

« Secţia I. Despre chipurile o^le orighinarie pentru câştigară cunoştin- 

ilor.» 222 V. 

«Secţia II. Despre chipurile derivative pentru oftştigarâ cunoştinţilor.» 236 v. 

«Întrebări.! 266 v. 

«Tabla materiilor.» 273 v- 



No. 137. 

In-4^ —Fol 208 (din cari 9-12, 62 ^i 108-116 lipsesc). - Secol. XIX. — 
Bibi. Scheiană. 

Poesil de Logof&tul K. Konaki prescrise de altă mână, dar 
corectate de autor şi unele scrise întregi de mâna lui. 

Poesiile lui K. Konaki s*aa publicat la 1856 (Iaşii, Tipografia lui Adolf 
Bermann) cu semi-cirilice: F9§$H -- Aleăiuiri fi Tălmăciri d$ logofătul K. Ko- 
naki (in-8^ 4 fol, 282 pagine şi 5 fol nepaginate) cu portretul autorului şi 
apoT la 1887 (Iaşi, Editura librăriei Fraţii Şaraga) sub titlul : Logofiiul Cos- 
UMchi Konaki '-PMii'-'AkăiuiH fi iălmăeiri. Ediţia a doua. 



Volumul cuprinde urm&t6rele: Msb! ecu'sse 

1. Dedicaţie c&tre o «Precinstită Cucoană.» 1 — 

2. alnsămnare a unora din cuvinte.» 2 — 

3. tMeşteşugul stihurilor romaneşti.» .* 3 — 

4. cNăcazul logodna.» 22 183 

o. aDiznădăjduir^.» 24 93 

6. aRobir^.» 26 v. 91 

7. «Tânguirile.» 26 - 

8. «Piir6.» • 27 62 

9. «Catinca.» 27 v. 158 

10. «Lumâ.» ^ 30 v. — 

11. «Nume.» 32 164 

12. «Nume.» 32 v. 166 

13. «Darul.» 33 95 

14. «Răspunsul» » — 

15. «Ochii frumoşi.» 33 v. 57 

16. «Nume.» 34 176 

17. «Moarta părintelui dum-li Vornicului Kostaki Konaki, 

la 1803 Mart In 7.» 34 v. 190 

18. «Diznădăjduir^.» • 38 66 

19. «Nume.» 38v. 167 

20. «Nume.» 39 163 

21. «Iatacul.» 39 v. 123 

22. «Nume.» 40 164 

23. «Morujs Vvod.» 40 v. 196 

24. «Nume.» 44 v. 164 



86. «Untrâ de 1h 808. ib 

26. •lniiii& mal tt rSbdare.i 45 t. 

87. *Urftso pra fimeln cuni.* 46 

88. <Iaput&ctunâ.> ■ 

29. .Tinguirâ.. «v. 

30. .Nume." 47 

31. iPoclon.» » 

38. iPoolon.1 47 V. 

33. «Afroditofiaorocul.t > 

31. iDoui aforisme.' ■ 

36. «Carplna.» 48 

86. «Visul amorfului. 49 

37. «Aforisme.* 68 v. 

38. ■Nume. 

39. «S&QgurfiUW închisorii.! M 

40. «lulila cătrft Ovidie. T&lmăcire.i 54 t. 

41. «Afrodite ţi AmorluL 57 v. 

42. «Tu numai supt cer eţti una ■ 61 

48. «Pentru-ce HI ungi, fimee, faţa?> 61 v. 

44. •Păn&căndnemtlostivo.i 68 

45. «B&lţucft.» » 

46. «Iubitul şiurfitul. 63 v- 

47. .Darul veriguţll din 810.» [Cfr. ţi f.ia* V.) 61v. 

46. «Supt oe făptură vo-n fi pre cela lumelt > 

49. «Aforisme.! 66 

60. «Zoire tragodila > 66 

61. «tnlipsael.» i 

62. «Cine are guat să-ml crâdă.i 67 

63. «Cinei, cinei.» 67 v. 

54. «Im eţtl dragă.! (Ctr. ft. 194 şi 201 v.) » 

65. tCătră Leandru că nuvinâ.» 68 

66. «La pa^ri II dat din fire.» 71 v. 

57. «Pentru viaţă şi moarte.K (Prosăţ 72 

68. «Moarta lui VasăUoă Balţ.» 72 v. 

69. «Dorul.» 74 

60. «Logodna Prohiri(iI. 74 v. 

61. «Căr^ăle oe au scris dumi-lul Vornic. Konaki pentru mul- 
ţămită di pi hotărărâ gludecăţăt ou ofltărul de cfttră marili 
Monarh Alexandru Pavloviol.» 

— «Catră Divanul Moldawil.» 76 v. 

— «Cătră S&nător Kuţnicov.» 77 

62. «Uă afărşeac.» (Cfr. ed. 1856, p. 87 — variantă) 78 

63. «Narches amurezatul de săniş, adică Iubiri de sine piste 
măsură, din Metamorfozurili Iul Ovidie asupra Mithologhil.» . 79 

61. «In tragodiîa Arzili a lut Volter, tntre alţi minunaţi sti- 
huri, sănt şi aoeatâ : 

-- «Intre Dumnezăit noştri...» , 81 



309 



F^ea Pagina 
Mas. 6d. I8M. 



5. «Ce durere inimioară.» 8t v. 64 

6. «Răspunsul uniT eorisorl.» 82 206 

7. «Zori răsar.a 82 v. 96 

8. «Vine, vine amărăt.» » — - 

9. «Abeliard oătră Eioiza.» 83 — 

0. «Pentru Polixenl^ In Metamorfozările lui Ovidie cănd au 

t-o Elinii jărtfindu-i sufletul pentru moarta lui Ahilef.» . 86 — 

1. «Seix cătră Alsinol.» 86 v. — 

2. «Dacă al venit In lume.» » 77 

3. «Eioiza oătră Abeliard.» 87 226 

4. «Polixeni flica Ecaviil.» 96v. — 

6. «AIur<^.» > — 

6. «Alur^.» » — 

7. «Volter.» » — 

8. «Jărtfirâ Polixenil fiicil Ecaviil, şi a lui Pream pentru 
latul lui Ahilef, cum şi tănguirâ Ecaviil (din Metamorfo- 

ile lui Ovidie).» 96 237 

9. «Stih tăcut In vis la 816 Noemvr. 1 (după o dispărţire).» . 98 v. ~ 

O. «Vutca.» » — 

\\. «TIutIunul.» » — 

52. «Noapte nenorocirii.» 99 — 

5. «Doâ inimi ce să dispart.» » — 

14. «Tot Intru adastă pricină la mezul nopţii.» 99 v. — 

i5. «Tot Intru aoelaş noapte.» » ~ 

6. «Tot Intru adastă pridnă.» » — 

(7. «Dureri m6 eşti mare.» 100 68 

18. «Anii trec.» (Cfr. şi f. 128v ) » 64 

(9. «Pururi păndind prilejul.» ^ . . 100 v. — 

0. «Ochişorii ce slăvăsc» » 63 

1. «Alt fellu.» » — 

^. «Multămăsc de cercetare.» 101 _ 

3. «Tănguir^ Eloizil cătră Conri (?).» » — 

4. «Pentru sănul fioloaril ce Intăeş dată s*au dischis la 

oriu.» » -- 

5. «Pentru o tănără ce pere fără vreme.» 101 v. ~ 

6. «Versuri franoese scrise de Konaki.» > — 

7. «Pentru 1816 Septv. In 16.» » — 

8. «Val mie !.» 102 — 

9. «Scrisoare ce au scris lozeflna cătră Napoleon cănd au 

t să o lepede.» (Prosă) > •— 

00. «Dispărţări.» 102 v. — 

01. «Au sosăt acum văz o^ul.» * — 

02. «Dintr*a dulcil.Patril sănurî.» 103 v. - 

03. «Tănguir^ Moldawil.» 104 v. 

04. «Vornic. A. Beldiman.» 105 v. 

06. «Duioasă sălăşluire.» 107 — 

06. «Vornic. A. Beldiman.» 107 v. — 



310 

__ yj^ I 

107. «Sonetul • 117 

106. 'Duinhlul Aga Gheonţhle Asaki. — Imnul Moldovenilor 

la anul nou 1838. 117 v. 

109. «Anul nou.» 118». 

110. «Noroace, noroaoe.» 120 

111. »8Woa ce atrSludloare,> I20v. 

112. "lata-mă iipaăt de tine.» ISl 

118. iDîLi Anriadă, pnscriiro tSlmădt&.> 122 v. 

114. oBurghlunul oifi Sianic din 81» ATgit 8. 123 1. 

i16. iTot S!&nicul 816 lulii tii 2, dup& 27 ani. > 

116. lAstă noapte pe răcoare.) iU 

117. ..Ticălos sufletul meu.. . . : IS*t 

118. «Veriguţa Pe ţ-aiu dat-o.> 

119. «La o vereguţl cu doA m&ni legate In parol&.> . . 125 

120. .Altul • » 

121. aVrel sft ştii ou 'noredinţare.» ■ 

122. «La un canar Ocut dar. IS&v. 

123. «Altul.. > 

124. .Altul.. 

125. (Precum stil că est'o floare.1 126 

12B. "Zori răsar. (Cfr. f, 129) . . 

127. tMerfţ&nd idtră prd Iubita.. 186 v. 

128. ./.ori răsar. 187 

129. .Zio inimă Bai răbdare.» • 

130. «La un purces. 127 v. 

131. «Intr'o aară, 830 Septv. In 7, ce ne aflam In adunare 

cu Iubita.. 128 

132. .Anii trec.. (Cfr. f. 100) . 

laa. .Zori rftsar.. 129 

134. .Volter, . 

135. .Muritoare ce gândeşti. 189 v, 

136. .lJi:i Valahila,. 130 

137. I Bărbaţi ce temiţi neveste.. 180 v. 

138. «Toată lumâ esl'o şcoală.* 131 

139. «Uorsicul din Trnnsilvrtnie, 847 Avgat.- 181 v. 

140. .AJ] u[ic!e-I loc de scăpare.. 132 

141. nMăna stăngîl. • 

142. «Una ta In toată lume. 132 v. 

143 .Jaloba raS.. 133 

144. .Ah! zililor fericite.» 136 

14.->. .Altul.. 136 V. 

146. .Intr'on rădiu dedimin^ţă.. 137 v. 

147. .Omule, slabă iiintă. 1S8\-. 

148. «Dl-al privi mar6 vr'odatft.. 139 

140. «Am lăsat lumă şi slava.. 140 

160, «Aaară In adunare.) 140 v. 

151. «Azi pe peptul tău întinsă.. ■ 



311 

— ' F6eâ Pagina 

Mm. ed. 18M. 

Dialuri, munţi, răspundiţi voi » 141 115 

Zor! de z&o& să răvarsă.! 141 v. 47 

tntr'aoest loc plin de jele.i 142 109 

Suflet, inimă, sămţărT.» • . . . 142 v. 38 

Ah ! cănd cine-va Iubeşte.» 143 — 

Ah! durere otrăvită.! 143 v.. 97 

Ah! ochişori viT.i » 17* 

Amorful ca şi ostaşii.» . . 144 15 

tn ast-sară la grădina.» 144 v. — 

Ca tine nurlie.» » — 

Vrei, drăguţă, vrei.» . 145 — 

iDispărţir6.» » 98 

Cănd mă măniesăm pe amorlu.» • 145 v. 89 

Ce eşti nurul.» 146 v. 19 

tn vremelnica dispărţire.» 147 40 

Coroană Intre fimeî.» 147 v. — 

Alegir^ ochilor.» . 148 59 

Alegir^ ochilor.» 149 61 

Diznădăjduir^ » 150 — 

Dorul.» • 150 V. 21 

Nume.» » — 

Pentru ochiî verzi.» 151 153 

Scrisoare cătră Zulniîa.» . . • 151 v. 41 

Aroorlul din prieteşug.» 155 v- 4 

Darul umbreluţă!.» • • • 161 v. 128 

Sufletul meu pană cănd.» » — 

De-acum plăng! şi suspină.» 162 140 

Ah ! suflete amărăt» 162 v. 139 

Iată c^sul amărăt.» . . '. • • • » 138 

Zulnio.» 163 » 

Păn*a nu răsări zori.» » 106 

Zioa, c^sul dispărţăril.» 163 v. — 

Cini-I amorful.» 164 12 

Vistemoîasa Zoiţa Ohica.» 166 v — 

Cerîule tnnalte.» 166 v. — 

Răsăritul şi apusul.» 167 — 

Ploa!a ce din cer să varsă.» 167 v. — 

A unui Munt^n.» ... 168 — 

Afrodita întristată.» 168 v. — 

C^sul dispărţări! » 169 — 

AmoriG! la a tău jărtfelnic.» (Cfr. f. 177) 169v. 149 

Vers de bucurie şi de mulţămire la Înnoiri prevele- 
Vloldavi! şi Ţări! Romaneşti răscumpărate prin trao- 
chiet Intre Rossia şi Poarta la Ândrianopoli In 2 

.829. Eşi!.» 170 — 

Vasale Fabian, — Căt era machina lumi!....» .... 171 — 

Ah I sabia Iu! Traian.» 174 — 




31S 

ET»! 

I9& t847 lulil: U Slănic» 17«T. 

107. <0I nenorcMi^ Rom&nl.> ■ . . 17ft 

198. tPe D&sftiil. 831 Octm. 15.* 17fl 

199. *P« Dfts&lil rftstlgnltL» ■ 

500. «Frumuseţi, nur fi haz.» . . ITBv. - 

501. >Ba dl-acum nu sprâ pl&oeri.> • 

802. *Ba, draga mea* 177 

208. «Ah! tl-al dus.» (Cfr. f. 179) 

201. «Ah! ţl-al dua.» 177 v. - 

206. «Ainoriai la a tău j&rtfe)nio.i (V. f. 169) • 119 

206. aScrisoarâ catr& cumnata Zamfiriţa şi cumuatul Niou- 

lachi Donicl.» IT8 

207. «Pentru ca gem.» 179 v. Hi 

208. «Ahl U-al dus.i (Cfr. f. 177 ţi n7v.) 

209. •Prin argint au fost v&nzard.* 180 

210. «Zm&ragda Konaki Logofetlaaft născută Donicl.» . . ■ 

211. «Un calic odenioaii. 180v. - 

212. «Ce dureri.» » « 

213. «Focul lacrftmilur mele.B 181 

214. «tn năcazul meu cel mari. TS 

215. «P&nil c&zut de vănt la 1838 lulil 15, tn gr&dtna ot Ţ&- 

g&nefti din jorifte caselor Doamnil Dafinii alulDabiJaVvd.* 18Iv. IBS 

216. «Focul meu este pre mari.* > — 

217. «Vornic Aloco Kalimab IW 

218. «Acest stih este de mult &cut, darde cini, nusă fUe.» 182 v. — 

219. «Strftj&rul taberii.— DumMuI Cavalerul Oostaohe 8ta> 

mate din Besarabila.— Bşii 18 Mart. 1834.> 191 v. 

220. «Doamne ! atâta putere, la un copil de ol-al dat !> . 194 v. — 

221. »tm eşti dragS.» (Cfr. f. 67v. ţi 201v.) » 

222. «Eteghii, — RucsSndrita. Tălmăcire. Konaki.i .... 1% 

223. «Eleghila Nedormirâ.. • 

224. «Copil morţi. Eleghila.n 196 v. 211 

296. «Vasalilor.» 196 309 

226. «Cilug&rul milostiv.» . 197 - 

227. «Maica cătră un copil.» 197v. - 

228. «Marşul lui Cărlova.» iggy. 

229. «Tu-m1 zioSI odată.» 200v. 

S30. «Asară. 201 v. - 

231. «tm eşti dragă.» (Cfr. ff. 67v. şi 194) i 188 

232. «Suflete al meu, suspină.» > _ 

233. oSlănicul.» 202 v. 

234. «Slănicul larăş după 26 ani.» . 134 

23fi. «Stăpâna nopţilor lună. 208 - 

236. «Eşti nurlii, eşti frumoasă.» > _ 

237. aLuna plină din 7 lulil 846.i) 208 v. 17* 

însemnare scrisă de Konaki pe f6ea 176v.: 

«Să să ştia că la anul 1831 Octm. în 12, la 7 clasurl din zi 



313 _ 

ră zace minute, 8*au mutat cătră Domnul pre Iubita şi pr6 cina- 
a m6 soţia Zmaragda KonakI născută DonicI şi la 13 în de 
ră s'au îngropat cu mari paradă în besireca numită Banul, şi 
te din stănga cum întrâ in besireca alătura cu tatăl meu 
»rnic. ManolachI KonakI şi cu sora m& Ecaterina. — K. K. 
ornic.» 

Pre scdrta dinainte a legăturii slnt scrise de Konaki Insemn&rile ur- 
it6re: 

«Ieri Duminecă Ghenr. 27. 846, am cununat eu şi coniţa pi 
lâcaki flăcăul OniţăI cu lllana zisă Marghioala fata li-miel ce 
iu.... în e-asă Cărsoal Muntencil. 

«846 luni în 2, am cununat eu şi vara Safta Negrâ pi Ca- 
ica filcă-m6 cu VogoridI şi 21 . . . fete sărmane din părinţi 
rnici, în besirica Sfintei învieri ot ŢăgăneştI, spre ştiinţă o în- 
mnez. 

«La 846 lunii în 2, într'o Duminecă, am cununat eu şi vara 
.fta Negre pi Catinca cu Vogoride cu 21 fete sărmani de pă* 
iţl în besirica Sfintei Învieri ot Ţigăneşti, tot vara Safta Negre 
ându-mă şi pi mine cununat cu răposata Zmărăndiţa DonicI. 
«Să să ştii că la 1835 au căzut zăpadă mari spre sfântul Di- 
itril în căt au fost di pi loc un cumplit ger şi îngheţ tare, 
ică di la 25 Octm. şi au ţănut omătul păn la Paşti, şi aflăndu-mă 
3l la Ţigăneşti şi frunza stejărişulul din păduri fiind nepicată 
verde, m'am plimbat cu sanie şi era o menune di frumuseţă 
vede copacii aşa de verzi pă tot lungul omătului, Iar apoi a 
»a zi după sfântul Dimitril totă noapti pornindu-să o straşnică 
Dae şi îndată apoi un ger cumplit au pref&cut tot omătul într'o 
liaţă, in căt nu au mal fost cu putinţă nici vitele a mal eşi din 
oall, nici oamenilor de a păşi de căt pi parte, însuş lupii nu 
it6 umbla de căt pi drumuri şi părţii. 

(cLa 1846 întrâ 17 şi 18 Decv., s'au săvărşăt părintele Veniamin 
oin Mitropolit, pe cum am auzit, de un fellu di damla, căci de 
ide vorovâ, de odată s'au... rat de doft-trel-orl întinzănd mă- 
le înainte,- şi ş-au dat duhul. PlănsetilI şi valtele săracilor au 
st atăta în căt spun că piatră de inimă să fi fost s'ar fi muet, 
lovii săraci au năvălit şi întrat în besireca sărutăndu-I năse- 
^ Bani i s'au găsit trei firfirici numai toată avere. Iar cărţi 
sericeşti şi tălmăciri a sale mulţimi. Maica Evghinie Negre s'au 
lat faţă şi Iau închis ochii. 847 Ghenr.x» 



No. 138. 

In-4°. ~ Fot 9 9! 580. — Secol. XVIJI (1738). - Riblioteca Episcopului M |? 
chisedeo. 
Titlurile şi multe iniţiale slnt acrim cu roţu. 

«Adastă cartâ (ce) să chdmă Praznicarlu.» 

Pe fdea 1 are titlul : 

u Antbologhiona adecă floare cuvintelor. — Aalaetă carta să châmJi 
Praznicarlu, întru carile sânta toate 8luj(b}ele peste totQ anal, 
şi am pustl totfi in răndil, fiolâi oanonultk TroicTnîouluI ^ 
Octoihulâ, apoi sv^tilnile cu evanghelâschiile, apoi tropare troicl- 
nioe pe 8 glasuri care să cântă în postula cel mare dimin^ 
la aleluia, şi slujebele toate dinQ Minefu şi din Triodil toate ţi din 
Penticoatar, adecă ce vei căuta toate afla-vei . . . întru acesta 
chipfi aşezată şi alcătuită de mine cel mai mica între dascăli, 
Ştetana Dascăl Moldavachil,... l^to 7246, KTu (deta Hriatos) 1738 
MCM (luna) Sept. 10.» 

«(facescâ (sic) Prăzinicarlu laste anul încheiat.)» 

La fdea 571: 

«Siărşitul, cu mila lui Dumnezeu, a toate slujbele anului dina 
Menelu şi din Pinticoatar şi din Triod, începăndu^se din Martili 
9 zile, şi aă afSrşaşte in Fevruarîla în 24 zile.» , 

Dup& titlu urm^z&; 

"Cuvânta cătră cetitor. Predoslovila. 

«O! lubitorlulede Dumnezeu şi înţelepţite de sfănta Troită,ţi 
întru pravoalavie crescutâ, cetitorlule, ştim că în multe alinte 
scriputurî ne învaţă Dumnezeu, să cercăm scripturile, oa să ne 
înţelepţim, pentru adastă zice singur DomnuIQ Ha. la bAdU 
Evanghelila unde zice : cercaţi scripturile şi Ie ispitiţi, că cu 
dănsăle veţi afla vilaţa vâcinică, şi Iarăşi: făntăna încaTată şi 
izvorulâ nearătatil de amăndoao părţile laate lipsă celor ce o 
dorescQ pre Ia şi insetâză după dansa, aşa laste, o! Iubitul mieu 
cetitorlu, şi la nSmulâ nostru aceatâ romănescâ, că ar vrâ creş- 
tinul dacă să adună în sobor adecă în s^nta besârică, să-ş în- 
duldască Eufletulii său din cuvintele vieţii, şi să Ia ceva învă- 
ţătură ca se folos^scă şi pre altultl. Iară elil aude prorooestvuîndâ 
într'alte limbi şi grăind sărbâşte, omulâ necum să înveţe ceva 
să se foloaâacă, ce să duce trista, şi nu poate să dobănd^că ce 
dorâşte sufletul lui, pentru adastă grălaşte marele Pavel spoetol : 



315 

Lai bine aşâ voi cinci cuvinte pe linnba m6, ca şi pre altulti 
UI învăţa şi să-I folosescA, dec&tâ cinci mii de cuvinte în limbă 
reină. Pentru adastă, o! lubitulfi mieu cetitor, am scris adastă 
irte ce să ch6mă Prăznicarlu, întru carele sânta toate slujbele 
lului încheiata, pe limbă romăn^scă, înfi foarte deschis şi luminat 

limbă romăn^scă, cu multă trudă şi cu multă osărdie, că prin 
»gate locuri am umblata strintigând izvoadele de prin ţară, 

am scriS; că nu este numai de pre o carte, ce-sâ de pre 4 
rţi, din Octoih, din Minelu, din Triod, din PinticostarA, şi am 
rănsâ din toate, precum stringe albina m6re de prinâ toate 
»rile, ca să fie de trâba oamenilor în lume, aşa eu am strănsâ 
âre din toate florile, adecă am scris de prin multe izvoade, 
adînd şi ostenind cum Dumnezeu ştie, ca să se înduldască su- 
itele creştinilor den cuvintele vieţii, şi totâ în limba noastră 
SLstă romăn^scă foarte luminatfi alcătuită şi aşăzată. Deci, o! 
biţii miei cetitori, or unde veţi găsi greşală orri în slove, 
' in cuvinte, mă rog să îndreptaţi cu duhulâ blăndeţelor, 
^puindu-mi în ponosA, că precum s'au zis mai susâ, că din 
uite cărţi s*au scris, şi foarte grăbindu-mă n'am pututâ scrie 
ne, să facâ slova bună, pentru adastă ertaţi Iară nu bleste- 
aţi, ca fie Domnulâ Hs. cu voi cu toţi, fraţilor, aminA. 

«Al dumilor voastre mai mic şi plecatfi Ştefan Dascăl MoldovschY. 

CC Şi s*au scris carte adastă ce să châmă Prăznicarlu în ţara 
rdâlului şi prin bogate locuri.... 7246, 1738 mcivi (luna) Sept. 10 
HH ((jiile).» 

Volumul cuprinde urni&t6rele: 

1. ccPinaxA, adecă scara cărţii aceştie, carâ cuprinde totâ 
nul încheYatti, începăndu-se dela Septevrie 1 zi, pană la 
.vgustâ 29 zi, şi să începe cu Octoihulâ, canonul Troid- 
icului cum să cade să se cetSscă în toate Duminicile, pe 

glasuri, caută aice dintâi 1. 3 frunză înainte. 

Foil e 

«Octoihulti, caută-1 lista 1.» 3 

2. ccTroidniculti în toate Duminicile.» 5 

3. (cîncepere cu Dumnezeul cel sfântfi al sfântului şi de 
dumnezeu insuflat Ohtoih.» 1 

La fdea 78 v.: 

ccSăvărşitulâ şi plinitulâ Ohtoihulul, cu Dumnezeulâ stântulâ. 
nil 1736, Iară dila zidiri lumii let 7245. 



316 
«SorU'am eu Ştefan Dascăl Muldovenul.u 

«nHSh AfAtl'^OA HK1|IK 3KKAW1 wnUKOA H l(IH^i ^«^«aAHA.» 

4. «Începutul Triodului.» 79—283 

La ftea 283v. : 

«Ştetan. SfSrşitulâ slujbei Paştilorfl.» 

5. Prăznicariâ pentru lunile Aprilie — Februarie . . 284— 5T1 
Pe f6ea 421 : 

«Aclaetă carte ce b& ch6m& Prăznicar peste tot anula ţi din 
Triod şi Pinticoetar tottt pe românie, am scris eu Ştefan Das- 
căl din Dragumirâşti.» 

6. «tnceputulâ, cu mila lui Dumnezeu, alu Prorociilor, 
aclec& Paremiile la praznice mare şi Ia toţi sliDţii de 
obşte.» 571". 

Pe acdrta ilela început: 

oS& 8ă ştie de cănd au cumpărată părintele Nicodim de li 
m&Dăstire Topliţe aclaat& carte ce să chemă PrăznicarTu, de U 
mine anumia Ştefan Dascăl, pe bani gata 17 Hor. Vonaş.» 
Pe fdea dSO v. dola afirţit eate scris : 

«Şi am BOris eu cucernicul între cel învăţaţi Pavel Dascil. 
cănd am zugrftvit sfânta biserică a Ojicanilor. — Anol 179i 
Iunie 29 dni.» 



In-4°-— Foi 50 (la sflrşit lipsesc mal multe fol). — Secol. X1X(18(»). — BibL 
Scheiană. 
Pe fdea 1 se aHă titlul: 

oCuvântâ pentru viitore judecată, şi pentru sf&rşitul lumii, din 
scriptura ce veche şi din ce noao, Iară mal ales din Apoca- 
lipsisul sfântului loan Bogoslovulul şi altor sflnţi părinţj, după 
cuvântul Domnului nostru lisa Hsâ, carele arată şi pentru ve- 
niri lui Antihristtl.» 

Pe foea 48 se află urm&târea notă: 

«S'au scris adastă cărticică ce să numeşte viitoare judecată 
de mine mult păcătos şi nevrednic Stetan Botezata ot sat Tăr- 
peştii, şi fiindtl că au scris mană de ţărnă, ori ce greşali veţi 



găsi in slove, îndreptaţi cu duhul blăndeţilor. — S'au scris la 
velei, anul de la Hsâ 1803 Noemv. 26. 

«Şi cănd s'au scris adastă carte 8*au dus preosfinţiYa sa Vi- 
nilamin, Episcopul din Roman, Mitropolit in scaun Iaş&, şi la 
NIamţu era Protopop Nicolae ot RăuceştI. — Let 1803 Noemv. 26 

Volumul cuprinde: 

F6ea_ 

1. Viitorea judecată . . 1 — ^ 

2. «învăţătură cătră preoţî.» 49—50 

Pe f6ea rupt& dela Început ne află: 

«Vorbire in viersuri de glunnă intre Leonat beţivul om din 
LoDgobarda şi intre Dorofata muerâ sa.» Continuă pe sc6rţa de- 
la sfirşit. 

No. 140. 

Iq.8«._78 fol. — Secol. XIX.— Cumpdrat dela Şaraga, la 3 Febr. 1894. 
~ Lipsesc mal multe fol dela Început; iar ia sflrşit 5 foT slnt albe. 

Pe fdea 7 are următorul titlu : 

«Titlul ipistolii. Epistolie scrisă di cătră Samoil învăţătorlul 
Istrailtini, ci să tragi din inpărăţila lui Macaron, — inpârăţila 
lui Macaron eşti la Africa supt stăpănire unul prinţip foarti 
tare carile să zice înpărat a lui Macaron, şi însuşi stăpănitorlu 
Âfricăl; — cătră Ravi Isaacfi învăţătorlul sinagoghii ce eşti in 
Suvinu ameti cari să află la numita inpărăţie.» 

Precuvlntarea, căreia lî lipsesce începutul, fiind foile rupte: 

«...şi n'au gătit nici au făcut după voia lui să va bate cu multe, 
Luca cap. 12, insă noi care cu căt nu ştim stări ci din lâuntru 
a sufletului necredincioşilor, cu atăta mal mult săntem datori a 
poiti măntuiri lor, pentru că sănt şi el aproape di noi după so- 
cotifala omenirii, şi pentru că s'au întrupat şi au pătimit Domnul 
nostru pentru toţi i&ră deosăbire, să cădi şi cu graiul inţălept 
şi cu fapti lubitoari di Dumnezeu, cu cărţi din scripturi şi cu 
tot felîul de alţi chipuri plăcuţi lui Dumnezeu, să ne nevoim 
pentru intoarciri lor, şi îndreptări nepricinuind numai fără di 
cale, cum că ne nevoinţa este zadarnică, pentru învărtoşare inimii 
şi orbire lor pentru căşunărl, numai di să va întoarce distul 
esii spri a ave noi multe răsplătiri dela Dumnezeu, şi ertari pâ- 



318 

catilor noastre, că cel ce va întoarce pre păcătosul din rătăciri 
căi lui va m&ntui suflet di moarte şi va acoperi mulţime di 
p&oate, lacov. cap. 5, Iur nu să va întoarci nimine dintre dănţii 
Iarăşi ostinlala nu eate in zadarnică, pentru c& cu cunoscătorlul 
inimilor şi dreptul gludecătorl privind mişcările cile lubitoart 
di Dumnezeu a sufletului încununTază alegire voinţăi. 

«Aceste găndiod am lepădat tot cugetul acela ci mă face si 
cred cum că tălmăcire ţi tipăritul cărtăl aciştila eşti ostinlalâ 
zadarnică şi fără folos şi cu totul neroditoare, şi cine ştie am 
găndit cum că nimene dintr'atăta jidovi căţi eşti cu putinţă a 
eă o cetlască nu să va umili şi să va întoarci din rătăciri cS\ 
lui, mal vârtos că este alcătuire dascălului lor, şi toate dove- 
zile ll-au luat din sfintele scripturi, caarte şi pentru putere 
dovezălor el, şi pentru tălmăciri ci cuviioasă a unor cuvinte 
a sfinţilor scripturi, şi pentru că eşti alcătuiri di jidov, si 
vedi cum că poate şi să mustri îndestul şi să iacă di agiuns 
pi jidov să criadă povăţuind la lumîri adevăraţii credinlS, 
aciata s'au scris arivioeşte di cătră dascălul jidovilor Samollă. 
cel din înpărâţila lui Maroc, şi sau tălmăcit pri limbă lătinlasci 
di cătră Alfon Vonom Spaniol, cel din tagma fratoriclascâ a 
celor ce să zicâ Domnicani, cari şi fapti înaurită o au numit. 
Di tri ori pană acum sau tipărit, pri cum arată tiparlul cel U- 
tinesc, întăl di la Vineţie la anul 1339, după aoila Ia Mitărali 
la anul 1693, mal pi urmă la Luţărna la anul 1736, şi cu toate 
acisti larăş e să află cu anevoe, puate că o eu oari care jidovi, 
spre rău alergători cumpări^nd cărţile şi dăndu-le în foca, temăn- 
du-să ca nu cum va niamul lor să deşchiză pintr'aclasta ochii 
şi să găndlască că satv amăgit pară acum, ne prilmind evanghi- 
leclasca învăţătură a măntultorlulul, însă ca să nu oad& prepu» 
di facire sau di schimbare noimie s'au făcut tălmăcire curată 
pri căt au fost cu putinţă şi f^â de schimbare şi la însuş cu- 
vintile cele pre scurte a scripturii (cari şi latinul au făcut tăl- 
măcindu-să din carte oi araviclască). Drept acela undi s'au aflat 
cuvintile scripturii după tălmăcire celor şapte zăcl asămine cu 
cile aravLcestl, sau di o parte şi aceste sănt distule cătră citi- 
tori cel cu bună credinţă; Tar pri voi, o! jidovilor, numai cu un 
lucru vă sfătuescu să cetiţi caarti f^ră patimă acila ci aveţi a- 
supra creştinilor, şi fără cugetile cile din început hulitoare şi 
mincinoasă, care din copilărie ll-aţi învăţat di la părinţăi voştrii 
răvnind alcătultorlulul cărţăl aciştila, carile jidov Iiind şi mal 



319 

3 şi al vostru dascăl, insă fiind oă fără di patimă au citit 
e scripturi, s'au luminat pricum să vede şi au cunoscut 
rul, minţi Iar nu patima să cade să fîe gludecătorl, su- 
Iar nu cugetul cel dintru început (1) — prolipsis să zice griceşti 
a, cu un cuget din început, neputăndu-să tălmăci într'alt 
Iar înţâlegiri cuvăntulul eşti adastă, adică cile ce omul 
opilărila lui aude di la părinţii lui sau dintr'aiţăi şi Ii pune 
nte lui şi să obicinueşti purure a li găndi, cari pri cu 
>Q eşti a li dizrădăcina din cugetul lui, şi după tălmăcire 
a mal toţi oaminii sănt prilipticoşl, însă acest prolipsis 
uni ori să fie adevărat Iar di mulţi ori mincinosâ şi gre- 
-Patima şi cugetul din început f&ră di sămţire îngroaşă 
i sufletului, cela ci osăbişti binile şi răul, şi lără di voi 
cu mal înainte gludicata ce naşti patimile cile cu cugeti 
te, şi chimănd aglutorlul cel din înălţime, cetiţi caarte nu 
şti jidovi pizmătareţi; ce ca nişte gludicători al adivărulul 
săbăsc răul şi binile, nu mă îndoesc cum că adastă să va 
voâ povăţultoare de suflet măntultoare. — Nichifor lermo- 
1 Theotoche.» 

Stihuri politiceşti cătră cel ce vor ceti cărticica adastă. 

«învăţătorlul jidovilor cel pre vestit, 

«insuş adastă carte o au alcătuit, 

(fRavi Samoil cu numiri eşti numit. 

«Graiurile scripturilor pri bini ll-au înpodobit, 

«Cu viniri lui Misila ci pri adivărată, 

«Răndulala Domnului ci pri întrupată, 

«Cum că s'au născut di fîdoara ci curată, 

«Din zilile prorodlor că vădişti şi arată. 

«Patima şi moarte şi in vieri istoriniceşte, 

«înălţare cătră cer o proslăveşte, 

«A cridi şi a dovidi săngur să nevoeşte, 

«Doâ viniri a lui Hs: scriptura îl sileşti. 

«Ucidiri acestui nedriaptă o socoteşte, 

«Robila lor ci de mulţi ani vednică o chibzueşti^ 

«Pentru grişala cl-au tăcut fără di ominie, 

«Părinţii lor cil ucigaşi, vestiţi întru cruzie. 

«Şi săngile cilul drept pri drept îl osăndeşte, 

«Urmaşi fiind acilor săngure adevereşti, 

«Niamul Istrailtinescili de faimă şi jăleşti. 



«Di rătăciri niamulul foarte eă langueşti, 
«Alegtri bis&ricil laudă şi slăveşti, 
«Credinţă pravoslavnică înaltA şî măreşti, 
■ Lepădare săborulul xicî dumnezelasoă, 
«Orbire inpetririi lor, jalnică uebonlască. 
aj&rtra oi fără de aănge o pri înalţă, 
«A fi neprilmite alţi jărtri ni învaţă, 
«Pii lui Dumnezeu pri ApoatoU !i numeşte, 
«In locul prorooilor ţi nu lă iadoeQte. 
«Oătră Ravinul Isac au soria aravice^ti, 
«Vonom Alfonsol tălmăcind adastă latineşte, 
«Neohifor dascălul prînumit în limbă elinla&cA, 
«Din Tbeotocbi niamulul uridinţă oriştinlască, 
«Laudă răsăritului apăr&torlul credinţăl, 
oContinlasoă zavistlla, du mal asoută dinţai. 
«Prin îndemnare unuia vestit intru slăvire, 
«Răvnă asămine avănd opşUască folosire, 
«S'au nivoit a tălmăci cărticica griceşti, 
«Cart acum pri cum s'au priAcut moldovtneşte, 
■IndemnătorTu sărgultorl î&r& îndoire, 
«loan Canlacozono au toat la tălmăcire, 
«Filul Iul lordache marilul Logofăt 
«Acista csti niamul său cari îl arată, 
«Aflăndu-să la Viaternicie cel mari atât, 
«Intr'a păzitel ţări Moldovi sfat, 
«Căruia niamul cel cinstit pri diplin să cunoşte, 
«Dragosti cătră patrie şi răvna să vlsteşte, 
«Faptile cili vrednice, facîri de bini, 
«Inpodobescu sufletul său, pri cum să qi cuvine, 
nA folosi patrila sa cu totul aă sileşte, 
«Cinste, nume ari patrila, ei ferbinte o doreşti, 
«Insuş acest boerî numit au vrut să o tipăriaacă, 
«Ca toţi acil ci vor citi pri (skj să folosască. 
«Lumina adivărulul cridinţa să păzască, 
«Ca nu cum va să el şi el osânda jidovască. 
«O! Isusâ bunule, lauda îngerlască, 
«Pri dulci milostivulule şi slava cerlască, 
«Acestui bine credincios vilaţă ÎI dărueşte, 
«In pani şi în linişte statornică îl păzăşte, 
«Curgirile cile de sus şi cu bogată dare, 



«Varsă milosărdnice în casa d-luT, 

«îndilungimi anilor cu bună norocire, 

«Toate bunătăţile cile di firicire. 

<(Pri fiîul său Mătel cu criştire îl măreşti, 

<(După urmări tatălu! a fi binevoeşte. 

«Iar pri mine nevrednicul tălmăcitoriul cărţăi, 

«De muncă izbăveşti-mă şi di osănda morţăY, 

«Ca pururi să proslăvăsc mila ta ci bogată, 

«Cu bunătate şi dragosti ci niasămănată, 

«Amin în viciî vicilor fără de continire, 

(cThoma im eşti numile, nu zicâ altă numire.» 

^^a sfirşitul manusoriptuluT se află: 

aînsămneză 

<^Cum că cărticica adastă să vide că au fost ascunsă di ji- 

^^vl pristi doâ sute şi tril zăci de ani, cari dintr*ac!asta să 

^hibzueştî, di vreme ci dascălul acista Samoîlu, cel ce au scris 

^Mră Ravi Isaac, au zis cum că au trecut numai o mie de ani 

^în vreme care s*au răsipit jidovii, pentru că au cuprins întru 

^^pănire Tit sfănta citaate, dec! să vide că îndată, că după ceY o 

^ie de ani a robii şi a părăsirii jidovilor, s'au scris caarte acYasta, 

^^r jidovii văzănd pri sineşi biruiţi de mărturila prorocilor cili 

'^Cirte vădite, au ascuns într'atăta vreme caarte adastă, ca să 

I^U să mustre dicătrăcridindoşiicriştini prin cile ci să cuprind 

^^tr'ănsa, drept acila s'au tălmăcit la anii de la Hs: 1400.v> 

Volumul are cuprinsul următor: 

F6ea 

Precuvlntare 1 

«Stihuri politiceşti c&tră cel ce vor ceti cărticica adastă.» .... 4 v. 

«Titlul ipistolii.» 7 

«Epistolie.! • » 

«Cap. 1. Pentru oi jidovii sănt supt dumnezeiasca urgie.» . . • . 7 v. 

c Cap. 2. Dovidişte cum că pentru oari care g^işală In care să află 
sănt răsipiţi, şi mustră paza legii ce să faci di cătră dănşăi.» .... 9 v. 

«Cap. 3. Pentru cari pricină toată paza legii a Jidovilor nu eşti 
bine priimită Înainte lui Dumnăzeu, pentru grişala lor.» 11 

«Cap. 4. Arată de faţă cum că jidovii sănt orbi.» 12 v. 

«Cap. 5. Cum că jidovii amăgesc pri cilalanţl şi pri Înşine.» ... 13 v. 

«Cap. 6. Care esli grişala pentru cari jidovii să află la adastă 
robie.» 16 v. 

«Cap. 7. Cum că dreptu losăf Dumnezeul criştinilor fără drcp- 
taate 8*au văndut.» 18 

Manu$eripU ramdnMdf. ^ & * 



•Cap. K Cu ci chip dujd ci s'au uoia lls: s'au răstignit di jidovi. 

dup& prorocila lui Daniil.i a)T 

•Cap. 9. Cum c& da& aănt vinirila luiHHstos.i . . «1 

<Cap. 10. Pentru oi dintăl veniri a lui Ua.> . . 2S 

•Cap. 11. Pentru a doa viniri a lut Hriatos, cuiu oi aimice va giu- 

dica cu putere.» . îl 

«Cap, 12. Pentru tn&Itan lui Hs. «hli. 

«Cap. 13. IncA mal v&rtoa aratft tnMţari ci truplascA a lui tb.t . 3\ 

tCap. 14. 36 

'Cap. 16. Cu ci chip prorocii au vistit mal luainte nioridinţa ce 

cfttre HristoB şi orbiri jidoTjlor.i jŢi. 

«Cap. 16. Arată llpădari jidovilor, pentru nicredinla lor, ş'alogifi 

niamurilor pentra cridinta lor.» t<U. 

■Cap. 17. Pentru faciri vieţii niamurilor, fi peatru ucidiri Jidovilof, 

pri cum vom vide ;i la capul cel di pre urmă.* 44 t. 

iCap. 18. Cu ci chip nlamurili ftcăndu-să a Invli' prin credinţă 

curat şl pre amăruntul pftzăao lege ce noă.> 4fi 

«Cap 19. Pentru aligire apostolilor In looul prorooilor.i ...... 17 

«Cap. 20. Pentru llpădari jărtvil idolişti a jidovilor ţi pentru aligire 

talnii creţtinilor.i H 

•Cap. 21. Cum ci Dumneieu au lepădat posturile 8&mbitii ţi j&rtvili 

jidovilor, ţ'au ales ale criţtinilor. G9t. 

«Cap. a. Arată llpădari adunării jidovilor, i'alegiri bîaărioil, prin 

cuvăntul 06 s'au zis de oătră Domnul, cătr& Rari.i 6iT 

•Cap. 23. Arată tot acista prin cuvintele proroculul Mălahie.i . . 63 t 

•Cap. 24. Cum că oăntari criştinilor este prilmită Ia Dumnezeu.» • 67 

•Cap. 25. Cum că jidovii &ră di caii mustră căr.tare criţtinilor.» . 69 

•Cap. 26. tn cari arată dipărtara d de la Dumneuu a jidovilor.» TS 
■ Cap. 27 Chibzuind aduci oare care cuvinte a Sarachlninilor pentru 

îs., şi pentru Marila muma lui > 75 v 



No. 141. 

[„-4°. — 54 fol. — Secol. XIX. — Cumpărat dela traţii Şaraga, Ia 1S9J 
Febr. 3 |15). 
Pe Ţaţa lefi^turil are titlul : 
«latorila tănârulul Enric de Aizenfelsu.» 
Pe foea 1 aretjtlul: 

«Tânărul Enric de AizenfeU, răpit (lin llagăn de către tălharl.» 
Scrierea este împărţită în următorele 17 capete : p^^, 

"Capul 1. A privighe copiei este o slujbă Ingerlasoă.» 1 

■Capul al 2-le. Mari nenorociri din o mioă neascultare.» .... 2v. 

•Capul al 3-le. Tânguiri duioasei malce.» 4v. 



323 

F6ea 

al 4-le. Peştira tâlharilor.» 7 v. 

al 5-le. Eş\t6 luî Enric din Întunecoasa peştiră.» 12 v. 

al 6-le. Sehăstriîa.» 17 

al 7-le. Elnrio viue la cunoştinţa de Dumnezeu.» 18 v. 

al 8 le. P&sările, cuiburile şi cântare lor.» . . . . • ... 23 

al 9-le. Erburile şi copacii. 25 

al 10-le. Izvoarâle şi ploae.» ...... 27 

al 11-le. Despre lună.» 30 

al 12-le. Cele mal drepţi răspunsuri la Întrebările cele mal 

e.» 32 

al 13-le. Câlâtorila in munţî.» 36 

al 14-le. Neaşteptata vizâtâ.» 42 

al 15-le. Bucurila bunului părinte.» 44 

al 16-le. Mângăer^.*» 47 

al 17-le. Răsplătirîa şi pedîapsa.» 50 v. 

No. 142 

are. — Foî 202. - Secol. XVIII. — Fost al mănăstirii Căldăruşanî, 
Uernatul Facultăţii de Teologie şi dăruit Academiei de Ministeriul 
nil publice, 
le şi iniţialele sint scrise cu roşu. — Scris de mal mulţi. 

1 are titlul: 

^ătoşilorâ spăsenie, doao învăţături de folosâ, mai nainte 
r*aclastă spăsitoare carte.» 

i are cuprinsul următor: P5ea 

1 

Pentru păcatulQ de moarte cela de obşte şi cate pagube 

)rQ ce păcătuescCk.» 4 v. 

Pentru c^ie mari păcate oari cari.» . 7 

Pentru c^le mal uşoare vini.» 15 v. 

Vindecările şi doftorille de obaşte cătră fieşte care p&cata 

•e.» 17 

Pentru urălulQ de Dumnezeu nelegiuitul blestema.» ... 21 

Pentru InpotrivAnica de Dumnezeu şi drăcîască trufie.» . . 34 

Pentru slava deşartă.» 45 

Pentru iubiri de bani.» .... 51 

). Pentru curviîa păgubitoare de sufleta.» 64 v. 

I. Pentru mânia şi urgila.» 84 v. 

î. Pentru lăcomie.» ^ 

î. PMitru zavistiîa dentru car6 şi ucidert^ să plămădeşte şi 
94 V. 

4. Pentru leneviră.» ^8 

5. Pentru faceri de bine.» 105 

16. Pentru scârObele cele in felîuri de feliuri, şi pentru 



324 

F6et 

c&ţi rădică crucâ de voe li să tace uşoară, Iară filră de voe Taste grdt 111 t. 

cCapa 17. Drepatace pricină drepaţn au scârObe tntr'aolastă lume, 
şi cel păcătoşi au răposare.» • .... 117 

cCapa 18. Pentru că trebue să pohatimd scrărObele oa pre nişte 
folositoare ale noastre ce sănâtâ, prin can sdirbe folosii luoAmCL» • ISO 

«Capa 19. tntăîa măngălare a celord scftrbiţi laste cunoştinţa de 
sineşi a păcatelorCi sale.» ]27r 

cCapa 20. Pentru a doao măngălare, că pe trecătoare acdstâ ecărbe, 
să izObăv^şte cela scărbitâ de muncile de v6ci.> 130 

cCapâ 21. A treia măngălare laste oăştigarâ cereştii feri<»ri.B . . 1327. 

«Capii 22. A patra mângâlare Taste cercetară de pururi a patimff 
stăpănulu! Hs. şi aducere aminte.» 136t. 

«Capa 23. A cinc^ vindecare laste rugăciuni cătră Dumnezeu.» . 140 

o Capa 24. As^men^ altă aducere aminte, lascărbe foarte de folosd 
totâ-deuna.» • 142 

cCapd 25. A şapt^ măngălare Iarăşi ale scărbiţiior Taste pren mij- 
locul sfântului darQ.» 145v. 

cCapâ 26. Aşijder^ măngălare la cel pedepsiţi şi săraci.t 148 v 

«Capa 27. Măngălare Iarăşi pentru cel ce au fostQ bogaţi şi au să- 
răcită.» <6Sv. 

cCapa 28. Măngălare pentru cel bolnavi şi slabi cu trupuld.» ... 157 

«Capa 29. C^ mal după urmă măngălare, pentru oel oe plăngd pre 
al lorQ mortiţi.» 161 

cCapâ 30. Pentru nebunila celorâ ce pohtescd cu cinstile odle 
dentălu, şi pentru că lumd uită pre prilateni i proci.» 170 

cCapa 31. Pentru dăşărtăclun6 lumeştilor lucruri, şi pentru a lumii 
defăimare.» 174v. 

«Capa 32. Pentru căştiguriie lumii sănt amară, că trebue fieşte ca- 
rele să le urască, şi să poht6scă c^le cereşti mal bine.» 177 

o Capa 33. Pentru primejduirile vieţii noastre, şi scurtară ei.» . . . . 179 

«Capd 34. Pentru că nu trebue să să lase cinevaşi la buna noro- 
cire a trupului, ce la săvărşitul lui să uită.» 181 v. 

oCapA 35. Pentru scărnava amăgire, şi pentru mincinoasa plecă- 
ciune, şi pentru hicl^na răsplătire a lumii.» • I86v. 

«Capa 36. Pentru deşărtăclunâ, şi pentru primejduiri, şi pentru 
scurta cinste a lumii aceştila.» 191 

«Capa 37. Pentru ca să te cunoşti pre tine Însuţi, şi pentru neno- 
rocirii a omeneştii firi.» 193 v. 

«Capa 38. Pentru că streini săntem tntr'aclastă vilaţă cu totul, şi 
nu trebulaşte noaâ să pohtim bunătăţile c^le trupeşti, de vr^me ce 
sănta ca visula.» 198 

Pe f6ea 1 sub titlu se află însemnarea : 
«De opşte a sf. M. Căldr.» (Căldăruşanl). 

Pe marginile de jos a foilor 122—126 este scris: 

«Aci astă carte este a schitului Ţigăneşti Isvoran, nemene să nu indr&s- 
n^scă a o instreina. — Theofilact Eromonah Stariţa acestu schit.» 



325 



No. 143. 

• Foî 180.— Secol. XVIII (1729). — Fost al mânăstiriî Oăld&ruşanî, adus 
itul Facultăţii de Teologie şi d&ruit Academiei de Ministeriul In- 
I publice. 
8 şi iniţialele stnt scrise cu roşu. 

itY despre călug&rl, călugăriţe, sihastri, şi altele de cuprins 
şi monastic. 

i 48 V. pe margine se află scris cu roşu de scriitorul volumului ur- 
insemnare : 

stă carte Taste a lui Lefâter Abagiul, cu ostenala Iul s'au 
3 s*au scrisu, let 7237 (1729).» 

il are cuprinsul următor: 

F6ea 

o călugăriţă ce o au aflata în pustietăţile lorâdanulul.i . . 1 

iţa sfîntel lulianil.» 9 

^ste foarte minunată de diavolul, cum au venita cătră marele 

în chipa de om vrănda a tocmi.» 22 

^ste de trei sihastri.» 33 v. 

^ ama scrisa o istorie a lui Favel cela prosta şi cu totula iăr 

e păstor fîind.» 60 

o călugăriţă ce au fugita ia pustie singură.» 59 v. 

iţătura sfântului Ştefana.» ... * 64 

lenirâ a trai sfinte mueri ce s*au aflata intr'un munte, ci de 

LI spusa Pa vel Episcopul Manovasilulul.» 64 v. 

pr^ sfântul părintele nostru Evfrosin.» 68 v. 

^ănta de Evlo{;hie călugărul, şi de săracul cela ologa şi ciunga.» 71 

vănta de milostenie că cel ce dă săracului lui Hs. dă.» • . 75 v. 

vântul a sfântului loan milostivul, de Patru Vameşula.» . . 76 v. 
vănta de oare care Egumen, carele să ruga lui Dumnezeu, 

lugăril săi ca să fîe cu dănsula in ralu.» 79 v. 

vănta de sfântul Andrelu cela ce să iăcd nebuna» .... 81 

milostenila filosofului.» 84 

k^ănta pentru bunătăţi, carele d^ca le câştigă omula să spă- 

86 V. 

vântul sfântului Athanasie, pentru icoana Domnului nostru 

87 V. 

vănta de sfântuia Andrelu, cum se ruga lui Dumnezeu pen- 

t-I {&c6 lui pacoste, şi cuma au văzuta ralul.» 90 v. 

vănta de un tălharlu ce s'au spăsita pentru puţinele lacrăme 

10 zile.» 93 

vănta de o mulare ce venise la pr^ouviosul părinte Neofita a 

iui.» 95 V. 

vănta din Limonari de un draca ce au jucata Înainta unulu 

şi pentru psalomula al şase-zecilla şi şapte au perita.» . . 99 v. 



326 

T6ei 

22. «Cuvânta de oare care Egumena, carele luoasedaril de la Dum- 
nezeu a goni pre draci den oameni.» 100 

23. «Cuvânta dena otâcTnica, de sâ nu osândeşti pre nime» oft cela 
ce osândeşte pre altuia, Taste ca Antihristtt.» 102 

24. «Pov^stîa pr^cuviosuluî pârinte Daniila, pentru AnQdronica şi 
pentru muîar^ luî.» 103 

25. «Cuvânta de un negoţitorîu iubitoriu de Hs, c&ruTail QLou dracul 
asupr^lă, câ nu-î râbdâ milosteniîa luî.» 111 v. 

26. «Cuvânta de sfântula Serapiona cuma au spăsita pre curvâ.» . 115 

27. «Cuvânta de un EpiscopO, oe au fostft tn pustie trel-zici şi noao 
de anî.» . 116 

28. «Cuvântula sfântului pârinte Pamvo, Invâţăturâ cătrâ ucini- 
cula sâa.» 118 

29. «Cuvânta de câiugârula lora, pre carele 11 ispitiTa diîavolula şi 

se ruşina.» 120v. 

30. «Cuvânta de pomeniri pr^ cuvioşilora pârinţilora noştri CarionA 
câiugârula şi a Zaharie! fiIuluT sâa.» 121 

31. «Cuvânta pentru un Voevod care s'au data vieţii câlugâreşti.» 123 

32. «De Avenir inpârata,şi pentru un sfâtnica care intr^ascunsa ţinâ 
credinţa creştiu^câ, şi pentru do! oâlugâr! arşi.» 131 v. 

33. «tncepulu cTveto dovanie.» 140 

34. «Pentru zavistia râutâţilora.» 145 

36. «Pentru jal6.» 146?. 

36. «Pentru pace.» 147v. 

37. «Pentru mânie grâîaşte Aristotela.» 148 

38. «Pentru mânie.» . . • 149 

39. «I^entru milosârdie » » 

40. «• Pentru râsfâţare.» 153 

41. «Pentru lauda.» 153v. 

42. «Pentru proşti.» 158 

43. «Pentru socotinţa.» . . 161 

44 «Pentru nesocotinţa. « . 162 v. 

45. «Pentru curvie.» 163 

46. «Pentru hiclenie.» 163 v. 

47. «Pentru postula.» 165 

48. («Pentru muerile spunere multe.» 166 

49. «Kândul curtenieî, volnici tineri.») ... 167 

50. «Scrisa şi lucrul luî Dumnezeu.» • 168 

51. «Iară dilavoiul vâzu vilaţa lora.w 170 

52. «De atunci sâ umplu lum6 de râutâţi.» 171 v. 

53. «De'nceputul lumii pânâ la potopa 2240 de ani.)- 172 

54 «Inpârâţie fu Intâlu Nevruta fnpârata.» » 

55. aînpârâţiîa a luî Sostri.» . 173v. 

56. «Inpârâţiîa luî Davida.» 174 

Pe f6ea 1, în josul textului^ este scris: 

«De obşte a sf. Mân. Câld(ăruşanl).» 



327 

Pe fdea 55 v. : 

aScris*am eu GonstandinA copiluLi 

Pe fdea dela sfirşit se află scris : 

«Dorothelu Egumenul sflnteY măn&stiH Căldăruşanilor. — 1805 
\vg:u8t 29. — CâldăruşanL» 



No. 144 

In-4^ —333 fol. — Secol. XVIII. — Dăruit de Eforia Spitalelor civile, la 30 
Novembre 1887, No. 7.932. 

Titlurile şi iniţialele capitolelor stnt scrise cu roşu. 
Pe fdea 1 este titlul: 

«învăţăturile ale celuY dintru sfinţY părintelui nostru Theodorâ 
Studitul şi mărturisitorlul, care să încep de LunY după săptă- 
nnâna c6 luminată» până la (f. 330 v.) «Sămbătă a 23 de sâptă- 
nnân! după Rusalii. învăţătură 198.» 

Pe foile 1 V. p&nă la 3 v., io josul textului, se află următdrea Însemnare : 

«Acesta sfântA Theodor au fost al părintele nostru Iustin Ar- 
himand. Sinai, Iar (la) moarta sfinţii sale o au hărăzit SinaY spre 
a sfinţii sale vecinică pomenire. - 829 Septv.l6.» 

Pe fdea din urmă 333 este scris: 

«Slavă, cinste şi închinăciune celuYîn Troiţă unuia Dumnezeii, 
de a căruia mărire plin laste cerlulâ şi pământulâ. înainta aceluia 
căzândâ şi eu smeritulâ dau cinste şi laudă, care ml-au ajutat 
după început&y de amâ ajuns şi la sfârşita.» 

No. 145. 

In.4«. — Pagini 188. - Secol. XVIII (1800). — Bibi. Scheiană. 
Istoria lui Eratocrit 
Pe pag. 186—188 sînt sorise urmăl6rele : 

«Adastă cârti, foarte iscusită şi frumoasă, s'au scos şi s au tăl- 
măcit di pi Eliniască pe limba Moldovinlască, de Hristodor loanu 
Trapezontu, şi eu am scris-o di pe nişte tetraji ce era iscălit 
Vasile ot Botoşani, cini a O că nu-1 ştiu, şi am scris-o di la 
1800 Mart 22 păn la 1800 luni 15, scriind-o pe apucate cănd 
n'avem triabă în 85 zile. — Alecsandru Logofăt al sărârii dom- 
neşti, ce am lost şitangiu.» 



uObrazile care sănt în istorila Iul Erotocrît. 
«Eraclie inpărat al AthiDii. 
«Artemie înpăr&tlasa lui Eraclie. 
«AretuBa fiica lor. 

«Pezostrat vezirul lui Eraclie şi sfetnic credincios. 
«Ecaterina jupănlasa Iul Pezostrat. 
«Erotocrit licTorul lui Pezostrat, al c&rula laste şi istorils, w 
s'au numit, cănd vinise Negru Critîde. 
iiPolIdor prietinul lui Erotocrit 
«Frosina dădaca Aretusii. 
u Ostaşii ce au lovit pre Erotocrit supt saralu. 
«Iar aceştila s&nt cel streini ce venisi; Ia adunare ce ÎDpH- 
tiască. 

«Pistofor ficiorul înp&ratulul de Vizantie, cari au cerut pu 
Aretusa ca s& o Ia înpftrătIaB& şi n'au vrut 
«Haridim craiul dela Crit volnic înfricoşat. 
«Chipridim craiul de la Chipru, înfricoşat volnic. 
«Dimofan domnul di la Milistina, ori Mitilina. 
«Andromah domnul de Anaplila. 
xPilaret domnul Timothanii. 
"Eraclie domnul Egripulul. 
«Necostrat domnul dela Machidonita. 
«Dragomah domnul al Cor&nii. 
oTripolim domnul al Sclavonii. 
«Iliocaret domnul din Acsila. 
«Spithalion domnul al Caramaiilăllor. 

«UragocardoB domnul din Patra, al hăt&Ui cel de pe ucmi- 
«Vladistrat craiul Ungurilor. 

«Arest volnicul, nepotul lui Vladisirat, oarele a'au biruit de 
Erotocrit vitlazu. 
(cFronista sfetnicul inp&ratulul p]raclie. 
«Pistidi slug& credincioasă a Iul Eraclie. 
«Aceştila sănt obrazile carele sau întămplat în istorila Iul 
Erotocrit Critul. 

«Sfârşitul întâmplărilor acestor de mal sua scrieă istorii — 
Alexandru An . . .» 

«De vremi că m'am sălit, 

«De am scris pe Erotocrit, 
«Mă voi săli să mal scrii 



329 

((Şi alte multe istorii, 
«Să-m rămăe pomenire 

((Si numelui nemurire, 
((Cum c& am fost un silitorlu, 

((De istorii cetitor! u, 
((Pe procopsalft Iubind, 

((Şi pe praxis întărind, 
((Insă de mă volu mal sili, 

((înmiit m'o! procopsi. 

((Zis-au filul dascălului, dascăle, ce volu face ca să mă pro- 
^opsăscâ? 

«Zis-a dascălul uciniculuT, filule, sapă rădăcina înţălepclunii^ 
fi culegi vârful smerenii, şi Ie puni în oala plecăciunii, şi mes- 
ică cu lingura înţelegirii, şi acopere cu talgirul ascultării, şi 
işa vel fi in norod cinstit şi de Hs. blagoslovit» 

No. 146. 

In-4^ — Numerotaţia originală arată foT l31, dar 1 şi 6 lipsesc, asemenea 
cele următdre după ISt.— Secol. XVIII (1725).^Bibl. Scheiană. 

Otecinic, care cuprinde istorii din vieţile sfmţilor Părinţi şi 
Eilte învăţături religidse şr morale. 

La sflrşit, f6ea 131, scriitorul volumului a scris: 

«Mărire lui Dumnezău celue carele bine au vrut, de au dat 
după început şi sfSrşit, msţă Decamvrii 20 dni vl6t 7234 (1725).»^ 

Cuprinsul volumului este arătat In următ6rea: 

((Scara Oteciniculul, scrise toate începăturile» (1). 

Pag. 

1. c Poveţe a părintelui Paladie, de un Evloghie.» 1 

2. «Poveţe oteţă Andronic, i jen ego • B 

3. «Poveste s-tH Macarie, tămpină un drac.t 6 

4. «Poveţe s-tll Pavel pre prostuLi 7 

5. c Poveţe de nişte părinţi 12 săhastri.t ^ 

6. «Poveţe părintelui Moisi lliseî.» 10 

7. cPov^ste părintelui Isaiel.t 15 

8. «Pov^tla părintelui Macarie.» 18 

(1 ) In original acostă scară cuprinde materia numai până la f6ea 42, restul 
s'a completat din text 



9. gPov^le e-UI Serapion ce au v&ndut eTBiig1ieli&* 20 

1(X iDe un părinte ce au mărsu la leruMlim 91 au sfiU^t banii, 

ar&tftndui-se Ha. In via.» SI 

11. «De un cUugftr ce mal pre urmă sau [icul jidov." 8 

12. «Pentru un Ulbar oe a'au sp&s&t cu nevolnla lui.D 

13. oPovâste Iul 5&rghie cl-au fost vătav de curve.» B 

14. iDe o cSlugărItâ oe o au aflat tn pustiile Iordanului.* . ... Hi 

15. «De un p&rinte d-au mftrsu dracul In el să s& pocâlascS.t . . 30 

16. «De vilaţa lui a-tll loan milostivul.» S 

17. il'ovi^ste de un Episcopa cu numele Troil.» 3E> 

18. «Povtiate de un fidor de boTar ou looana PrecesUl.» X 

19. (Poveste de un călugăr şi cu o faUL» 37 

^. Bpov^ste de o curvă cu numele PorSrila.» 38 

21. «Poveste de părintele Vjtalie ce da bani la curve,* 3S 

33. «Povtiste de ud ficior de boer ce s'au călugărit 40 

23. «Poveţe de un călug&r ce căzu cu o rudă In curvie.» 11 

SJ. iPov^te de un uceniuQ ce I-au trimislaolrâbă.» 41 

2â. «Poveţe de alt ucentcfl trimis la Eghipet* 43 

26. iPovi^sle de un călugftru ce s'au so&ldat fn bala.* • 

27. iPov^ste de un bolar ce au dat un sat Ia o mănăstire de că- 
lugăriţe.. M 

âB. «Povâste de un c&Iugăr ce m^rge In chilie unul piriiit«^> . . . ii 

29 iPov^ale de părintele DaniiI căndu au mersu Ia mănflatire de 

călugărită.» 4*1 

30. «Povâate de părintele Pavel, carele ţ-au băgat m&nalotr'o dU- 

dare cu smoală.» 49i 

31 «Pov^tla de un călugftru ce au m&ncat 10 ocă de oame.» . . . âOi 

32. «Povâstla de un vrăjitor cu un voinic.» -3 

33. «Povtiatln de un frate ce întrebă pre un stareţ cum va tini pra- 
vila Iul.» bi^ 

34. aPov^ste de un frate ce IntretA pre părintele Silioan cumu-fT 

va birui măhnire şi sumnul.» ■ 

35. «Poveste n părintelui MoisăI carele ş&dâ In chilie sa ţi cetia 
psalomii.» 55' 

36. «De părintele Uarchel ce l-au bătut din ppftera Iul, aproape de 
■un sat raart-.» • 

37. «Poviîste de părintele Isaac.» 06' 

, 88. cPovâste a nu-tl arăta vilaţa ta.» • 

39. «Povâstla lui s-tii Macarila, oănd s'au prestăvitu. > 

40. <Pav^tIa de părintele Potihronie.» 57 

41. «Poveste a părintelui Paladie de un tălhar.» ' 

43. «Poveste de 2 dLlugirI ce au făcut făgadă să nu Bă despartă 

4jnul de altul.» &' 

43. «Poveste părintelui Leontie carele I-au tălatu păg&nil 

«apul.» 3* 

44. «Poveţe sfântului Andonie celui nou.» ^^ 

46. «De un jArinle c6 vindâ coşnită.t S-' 



331 

Pag. 

Din poveştile sfântului Grigorie dvogoslov, de Episcopul Andrei 

;in^ o călugăriţă In Episcopie lui.» 63 

Poveste de nişte copil şi cu un jidovăscu copilu.i 64 v. 

Pentru o călugăriţă oare carâ pentru curăţie lai iş scoase ochii.» 66 
Pentru un Episcop ce ş-au lăsat Episcopie luî pentru Dum- 

66 V. 

Pentru un stareţ ce-ş1 Învăţa ucenicul său să şază după moarte 

peşteră.» 67 v. 

Pentru un bolar din Ţarigrad ce cu ruga lui au Înviat un om 

68 

De un om câ da milostenie şicurvila.» 68 v. 

Pov^stla lui s-til Vasilie cănd au vrut să să pristăvască de I-au 

1 dohtor clasul morţii.» 69 v. 

Pentru un călugăr ce au şezut In pustie 70 de ani.» .... 71 
Pov^stTa de un Episcopâ ce ş-au lăsat Episcopiîa pentru Dum- 



72 



De un irate ce cădâ In curvie şi să nevoia să nu-şl lase călu- 

i1.» 72 V. 

Pentru un frate ce să rugă lui Dumnezău să-I trimită friguri.» 73 
învăţătură mal mult celor ce vor vt6 să-să spăsiască a lui Nil 

il.» • 73 V. 

Pentru un om bogat ce d^de milostenie* in schit» 78 

De vilaţa părintelui nostru sfântului şi marelui Vasilie, ce au 

la sfinţie sa o mulare de s*au ispoveduit.» 78 v. 

Poveste părintelui Theodor Arhiepiscopului Edesulul, pentru 2 

au nişte av^râ.» 80 v. 

e s-til Macarie cănd au înviat pre un om.» ... 83 v. 

Poveste pentru o fată ce au botozat-o li:\gerii.» 85 v. 

Pentru o călugăriţă îndrăcită.» 87 

Pentru ca să faci parte lui Hs din toate oăte al.» 87 v. 

învăţătură cănd iţi va zice găndul să faci bucate bune.» . 88 

învăţătură tot de rândul multe, întălu pentru plângere.» . . 88 v. 

Pentru lăne.» » 

Pentru curvie cănd al războlu.» ... 

Pentru curvie.» 

Pentru umelănie.» 89 

Pentru rugă.» 

Pentru somnu.» 

Pentru osândă.» 

Pentru călugărul nesomnuros.» 89 v. 

Pentru tăcere.» 

Pentru limba să nu grăiască multe.» 

Pentru să nu grăiască nici de râu nici de bine.» 

Pentru flămănzire.» 

Pentru milostenila.» 

Poveste de s-til Andonie cănd l-au arătat îngerul a lucra.» . 90 
Pentru laude.» » 



332 

Pig. 



83. «Pentru scârbe.» 90 

84. «Pentru mărire deşartă.» 90t. 

85. «Pentru inţălepdune.» i 

86. «Pentru săhăstrie» » 

87. «învăţătura luT s-tlI Macarila.» » 

88. «Pentru curvie.» 91 

89. «Pentru păcatul trupăscu • • » 

90. «Pentru muîare.» > 

91. «învăţături să nu mănăaci cu mutare bucate la un loa». ... > 

92. «Poveste de un părinte, ce au zis dracului să lasă dintr'un om, 

Iar el nu-l ascultă.» 91 v. 

93. «Pentru sărăcie.» 92 

94. «învăţătură cum să cade să fie călugărul.» > 

95. «Pentru năpăşti.» > 

96. «Pentru cugete drăceşti.» » 

97. «Poveţe de 2 diîaconi fraţî.» 92v. 

98. «Pentru răbdare.» 93 

99. «Poveste de un filosof carele s*au călugărit, şi n'au grjfât păn la 
moarte luî.» 93v. 

100. «Poveste a părintelui Isailal, că din 5 pohte să înmulţite răz- 
boiul curviî.» 94 

101. «Pentru răbdare curviei.» 94 v. 

102. «învăţătură cănd te loveşte războiul curvii, îndată să mărturi- 
seşti unul părinte bătrăn.» > 

103. «învăţătură pentru să avem pre Dumnezău Intru inimile noastre.» > 

104. «Pentru să nu faci nimica arătare.» '. 95 

105. «învăţătură cum să cade să să căiască de păcatele sale.» . . > 

106. «Pentru cl^vete.» . . ^ » 

107. «Şi alta pentru cl^vete.» • » 

108. «Pentru pustie.» » 

109. «Poveste de 2 neguţători.» 95 v. 

110. «învăţătură a părintelui Macarie.» 96 v. 

111. «Pentru scărba.» » 

112. «Pentru tăcere.» 97 

113. «Pentru pizmă.» » 

114. «Pentru streinătate.» * 

115. «Pentru minte tr^ză.» • 

116. «Pentru ruga.» » 

117. «Pentru smerenie.» » 

118. «Pentru manie.» » 

119. «Pentru s-tll Ars^nie.» » 

120. «Pentru s-til Andoniîa cănd s'au rugat luî Dumnezău, să vază 
sufletele drepţilor.» 97 v. 

121. «Pentru limbă.» 98 

122. «Pentru să să roage omul purure luî Dumnezău şi Domnului.» » 

123. «Pentru tăc^rla.» » 

124. «Pentru să-I văîdescă găndurile.» » 



333 

). «Pentru porunca lui Dumnezâu.» 98 

î. «Pentru dormire,» » 

7. «Pentru mănie.p 98 v. 

l. ePosnic Zaharie.» » 

}. «Pentru scărba.» • 

). «De viîaţa luT s-tiî Pahomie.» » 

L. «Cuvinte de folosul sufletului a părintelui Zosim.t 99 v. 

i. «Poveste pentru ocară şi manila.» 102 

î. «Pentru răbdare.» 104 

l. «Pentru ruşine.» 104 v. 

). «Pentru fericitul Isidor ce să făc^ nebun şi Îndrăcit» .... » 

>. «De un părinte mare ce cetită la Oteclnicd.» 105 v. 

J. «Pentru blăndăţe.» 106 v. 

i. «Poveţe de pritoe lui Solomon.» 107 

). «Pentru trezvire şi Inţăl^gerla.» 107 v. 

). «Pentru un scriitor.» » 

. «De fericita Dionisiîa.» 108 

I. «Poveste de David prorocft.» 108 v. 

L «Poveţe a părintelui Pimin.» 109 v. 

t. «Poveste a părintelui Pimin şi Amon.» » 

. «Pentru pocăinţă poveţe.» . » 

. «Pentru furtuşag.» 110 v. 

. «De un frate ce au furat nişte unelte.» . 111 

. «Povâste Iar de acel bătrăn ce au mersu în tărgu să-şl ciun- 

o haină.» lUv. 

. «Poveste pentru lauda.» » 

. «Pov^tla pentru Episcopie.» 112 

. «Pov<5ste de un eretic.» 112 v. 

. «Pentru îucrurî bune.» 113 

. «Poveţe de un părinte ce au zmult legumile altul părinte.» • » 

«De un iconom ce ş-au ştiut clasul morţii.» 113 v- 

«De părintele Marco ce s'au făcut nebun.» 114 

«De alt părinte ce şi ac^la să făc^ nebun.» . . . • 115 

«De o călugăriţă cl-au aflat-o in pustilu.» 116 

«De altă călugăriţă ce au aflat-o In pustilu.» 117 

«Poveste pentru milostenie.» 118 v. 

«Poveste de un copil del jidov, ce l-au dat tată«său în foc şi 

Tsu.» 119 V. 

«Pentru ocară şi osăndă.» 122 

«Pentru găndurl.» 122 v. 

«Povâstia de cine gr^ş^şte după schimnicila » 128 

«învăţătură pentru să-ţl pedepseşti sufletul.» » 

«învăţătură pentru rasul.» . . . . • 124 

«Pentru saturare păntecelul.» » 

«De un cucon ce au prorocit, Iar s-til Macarie au dezlegat talcul.» » 

«De s-til Macarie cănd au inviat pre un om.» 124 v. 

<De un mir^n ce au grăit un tălcu.» 125 



334 

'Pentru trupul.» ■ . . 125 

«Pentru viaţa călugSniscii. » > 

«Pentru Pastile.» • 

"Pentru ertare.» ISi. 

"Pentru smerenie.» ■ 

• Pentru ruga.o > 

• Pov^stla pentru psaltire.» ,. . • 

«Pentru pravila.i 1!6 

'Pentru cinste.» • 

"Poveste a părintelui Theodorâ.* < 

• Pentru mâncări.» . . • 

■ Pentru chilUa.» IW 

"Pentru limba.» • 

• Poveţe lula-til Serapion pentru nestr&nsoare.x > 

.Pentru postul.. I2Î 

■ Pentru răbdare şi rug&.» 12^v. 

«Pov&te a părintelui Hacarie clatăţaoul.» . . • 

"Poveste a părintelui Mois&I.* IM 

"Pentru pohta iriipnsiA.^ ' 

• Pentru să şază In chiUe-o . . > 

"Pentru smerenie.» • 

■Pentru lnţălOpLa smerenie.» ^ • 

«Pentru un om păciUos.» ■ 

«A pftrinte'iiî Neslarion poveste. ■■ IK'- 

«Pentru s&r&cie şi scârM.» • 

• Pentru curvie.» ' 

■ Pentru plângere.» ' 

• Pentru pocalanie.» . . • 

• S-tii Daniil de o fată îndrăcită." . . lî^ 

■ Penttu mârirâ deşartă.» ' 

.Pentru plănger6. 1Î9>- 

■ Poveste a părintelui Pimin.» > 

"Pentru săhagtri-. ' 

"De pAniitrl^yiiLi(,n., ' 

il'entru călugăr proveghitor.. 130 

flPentra curăţila.» * 

■ Poveste pentru lacrăml.i> • 

"Pentru pustie .... • 

-Pentru Paşti.. 130''- 

"S-tlI loan Zlatusta.» ■ 

• S-tlI [frem.» * 

.i'fiilru poL-fliiiţfi» • 

"9-tlT Visarion." ' 

• De un părinte ce n'au dormit pre coaste.» > 

irDo părintele Ammon.» ' 

.întrebare pentru ocîalanie.» . . 131 

iPentru păcat.» » 



335 

Pag. 

217. tPentru socot^la.» 131 

218. «Pentru măniosul.o . . • 

219. aPentru ruf^.» » 

220. ♦Pentru smerenie.» •> 

221. «Pentru vin.» • 

222. «Pentru flămănzire.» » 

223. «Pentru Lazar cel sărac.» « 

Pe f6ea 130 v. este scrisă următ6rea Însemnare : 

«Să să ştie de cănd am citit eu pe acest Otecinic, în zilile 

>reînălţatulu! Domnu loan Grigorie Voivod, Sept. 7 let 7270 
1761). — Calistru Dichiu.» 



No. 147. 

In-4*.--Pagine 126 şi 3G0.- Secol. XIX (18431— Bibi. Scheiană. 
Pe sc6rţa legături! se află titlul : 

(< Carte norodului Leşăscâ şi Ocsinsterâ.» 
Volumul cuprinde urm&tdrele: 

1. «Cărţile norodului Leşăsc de la începutul lumel păn 

i Tnuncire lui.» 1—25 

Pe dosul paginel 125 dela sflrşit se află următ6rea notiţă : 

«Din cărţile D. Pahr. Nicolai Proca, legată Ia 1845 Fevr. 20.» 

2. Cartea lui Ocsinster se află scrisă pe paginele 1 — 352. 

La sflrşit, pag. 352, se află următ6rea Însemnare: 

«Isprăvită în anul 1843 Iulie 8 zile, pre câta să vede con- 
ielul glos iscălitului, Nicolai Proca Paharnic.» 

Pe paginile 355—360 se află : 

«Scara aceştii cărţi a lui Oxester.» 

Iar la sflrşit stă scris : 
«Din cărţile D. Păh. Nicolai Proca, — Scriitor C. Tutăscu.» 

Cuprinsul cărţii se arată In următ6rea : 
«Scara aceştii cărţi a lui Oxester. 

Fila 
• Pentru ariti.» 1 

«Pentru deprindire.» 3 

«Pentru athiisroos.» 5 

«Pentru slobozăe.» • 11 



f 



ln-4«. — Fol 48. - Secol. XIX (1826). - Cump5rat dela anticarul I. M. Zvre- 
bel, U 19 Maia 1894. 

Condica criminalîcâBcă. 
Pe Î6e& 1 ara titlul: 

upartâ intâlu şi a dooa a condicii creminaliceştî ci sau aici- 
tuit în scurt pentru multe felluriml a faptilor creminaliceşti, daU 
in tiparlu în zilile pre luminatului Domn loan Sandul Sturzi 
Voevod, şi a prâosflnţitulut Arhiepiscop Mitropolit al Moldaviel, 
Kiriu Kiriu Venilamin în tipog^raf. 8. M. în Iaşi, anii dela Hs. 1826.» 

uScară a capetitor ci s& află intru adastă condicft oremina- 
liclasoă:» 

Foto 

'Vwti hiiăîu.i> 

• Pentru pravilioeştile orăndueli Intru cercetară faptilor orm. 
tCap Intăl. — Pentru luriadicţie creminalicTască, dila paragraf 1 

pfin la36," 3-7v. 

• Cap al doII4. — Pentru cercetară şt diaooperire faptei crm., dila 

§ 86 păn la 60.. 7v.-Uv. 

•Cap al trilt^.— Pentru praviUciaaca p^ră sau taviao\'ă(ire, diUg 
61 păn la 77.i> llv-Uv. 

•Cap al patrula. — Pentru prindirâ şi cercetarla celui vinovStit, di- 
la § 78 păn 96.» Uv.-l" 

• Cap al cincilo. — Pentru urmării gludecăţil creminalulul Intru 
cercetare vinovaţilor, dila g. !t6 pfin 101. u 17— IB 

• Cap al şăseki.— Pentru cercetări; marturilor, dila § 102 pină la 114. 18-20 
•Cap al şaptijâ. — Pentru InKţoşare celui invtnovfiţit ou mărturii, 

diU g. 116 păn la 120. 20-i!l 

•Cap al opt ulâ.— Pentru praviliolasca putere a dovezilor, dila §. 131 

pân la 145.. 21-3Gv. 

•Cap al noălâ. — Pentru praviltcTasca hotfirfire a pricinii cremina- 

liceşti, dila §. 146 pfin la 151. » 27-38 

• Cap al zecile. — Pentm sâvSrşir^ şi punirti In lucrări a hot&rirel, 

dila §. 152 şi 163.» 28 

«Cap al unsprezecilij. — Pentru ce de iznoavfi cercetări a unii pricini 

cremi., dila g. 164 păn U 161.. ". 88v..a9v. 

•Cap al dolsp re zecile. — Pentru urmarla In protiva celor însărci- 
naţi şi celor fugiţi ci s'au Învinovăţit pentru o fapta crm., dila §. 

162 păn la 166.» 29v.-3m 

•Partt: a doa. 
•Cap Intăt. — Pentru TaptilI creminaliceştî de opşti, dila g. 167 
pănfi la 172.. 30v.-31v. 



Foile 

«Cap al doll^. — Pentru pedepsii! faptilor creml. de opşte, dila 
§- 173 şi pană la 184.» 31v.-33 v. 

«Cap al trin^. ~ Pentru faptil! crem. deosăbit, §. 186 şi 186. . . 33v.-34 

a Cap al patrula. — Pentru fapti crem. oi privesc in protiva stă- 
păniriî şi In potriva patrii, dila §. 187 păn la 193.» 34-36 v. 

«Cap al cincilo.— Pentru opştiasoa sălnicie, dila §. 194 păn la 199.» 36v.-36 v. 

«Cap al şasil^.— Pentru nelnplinirîa sau t6 îuplinir^ Intru slujba 
opştiască, dila §. 200 p&n la 204.» . 37—38 

«Cap al şaptil^.— Pentru sâlnica sloboziri vinovaţilor, §. 206 şi 206.» 38—38 v. 

«Cap al optul^. — Pentru tipărire sau tăer^ di monedă, dila §. 
207 păn la 209.» 38v.-39 

«Cap al noălla. — Pentru ucidire, dila §. 210 păn la 219. » . . . 39—40 t. 

«Cap al zecile. — Pentru sălnioa pierdir^ pruncului zămislit, dila 
§. 220 păn la 222.» 40v.-41 

«Cap al unsprezecil^.— Pentru rănire sau altă trup^că vătămare 
pricinuită din ură, pizmă sau sCadă, dila §. 223 păn la 224.» . . . 41 - 41 v. 

«Cap al dolsprezecil^. — Pentru răpire ficloriel şi pr6 curvie, dila 
§. 226 păn la 233.» 41v.-42v. 

«Cap al treisprezecilâ. — Pentru punire de foc sau aprindire, di- 
la §. 234 păn la 236.» 42V.-43 v. 

«Cap al patrusprezicil^. — Pentru furtuşag şi tăinuire lucrurilor 
furate, dila §. 237 păn la 244.» 43v.-44 v. 

«Cap al oinoisprezedl^.— Pentru ioonomicos faliment, dila §. 246 
păn la 247.» 44v.-46 

«Cap al şăsesprezecU^.— Pentru prădăclune şi ţinere drumurilor, 
dila §. 248 păn la 262.» 46-45 v. 

«Cap al şaptesprezecil^.— Pentru plastografie, glurămănt mincinos 
şi mărturila mincinoasă şi violîană, § 263 şi 254.» 45v.-46 v. 

«Cap al optsprezecil^. — Pentru Îndoită cununie cu ţinere a doă 
fîmel, dila §. 266 păn la 268.» 47 

«Cap al noăsprezecil^.— Pentru clivitire, ocară şi vătămare cinstei 
altuia, dila §. 259 păn la 262.» 47v.-48 

«Cap al doăzecile. — Pentru paragrafîa faptilor creminaliceşti şi 
a pedepsilor, § 263.» 48 

Pe fdea dela sflrşit se află scris: 

«în pairu-zăoY fi opt fiii să cuprindi adastă condică, în care 
afară de adăogire sau scădere urmată cu slova glosulul iscălit, 
alţi osăbirl din orighinalnica tipărire nu să mal află. — în Divanul 
Domnescu Ia anul 1833 Maiu l-!u. 
(cSecritar SecsăI creminaliceşti 

«lancu Istrate Căminar.» 

Pe f6ea dela inoepu(^ dinaintea textului, este scris: 

«Adastă pravilă eşti driaptă a me» Gostachi Soobihor. — 1834 
Ma! 27.» • 



340 
No. 149. 

In-4*. ~ Fol 92. — Secol. XVIII (1797). — Mrult de L Bota, !nv«ţfttor în 
S&loiva de sus (Transilvania), Ia 25 Maia 1885. 
Sorisdre urtt& şi grosolană pe hârtie gr6s&. 

Pe f6ea 1 are titlul urni&tor: 

«Vitaţa şi pildele pre înţeleptului Esop, acum intftiu dată şi 
tipărită în zilele prâ luminatului şi prâ înălţatului înpărat Fran- 
ţiscusâ, şi cu slobozenita înălţatului crăesculul Gubernium a tot 
Ardeiului. 

((Datu-8*au în tipografila Sibilulul dela Petru Bart, întru aniî 
dela Hs. 1795; Iar după scriptură cu mâna, acum a dooa oaii 
prin Dumitrie BlagovicI Das. Remetâ, începând dela anul 797^ 
12 Noem. Dum. Blag.» 

Pe foile 1 V. — 54 v. este scrisă : 

«Esopila, adecă vilaţa pre înţeleptului şi minunatului Esopu, 
carele au fosta de n6mul lui Franca dina ţara frâncescă. Iar vilaţa 
şi petrecerla lui de folosâ laste ca să o arătăm şi pre limba noastră 
ce de moşie romănSscă, ca să poată înţelege toţi pre rândâ de-amă 
runtul precumâ au fosta, şi câte ispite şi nevoi mari aii petrecut, 
şi ce fellurl de lucruri minunate au făcuţii.» 

Pe foile 54 v. — 92 sint scrise : 

«Pildele lui Esop ce aii grăit pentru tot 161îul de dobitoace, 
pentru hierî sălbatece şi pentru pasări » 

La sflrşit este scris: 

«798. 1. Fev. Demeter Remete.» 

Pe sc6r(a din urmă a legăturii este scris : 

„KiVHfi^ A^ x'^^"''' ''^A^- OiURa BrS HâiucMS ^ar ham CK-kxk. GU 
KHJra ^CT Sp? raepîfA iH cmw kuiuc OaASHKa ^at|rHH. 2. ^fs.'' 

Sflrşit cu lauda Domnuluî. Mărire Dumnezeului nostru . . . Ac^tă carte 
este a preotului Gabriel din satul Sălciva-de-sus. 1798. 2 Febr. 

«Cuvânt cătră cititori, 
«îară cel ce vă veţi îndemâna a citi pre adastă cărticică mi- 
tlutică, ce să chiîamă Esopiîa, vilaţa şi pildele înţeleptului Fsop, 
i proci, ed ceştii mal jos iscălit, bătrânul cel slab, mă rog tu- 
turor dă obşte fraţi întru Hs. îs. Domnul, ori ce f611url de zmin- 
t61e sau greşale veţi afla aic6, îndreptaţi cu duhul înţelepciuni 



341 

blând^ţelor, crezind bâtrftnâţelor, că mT-aâ foBt& mftna cam 
p6na încă era r6, şi am avuta vr^me cu nor, dar tot amfi avut 
ca după ce am început, să o văzfi desăvârşita.» 798, 3 
— Dumitrie BlagovicI, uceţî Remetâ.» 



No 150. 

^ - Foî 70. - Secol. XIX (1835). - Bibi. Scheiană. 
foea 1 are titlul : 

alatie. — Tapta a Domnului Florilan. — Tradusă din limba 
uzască în ace moldovinlască de Costachi Stamati, la anul 
Dechemvr. 30.» 

sfirşitul scrieriî (f. 69 v.) se află urm&t6rele versuri: 

«Adastă eşti o carte care prin dulci cuvinte 
Potere ce va să zică a amorului cuprinde, 

Cărue s'aâ aflat şi auctorulul el supus. 

Cu prieteşug statornic fără cel mal mic pripus.» 

clastă istorie numită a lui Elisie şi Oalatie s*aâ săvărşit de 
ris la 22 Noemvr. 1835.» 

«însuş în singurătate 
Strig, mă vaet, cine aude ? 
Inima me ticăloasa 
Mii de dureri o cuprinde. 
Moarte, a me măngăere, 
Ce zăbăveşti de nu vil 
Să mă măntul din durere. 
Să scap di nenorocire. 
De osăndă îngrozitoare, 
De o jalnică chinuire, 
Nenorocire mal mare? 
Nimărul nu pot să spui 
Duioasa me intămplare. 
Nu găsăsc om cu simţire, 
N'am prietin credincios, 
Să-I spui a me chinuire, 
Să-I spui stare cl-am agluns, 
Că sănt mort între cel vil, 



3 42 

Şi trăesc oftând pi ascuns. 
Lacrămile-m feresc, 
Ca să nu'nţăIYagă nime. 
Că plăng şi mă tănguesc. 
Allargă, moarte, grăbeşti, 
Dă sf&rşit unii vieţY, 
Ce cumplit să chinueşti. 
Măngâere mi-I mormăntul, 
NesimţirS mi-I scăpare, 
Să m^ascunză dar pămăntul.» 

Pe f6ea alb& de lângă sc6rţa legăturii dela sfîrşit, se află Însemnarea: 

«Aciasta carte este a mia cumpărata cu o alta întitulata Păs- 
toriţa Alpiciasca^ Adelaida şi Fonrotţi Marquidl^ înft preţî de 2 leî- 
26 parale. — 8— VibAo 69. — C. Costhinesco.» 



No. 151. 

In-4®. — Foî 188 şi XXIV stampe cu desemnurî. — Secol. XIX. - Bibi. 
Scheiană. 

Pe f6ea 1 titlul: 

«Elementurile Gheometriei theoriticeştî.» 
Pe foea XXIV se află scrise: 
«Numirile mathimaticilor celor mal aleşî.» 

Scrierea are cuprinsul următor: p^^a 

aparte întăi. — Pentru linii.» 2 

cPart^ a dooa. — Pentru soprafeţe.» ... 66v. 

«Partid a treîa. — Pentru trupuri sau solide.» 103v. 

«Pentru trigonometrie.» • 136v. 

«Pentru trigonometriîa plană sau dr6ptă-linie.» 137v. 

«Pentru dezlegară triunghîurilor drept-unghîuri » 158 

«Tabla pentru dezlegară triunghîurilor drept-unghiuri.» 162 

«Pentru dezlegară triunghîurilor oblic-unghîurî.» 162v. 

«Pentru libelaţie.» 175 

Pe f6ea albă dinaintea textului se află: 
«Tabla aflării plecării soarilui— 1818. 
«Tot ace tablă pe alte şasă lune.» 



No. 152. 

In-4^ — Foî 83. - Secol. XIX (1834). - Bibi. Schoiană. 
Pe f6ea albă dinaintea textului se afl& titlul următor: 

«Biblila, Dumnezeiasca Scriptură.» 
La sfirşit, pe fdea 81 v., este scris: 

«Sfârşitul cărţii facerii, — 1834 lunii 14.» 

Un catechism întocmit cu întrebări şi rSspunsurl despre sfînta 
Scriptură şi despre Facere. 

De desubtul titlului se află unnăt6rea notă: 
«Şi acTasta-i din cărţile mele, G. Iconomu.* 

No. 1S3. 

In-40. - Foî 34 şi 638. -Secol. XVIII. — Fost al mănăstirii Căldăruşanf ; adus 
la Internatul Facultăţii de Teologie şi dăruit Academiei de Ministeriul In- 
strucţiunii publice. 

Titlurile capitolelor şi cele de de-asupra paginelor, iniţialele capitolelor şi 
^le alineatelor stnt scrise cu roşu. Sint căte-va iniţiale mari ornate, desem- 
nate grosolan. 

Pe f6ea 1 este scris cu roşu titlul: 

c( A celui întru sQnţl părintelui nostru Avvel Isaacik Syrulâ, post- 
niculâ şi syhastrulâ, carele aâ fosta Episcop Iubitoarea de Hs. ce- 
tăţi NineviT, Cuvinte adecă scrise de dânsulâ pre a sa limbă, Iară 
tălmăcite pre limba câ EUinâscă de cuvioşii părinţii noştri, de 
Avva Patrichie şi de Avva Avramie filosoQl şi syhastril, carii aii 
pustnicită in lavra celui înjtru sGnţI părintelui nostru Savvel.» 

Volumul cuprinde următdrele: 

cD^upra ou Dumnezeti pentru tăcăre şi litiişte; şi pentru viaţă lină, care 
să poate a să alcătui, mal nainte de tota lucruM, dina ţineri limbii şi dina 
inima c^ blândă, intru car6 şi puţină laudă dina buze proaste laste aducăn- 
du'să cuviosului părinte Isaaca Syrulul, la sfârşitul cărila este şi scară a !n- 
ţelepţitelora de Dumnezea cuvintelor lul.i — 26 fol. 

Tropar, două condace, un icos ale s-tultil Idaac. — 2 fol. 

«Scară, adecă cuprinderea cuvin telora ce să află Intru ac^tă carte, a sfân- 
tului părintelui nostru Isaac Syrul.i — 7 fol. 

F6ea 



tCuvânt L Pentru lepădare, şi pentru viaţa, călugărăscă.» 1 v* 

«Cuvânta ala 2. Pentru lăpădarâ de lume, şi pentru depărtară de În- 
drăznii» 0^ cătră oameni.» 11 

«Cuvânt ala 3. Pentru depărtare, şi <nim că nu ni să cuvine a ne spăi- 



344 

F6et 

mÂnta şi a ne t^me. ci a ne Întări inima cu nădejdi spre Dumnezeu, 
şi a cuteza cu nelndoita credinţă ca unii ce avemA strejuitorlu şi p&- 
zitorfu pre Dumnezed.» 15t. 

aCuv&ntâ ald 4. Pentru doriri lumiT.i 21 

«Cuvânta ala 5. Pentru a ne depărta dinCi lume şi de toate c6le ce 
turbură mint^.» 25 

dCuvănt ala 6. Pentru folosulacela dina fugiră de lume.» «... 47 v. 

a Cuvânt ala 7. Pentru rănduTala noilora Începător!, şi pentru aşăzar^ 
şi pentru c^le ce sânt cuviindfoase lor.» . 49 

f Cuvânta 8. Pentru rândulala o6 supţire a socotelii.» 54 

«Cuvânta aia 9. Pentru orânduTala vieţii căluţ^ăreşll, şi pentru scurtime 
şi osebire, şi cuma şi prina care chipa să nască bunătăţile unele dintru 
altele.» 60v. 

«Cuvânta ala 10. Pentru ca in ce să păzite frumusâţâ vieţii ceil că- 
lugăreşti, şi care laste chipula slavosloviel lui Dumnezeu.» 63 

«Cuvânta ala 11. Pentru că nu să cuvine robului lui Dumnezea cela 
ce s*aa făcut săraca despre c^le lumeşti, şi aa eşita spre căutări lui, 
pentru că n*aa ajunsa cuprinderi adevărului, pentru frica acestui (lucru), 
a Înceta despre căutare şi ai să răci fîerbinţ^la, câia ce să naşte dinQ 
doriri celora DumnezăeştI, şi dina cercară talnelora acelora, prin care 
chipuri obicinulaşte mintd a să amesteca Intru pomeniri patimilora.» 65 v. 

«Cuvânta ala 12. Pentru cuma laste datorlu socotitorlula a şădâ 
In linişte.» 6ft 

«Cuvânt 13. Pentru cum că laste de folos a syhastrilora a fi de- 
şărţf despre griji, şi de laste vătămare Intrară şi eşir6.» 73 

«Cuvânt 14. Pentru schimbară şi prefaceri car^ să face celora ce 
călătoresc In cald liniştii, ce de la Dumnezeu orânduită.» 76 v. 

«Cuvânta 15. Pentru cel ce liniştesca, cânda Incepa a pricepe 
unde aa ajunsa intru lucrurile sale, in mard c6 netrecută, adecă Intru 
petrdcerd linişti!, şi cânda pota a nădăjdui puţina, cum că au În- 
cepută a le da lora ostendlele lor a rodurî.» 77 v. 

«Cuvânta 16. Pentru chipurile bunătăţilor.» 80 v. 

«Cuvânta 17. Pentru tâlcuird chipurilora bunătăţii^ şi cârd laste 
putdrd fieşte cărila dintru acdstd, şi care laste usebird fieşte cărila 
dintru îale.» 84 

«Cuvânta 18. Pentru câtă să face măsura cunoştinţei, şi măsurile 
cdle pentru credinţă.» 89 

«Cuvânta 19. Pentru credinţă, şi pentru smerita cugetare.» .... 93 v. 

«Cuvânta 20. Pentru câtă cinste are smerita cugetare şi cu câta mal 
Înaltă laste trdpta el.» 107 

«Cuvânta 21. Pentru dina ce să foloseşte omula spre a să apro- 
pila la Dumnezea Intru inima sa, şi cârd laste pricina cd adevărată 
cârd apropie spre dânsula Intru ascunsa ajutorlula, şi Iarăşi cârd 
laste pricina odia ce aduce pre oma Intru smerenie.» 115 v. 

«Cuvânta 22. Pentru chipurile nădejdii oeil spre Dumnezea, şi 
cuî i să cuvine a nădăjdui spre Dumnezea, şi cine laste cela ce cu 
nebunie şi cu nelnţeldgere are nădejdd.» 122 v. 



346 

F6e« 

•Cuvânta 23. Pentru dragoste lut Dumnezeâ, şi pentru lep&dare, 

pentru odihniră c^ Intru dânsulA.» 125 

■Cuvânta 24. Pentru semnele, şi lucrurile* dragostei luT Dumnezea.» 145 v. 
«Cuvânt 25. Pentru răbdări c^ pentru dragoste lui Dumnezea, şi 

m sprijin^la să af)& Intru dânsa.» 147 v- 

«Cuvânta 26. Pentru că dă purură postire, şi pentru a să aduna 
e sineşT Intru una loca, şi ce laste oale ce să nască dintru aoăsta, 
cum că prin a cunoştinţa soootălelora Învăţată ad fost adeverinţa 

leltiri! unora ca acestora.» 151 v.. 

«Cuvânta 27. Pentru porniră trupului.» ICJ v. 

«Cuvânt 28. Pentru privighilară nopţilora, şi pentru chipurile cale 

î multe fălîurîu ale lucrării el.» 169 v* 

«Cuvânta 29. Pentru dki\e cale ce ne facă a ne apropifa spre 
Limnezea şi care să arată omului dina lucrurile oale duldî ale privi- 
ii'eril ceil de noaptă, şi cum că cel ce lucrăză Intru petrăceră acăsta 

miîare să hrănesca Intru toate zilele vieţii lora.» 173 

«Cuvânt 30. Pentru mulţămiră lui Dumnezea, intru carele şi În- 
lături prina capete.» 180 

«Cuvânt 31. Pentru osebiră socotelii oeil dina liniştire, şi pentru 
pânila minţii, şi până unde are acăstă stăpânie a mişca mişcările 
e, intru osebiră chipurilora rugăciunii, şi oare laste hotarula rugă- 
mii cel ce laste data firii, şi până unde al stăpânire Intru acăsta a 
niga, şi pre care hotăra trecându-la, a nu fi acăsta rugăciune, 

şi numiră rugăciunii să grălaşte căla ce să săvârşaşte.» 191 v. 

iCuvânta 32. Pentru rugădună că ourată.» • .... 193 v.. 

(Cuvânt 33. Pentru chipula rugăciunii, şi pentru cale lai te cale 

de nevoe să caută pentru că dă purure pomenire, şi care folo- 
cQ prina multe părţi, dăoa cinevaşi Intru socotinţă oetindu-le lă-ra 

â pre acăstă.» • 204 

tCuvânta 34. Pentru metanii, şi alte cuvinte.» 212: 

I Cu vânt 35. Pentru ce oamenii cel sufleteşti Intru cunoaştere pri- 
cea spre oareşi care duhovniceşti dupre grosimă trupurilora, şi 
n poate a să Înălţa dintru acăsta mintă, şi cară laste pricina a nu 
slobozită dintru acăsta, şi când şi Intru cară laste cu putinţă fnlă- 

tru a rămână cugetul aforă de nălucire In căsula litiel.» 22& 

Cuvânt 36. Pentru că nu să cuvine făre de nevoe a pofti, saa 

:ăuta oareşa care sămne arătate a avă In mâinile noastre.» . . . 229 v.. 

Cuvânt 37. Pentru cel oevieţueso lângă Dumnezeu, şi Intru vilaţa 

loştinţel zilele sale petrec.» 234 v 

Cuvânt 38. Pentru a prioăpe cinevaşi intru care măsură stă, dina 

idurile cale oe să mişcă Intr'ânsul.» 238 

iCuvânt 39. Pentru mişcară că Ingerăsoă^ oăla ce spre înainte spo- 
â sufletului Intru oale duhovnicesc, prina pronila lui Dumnezea 

^teptare faee Intru noi.» 244 v^ 

Cuvânta 40. Pentru a doaoa lucrare că intru om.» 247 

Cuvânta 41, Pentru păcate de voe, şi f&ră de voe, şi pentru oale ce 
tru oareş cară întâmplare să facă.» 249 



346 

€ Cuvânta 42. PeDtru put^r^ şi lucrară răutftţilora p&catuluf, dina 
care s& alcătuescCl, şi dina care să Incet^ză.» 866 

«Cuvânta 43. Pentru păziră şi feriri despre cel leneşi şi trândav!, 
şi cum că dina apropilar^ acestora inpărftţ^te Intru om trândăviră 
şi leneviră, şi să umple de toată necurată patimă, şi pentru a păzi pre 
sineşa despre apropilare celora mal tineri, pentru ca să nu să spurce 
mint^ in gândurile c^le curveşti.» S68v. 

a Cuvânta 44 Pentru simţiri, intru carele şi pentru ispite.» .... 269 t. 

«Cuvânta 45. Pentru milostiviri stăpânului prinA carâ dintru înăl- 
ţimi mărimel sale spre neputinţa oamenilora s'aA pogorâta, şi pentru 
ispite.» 277 

«Cuvânta 46. Pentru chipurile ispitelora celora de multe ielluri, şi 
câtă dulc^t^ aa ispitele c^le ce să facă pentru adevăra şi sânta su- 
ferite, şi treptele şi rândulalele, intni care omul cela Înţelept călă- 
toreşte » 280 

«Cuvânta 47. Pentru cum că trupula temându-să de ispite să face 
prilatena păcatului.» 289 

«Cuvânta 48. Pentru ca pentru care pricini lasă Dumnezea ispitele 
preste cel ce-1 lubesca pre dânsula.» 291 

«Cuvânt 49. Pentru cunoştinţa c^ adevărată şi pentru ispite, şi 
pentru ca să cunoaştem cu d^insul, cum că nu numai oareş cari! pr^ 
mici şi neputincioşi şi neiscusiţi, ci şi cei ce s'aa Învrednicită nepă- 
timiriî cu zăbava şi aa ajunsa la săvârşiri fnţel^geril, şi despre o parte 
aproape s*aa făcuta lângă curăţenila c6 înjugată cu omorâri să foce 
spre dânşii slobozire prin milă, pentru căderd mândriei.» 294 

«Cuvânta 50. Pentru acelaşi minte a capului acestuia şi pentru ru- 
găciune.» 301 

«Cuvânt 51. Pentru f^ilurl de chipuri ale războiului celui de la 
diavolula cătră cel ce călătoresca in cale c^ strimtă, c^la ce laste mal 
înaltă de câta lume.» 306 v. 

«Cuvânta 52. Pentru chipul ala doile ala războaelora diavolului.» . 309 v 

«Cuvânt 53. Pentru chipula ala treiie ala vrăjmaşului spre cel pu- 
ternici şi viteji.» 313 v. 

«Cuvânta 54. Pentru in protivă grăitorlul, chipul cel al patrăie al 
războiului vrăjmaşului.» 316 

«Cuvânta 55. Pentru patimi.» 320 

«Cuvânta 56. Pentru cum că cu folosinţă aa slobozita DumnezeQ 
sufletul a fi priimitoriu de patimi, intru carele şi pentru lucrările cele 
sihăstreşti.» 335 v. 

«Cuvânta 57. Pentru schimbare ceia ce in suflet să face intru toată 
vreme, a luminii şi a Intunereculul, şi pentru eşire ceia ce Intru cele 
de drepta, şi intru cele de stânga să face.» 343 v. 

«Cuvânta 58. Pentru vătămare râvnei ceil nebune aceil ca intru 
faţa aceil dumnezăeşti, şi pentru ajutorlul cela dina blândeţe, şi pentru 
alte chipuri.» 346 v. 

«Cuvânta 59. Pentru schimbările cele multe care urmeză cugetului, 
şi care prina rugăciune să ispitesca.» 357 v. 



^47 

F6ea 

«Cuv&nt 60. Pentru găndurî viclene c^le ce f&r& de voe sântd fă- 
cute din dezlegară leneviril câ mal nainte de acâst^.! 360 v. 

«CuvântCi 61. Pentru de unde să p&z^ştn trezviră c^ ascunsă, carâ 
n l&untru in sufletQ să face, şi de unde Intră somnula şi racila In 
ninte, şi stinge sfânta fierbinţeală dln(& sufletQ, şi omoară pefta c6 spre 
Dumnezeii dinCl fierbinţ^la celord duhovniceşti şi cereşti.t 368 

cCuvântd 62. Pentru c^le trei chipuri ale cunoştinţei, şi pentru ose- 
biri lucrării lord, şi a Înţelegerilor^ lorO, şi pentru credinţa sufle- 
tului, şi pentru bogăţila cd tainică, car6 laste ascunsă lntr*ac^ta, şi 
3ătă osebire are cunoştinţa lumii aceştila intru chipurile el de pros- 
tim6 credinţei.! 372 

«Cuvăntâ 63. Pentru intăla rândnlală a cunoştinţil.t 381 v. 

«Cuvânta 64. Pentru a doaoa rândulală a cunoştinţil.t 386 

«Cuvânta 65. Pentru a treia rândulală a cunoştinţii, carâ laste rân- 
dulală săvârşirii » 386 V. 

«Cuvânta 66. Pentru alte chipuri şi Înţelegeri ale osebirii cunoş- 
tinţiî.» 391 v. 

«Cuvânta 67. Pentru pricina sufletului celui ce caută vedenila ce 
adâncă ca să se cufunde intru acesta despre cugetările cele trupeşti, 
care sânta dina pomenire lucrurilora.» 393 

«Cuvânta 68. Pentru păzire inimii, şi pentru vedenila mal supţire.i 399 

«Cuvânta 69. Pentru feiluri de pricini, şi oare laste trebuinţa a fieşte 
cărila dintru aceste.^ 401 

«Cuvânta 70. Pentru cuvintele dumnezăeştil scripturi cele ce îndemnă 
spre pocăinţă, cum că spre neputinţa oamenilora aa fost grăite, 
pentru ca să nu pilară despre Dumnezeula cela viu, şi cum că nu să 
cuvine spre pricina păcătuiril a le lua pre aceste.» 407 

«Cuvânta 71. Pentru acele prina care poate cinevaşi a câştiga 
schimbare inţelegerilora oelora ascunse inpreună cu schimbare vie- 
ţuirii ceil din afară.» , 411 

•Cuvânta 72. Care cuprinde pricini folositoare pline de înţelepciune 
duhului.» 417 V. 

«Cuvânta 73. Carele cuprinde sîătuiri pline de folosinţă, pre care 
Intru dragoste le-a grăita celora ce-la ascultă pre ela cu smerenie » 421 v. 

«Cuvânta 74. Pentru arătare, şi pentru pilda vedeniei Bâmbetil şi 
a Duminecii.» ' 434 

«Cuvânta 76. Pentru povestirile sfinţilora bărbaţi, şi întru tota cu- 
vioaselora cuvintelora lora, şi pentru minunata vieţuire lora.» . . . 437 v 

«Cuvânta 76. Pentru stareţula cela vechîu.» 440 

«Cuvânta 77. Pentru alta stareţa.» 442 v. 

«Cuvânta 78. Pentru întrebare oareş căruia frate.» 444 v. 

«Cuvânta 79. Pentru prihănire oareş căruia frate.» 447 

«Cuvânta 80. Carele cuprinde de zi aducere aminte, pre de nevoe 
şi foarte folositoare celula ce sade întru chilila sa, şi singura de si- 
neşl a lua aminte volaşte.» 463 

«Cuvânta 81. Pentru osebire bunătăţilora, şi pentru săvârşire a 
toată călătorila.» 455 



3 48 

F6et 

«Cuvânta 82. Pentru cum că ftră de osten^Ui fntr& sufletului spre 
înţelăger^ fnţelepchinil luî Dumnezea. şi a zidirilord luf, de va lini^ 
şi despre lume, şi despre grijile vieţiT, pentru cft atunci poate a cu- 
noaşte flr^ sa şi \istieriile c^le ce tnl&untru le are ascunse.» .... 467 

«Cuvânta 83. Pentru sufletd şi pentru patimi şi pentru curăţenila 
minţii, dupre Întrebare şi răspundere.» 470 

«Cuvânt 84. Pentru ved^r^ firit ceiT netrupeşti, după Întrebare şi 
răspundere.» 478 

«Cuvânta 85. Pentru f^lTurî de pricini dupre Întrebare şi răspundere.» 485 

«Cuvânta 86. Pentru fâlTurl de pricini, dupre Întrebare şi răspun- 
dere.» 525 

«Acestuîaş! Isaac Syrula trimiteri ântăla scrisă oătră oareş carele 
frate ce Iubita linişti.» 529 

«Trimiteri 2, cătră oareş carele firesca şi duhovnicesc frate, carele 
ilQ îndemna ni-la ruga prin scrisori ca să Iasă cătră dânsula, care era 
in lume, şi insetoşa ca să-la vază pre acesta.» 535 

«Trimiteri 3, cătră oareş carele Tubitii ala lui, şi-la Învaţă intru ac(^ta 
cale pentru tainile liniştii, şi cuma mul^I a nu le cunoaşte pre ac^t^, 
să lenevesca Intru minunată lucrară acesta, şi cum că ceî maî mulţi 
aa ţinuta şăd^r^ chiliilora, dina priimirâ c^ta ce călătoreşte intre că- 
lugări, cu scurtă adunară c6 cuvincloasă povestirii liniştii.» 537 

«Trimiteri 4, cătră cuviosul a părintele Simeona făcătorlul de mi- 
nuni.» 54ov 

«Sfârşitula cuvintelora prd cuviosului părintelui nostru Isaaca SyrulO, 
şi luî Dumnezeu laudă şi mulţămită.» 592 

«Tălcuirl pântre cuvintele pră cuviosului părinte Isaaca Syrula. la 
oare care dina cuvinte ce sânta mal cu anevoe de inţelesa, socotite 
şi alcătuite de inţeleptula între dascăli Kyra Nichyfora Ieromonah 
Theotochi, carele aa typărita cartă adastă ellinăşte » 594 

Sub text, pe f6ea 1 dela Început, este scris: 
«De obşte a sf. Mân. Căld(ăruşanî).» 



No. 154. 

In 4«.-Foî 128.- Secol. XIX (1837).— Bibi. Scheiană. 

F6ea 

Volum format clin scrierile următore: 

1. «Istoriîa lui Schinderft înpăratu ş: :• '^mplânrile (sicj lui.» 1 

La sftrşit, pe f6ea 27, este scris: 

«In 6 zile s'au scris de mine Ghaorghil Iconomu. — 1837 
Noemv. 6.» 

2. «Istorie în stihuri la tăer6 capului lui Ghica Vvod 

din laşT.» 27 v. 



349 

F6ea 

). «întâmplările vieţii Ferdmaşulul Knâzti Potenche alâ 

)ărăţiel Moscovil, în stihuri.» 33 

i. «Istorie cumti 8*au luatfi Ţarigradulâ din mâna Ore- 
ora de Turci în anul după Hs. 1493.» 36 

jh sfirşit, pe f6ea 72 v., este scris: 

aS*aii Rcrisâ de mine în anul dela Hs. 1837 Noemvril 15 
e în Ruginoasa în şcoală — Gheorghie Iconomu. No. 78.» 
5. «Istorila unul Chirfi înpăratâ alfi Perşilorâ şi a filulul 
tî pre carele o ţiitoare a în paratul ui au vrut a-1 perde, şi 
ntru dascălul Sandipa care 1-aâ învăţata pe fecior.» . t 73 

^a sflrşit: «1837 Noemvril 22 zilî.» 

No. 155. 

n 8-^— 158 pagine (16 şi 17 puse de doud orT, iar 124 şi 128 slnt sărite) 
sa 1 este perdută. — Secol. XVIII (1774). — Bibi. Scheiană. 

Volum scris de Vartolomel Măzărianut, având cuprinsul arătat 
următorea scară pusă la pag. 151 : 

«Scara acestora trătaji.» 

l. «Rugăciuni cătră Domnulfi nostru lisâ Hristosti, după 

ithistulti născătoarei de Dumnezău.» 1 

i. «Rugăclun6 cătră născătoare de Dumnezău, după pa- 

ilisfi.» 2 

i, «Altă rugăclun6 după acathistulâ adormirii născă- 

rel de Dumnezău.» . • 6 

1. «Mărturisirâ pâcatelorb în toate zililâ.» 7 

>. «Canonii de pocăinţă cătră Domnulâ nostru lisa 

istosâ.» • 9 

3. «Vilaţa pre cuviosului Macaril Eghyptian.» 26 

1. «Alta canonfi de pocăinţă cătră Domnulb nostru lisâ 
istosti » 131 

^e pag. 152 este scris: 

cToatâ acesta ce s*au scrisa mai susâ s'au tălmăcita di pe slo- 
lila pe limba Moldovenlască prinţi osărdila Ieromonahului Ma- 
ii Putnianulâ, frate după trupa ali!k sBnţii sal6 Kyr Methodie 
Işl Putnianâ, Igumenulâ sfintei Mănăstiri Solcăl. 
; Au tălmăcita şi au şi scrisa mult&.păcătQaulâ ^i nevredniculâ 



3oO 

ArhimandritulO Vartbolomel MazerlanulQ c!-au foslQ igumenâ k 
sfintele m&n&stîrl Putna şi Solea, larâşî Putnian, însă cu cbel- 
tuîala mai aueâ numitului Ieromonahii. AnuIQ 1774 Noemvrii in 
10 zi\6.y> 

Pe pag. 130, la slirşitut Vieţii prea curiosului Macarte Egipteanul, «le 

scris: 

«Âcâsta sfânta Macarîl EghyptIanulQ au acrieQ o carte ci si 
chTam& vorbe duhovniceşti, oelora ce vor vră să să sp&sască, foarle 
(le folosii, carâ oart6 urâ înlro sine cinzăcl de vorbt-, — llli 
godu, în luna lui Octomvrîi am tălmicit şi am scris. — Arhi- 
mandrit Vartholomel.» 

Pe pag. 162 — 166 se aHă o ruiţieiuna scrisa de «Danifl leromonalL> 



No. lo6. 

In-4". - Fol 3 şl 65. - Secol. XVIII |17J7}. 

Scrisâre iDgrijită, titluri şi iniţiale scrise cu roşu. Pe fue.-i t, h ta«pu[iil 1 
scrierii, are un frontispiciu desemnat Io colori, avi'nd intrînsul stemela Mol- 
dove! şi a Ţjţril'Rom&nescl. 

Pe f6ea dinaintea textului se ntlă titlul : 

«Letopiseţulâ Slovenilorâ lUriculuI, Misiei cet de sus şi a Misiei ' 
ceJ de jos, care coprinde în eine începutul şi stăpănirt- crallorfi ţi 
a despoţilorâ S&rbeştI, şi şi săvârşitul lor, coprinzăudu pre scurOlii 
şi alte lucruri ce s'aâ întâmplată, care s'au scos după izvod, 
acum in zilile pre luminatului, preinăl(atulul, buna credinciosului 
şi mult milostivului nostru Domnii Io Nicolae Alexandru Voevod, 
cu mila lui Dumnezeii Domnu şi oblăduitor a toată ţara Rumi- 
nescă, şi s'afi scris întru al (localh) anii, diniitru a doao Domnie a 
Mării sale, în anul dela zidire lumii 7235, Iară dela naştere 
Domnului şi măntuitortu nostru îs. Hs. 1727, de Radul Lupes- 
cul Logofeţelul de DivanQ, sntt (fiul lui) Mihail Ieromonah.» 

Volumul are cuprinsul următor: 

1. «Aice scriii Iubitului cetitoriii ace mare pooalanie ce aii 
rănduitii şi aii ţinuţii Turcii, la văl6tul 1686.n — Foea 1. 

2. «Scurtă scrisoare, cum vezirîul cel mare Cară Mustaţa, dinfitru 
rândulala înpăratuluî Turcescu, la anul dela Hs: frasj, Dîchem- 
vrie 5 zile, în Beligradul Sărbescu s'aii sugrumatO.» — Foea 4- 

3. II Cronicari ui ii Slov6niloril llîriculuT, Misii cel de sus, şi a 



351 

lisil cel de jos, care s'aâ începutâ dela facer6 lumii vălâtul 
?772.» — Foea 6. 

Pe scdrţa leg&turiT dela Început este scris: 

« AcTa8t& filadă ce scrie istorie Vulga(ri)lor i (§i) altor nIamurY s*au 
cumpărat aici în Ţarigrad dila dascălul lui Ramadan înpreună 
zvi altile, în mazălie Iul Coatandin Racoviţ& Vyod. — La Ui 1761 
Avg. 20. — loann Cogăl. biv Vatah za Proz.» 

Pe f6ea alb& de lAngâ scdrţa leg&turil se află scris: 

«1784 Săpt 23, 8*au tămplat ploal şi po urmă au şi ninsu ca di 
doao degitC; ş'au ţănutu (loc alb) zale, cari nimi n'au apucata încă 
a culegi viile pe multe locuri şi popuşoi, un lucru care nu ţănu 
niinte să fi mal fost altă dată Ia adastă vremi. — Enache Co- 
Jăln. biv vel Medeln. 

«1784 Nov. 16, în zăoa sf&n tulul evanghelistu Mathel, m*au 
cinstit Domnul nostru Io Alexandru Gostandin Mavrocordat cu 
^oerie Stolnicii cel mari şi Ispravnicu la ţănut Cărligăturil, în 
^1 trille anu a Domnii. — Enache Gogăln. vel Stolnic.» 

Pe fdea albă dinaintea textului este scris: 
(cAcIastă flladă este a mâ a Iul Filip Beldiman.» 
Pe f6ea de lângă scurta dela sfirşit se află scris: 

c<1774 lule^ s'au f&cut pace între Poarta turclască şi între Mus- 
cali, fiind-că ţăne pi Turci închişi în Şumla di le tăesă şi măncare 
lin toate zălile. 

«1784 Ghenar. 11, al dolle rănd după adastă s'au făcut paci 
ntre Poarta turclască şi între Moscali.» 



Xo. 157. 

In-80. - Fol 28 (numerotate 87 — 109). — Secol. XVIII. — Bibi. Scheienă. 
La Început» pe f6ea 87, este următorul titlu: 

alstorie primejdiilor şi a războallor ce s*au tămplat în ţara Mol- 
lovii) în anul 1717, în a trie Domnila a pre luminatului şi pr& 
nălţatului şi cu toată bunătate şi vitejila înpodobitulul Domna 
o. Mihaiu Racoviţă Vvoda.» 

La sfîrşit scrie: «Sf&rşitul şi lui Dumnezău mărire.» 



Mo. 168. 

Iii-4«.-Foi 128. — Secol. XVIII (1785), -Dâruit de D. A. Slurdia, 1» liIS. 
Erotocrit (Erotocritos, epopee romantică în versuri de Vincent 
-Cornaro, scriaă în secolul XVI. — Krumbacher, Gegehichie <kr bf 
zant. LiUeratur, ed. II, 1897. p. 870). Traducere în prosl 
La aflrşit, pe fdea 128v., «ste scria 

«Aclaatâ carte B'au scris de mini tn zftiele pre luminatulu! 
Domnul nostru Io Alexandru loan Mavrocordat Vvod U veleUi 
naşterii 1785 Avgst. 15, larftcomandid BuoovinI Iuţănb«rg:ti Gbe- 
•neral Maior. — loniţă |?) Tftutol." 

Pe fdea dela sRrfit, joa, este iscălitura •loncu Scortanu.> 
Fe foea 1, la Începutul textului, slut scrise versurile: 
«Laaă mă să morlu acu, 

Dacă nu mă Iubeşti tu! 
«Lasă-mă să morlu mal bine. 
Dacă n'ann parte de tme '.« 
Pe sc6r(a legăturii dela sflrşit ae afli versurile: 
i'lnîmă mă Ia merare. 

Cum mvi poţi ave răbdare 
Purure în foc arzăndu, 

Ne avănd nici măngăere. 
Nici vr'o milă la durere 
De la nime aşteplăndu.» 

\0. 159. 

In-1". — Fol 83, - Secol XIX. - Dăruit de A. Odobescu. 
«Istoria r^scolel Iul Horia, scrisă de Coatele Dominic T^lcki 
junior, — Pesta 1865.» — Traducere român^scă făcută pentru 
Al. Odobescu. 



In-4». - Fol 85, - Secol. XVIII (1793). - Bibi, Episcop. Melohisedec, 
Scrisâre fdrteurllă; titlurile ş\ iniţialele la începutul c&n ţărilor slnt acrij« 



353 

La Începutul cărţii (f6ea 4) este titlul: 

«începutul cu Dumnezău cel sfăntti al Oftăicului, Sâmbătă 

ăara.» 

Pe f6ea 1 dela început este scris: 

(c.i înţelepciune ş'au zidita eişi casă, şi au chematu cu innaltâ 
strigări cel însătat, să vii la mini şi să be, aceşti slovi 16-m 
jcris eu Dumitru Dragoş văt. — La let 1793 Oct. 15.» 

Octoichui începe pe f6ea 4; pe foile 1—3 stnt scrise câteva cântări bisericesci, 
111 a !n grecesce scrisă cu cirilice. 

După Octoich, pe foile 60 v.— 63 v., se află scrisă o Orafi$ d$ nuntă către 
c^instiţi nuntaşi.» 

Pe f6ea 63 v. este scris cu roşu : 

«Să se ştie de cândâ au perit luna, Viniri in luna lui Făuraru 
1 trii zile, în ziao de sămiaz sară pe la mezul nopţii. Atunce 
u fostG mare frică pe la tot omul care să teme de Dumnezău. 
'ericit care au gănditu Ia Dumnezău atunce, că Dumnezău cel 
fântu văzăndu atâte multe cate spurcăciuni săntti pre pămăntâ, 
)umnezâu sfântul arată multe sămni pre pământu, şi ominii nu 
ă mai pocăi şi nu vădâ că Dumnezău totâ şi arată sămnile. Nu 
lultă vreme de căndâ au peritâ soarile şi sau cutremurata pă- 
lăntuI, să fii cutremurata ca jumătate de clasu. Şi atunce căndâ 
u peritu luna au tras clopotul pi la mezul nopţi, şi cine Iau 
uzitii sau miratfi ce este, că oamini săntii proşti, şi eu amu 
cris că atunce învăţamu la podobîe, eu a scris Vasale Mar- 
ocîu, căndCi şidemO la Prăjăşti.» 

Pe foile 63—78 sint aPodobil,» şi «Catavasiî.» 

Pe foile 79 — 82: «I-a pre luminata învieri a Domnului nostru îs. Hs.» 
Pe f6ea 83 v. : «S'au inceputu dela Catavasiile Botezului i CfiJ pană la cele 
upă urmă.» 
Pe ultima f6e 85 sint următ6rele însemnări: 

«Cu plecate mătănii mă închin preosfinţie tâa stâpăne, sărut 
enstete poalile Dumi-tale preosf](nţi)e te stăpăne, ce a (i mila preo. 
finţie te stăpăne, pentru învăţătură în scoală ce domnâscă, nu 
ste învăţătură pentru căntâreţâ ce săntâ glasuril... 

«Să se ştie de căndu amu scris, l^t 1808 

«Să se ştie de cănd am scris pe adastă stăntă carte eu loan 
^evevescu zugraf, nepotul lui Andril popa ot Delu Nou. Anii 
iela zidere lumi 7315, Iar dela Hs. Mal 26. 

«Să se ştii de căndfi am învăţat eu lonescu (?) la glasuri, let 818.» 

ManuseripU romănesei. 28 



354 



\o. 161—162. 

In 40. — 2 volume. — Foî 106 şi 86. — Secol. XIX. — D&ruite de V. Il 

Urechiă, la 8 Octobre 1882. 

Scrisore frum6să; titlurile, aniT, cifrele şi iniţialele dnt scrise cu roşu 
Piatra smintelii sa& Piatra scandelel, scriere de Ilie Miniat. 

Pe f6ea 1, la tomul I, se află titlul : 

((Pilatra zmintelii, adecă arătare a începutului şi a pricinii des- 
părţirii acelor doă biserici, a răsăritului şi a apusului. — Tom. 1> 

Tomul II are titlul: 

«Pilatra zmintelii, adecă arătare pricinii celor cinci deosebiri 
cu care să deosebeşte biserica apusului de a răsăritului. — Tom. 2.* 

Tomul l cuprinde urm&t6rele: 

Foile 



lî ' 



€ Înainte cuvântare cătră cetitorî.» 2-12 

«Epistolie a tatălui scriitorîuluî.» I2v.-15 

«Viîaţa în scurt a scriitorîuluî, adecă a izvoditorîuluî cărţii aceştila.» 15-20 
c Piatra zmintelii adecă descoperiri a Începutului şi a pricinii des- 
părţirii celor doă biserici a răsăritului şi a apusului.— Carta intâl.i . 2Ov.-10» 

La sfirşit, pe f6ea 10b v., se află sens: 

«Sfărşitulii cărţii cel din tal.» 

Tomul II cuprinde: 

aCart^ a doa pentru c^le cinci deosebiri.» 

La sfirşit, pe f6ea 86 v., se află scris: 

«Sfârşitul cărţii a pietriî zmintelii şi Iul Dumnezeu laudă.» 
Pe foile 2—12 se află următorea olnainte cuvântare» a traducătorului: 

«înainte cuvântare cătră cetitori. 
«Din toate patimile, o pre Iubiţi cetitori, în câte după cădere 
şi călcare poruncii lui Dumnezeu au căzut omul, nu laste nici una 
mal r6 şi de suflet mal vătămătoare de cât mândrila, că adastă 
îaste, care cele mal mari răutăţi au pricinuit în lume, adastă 
îaste care pre îngeri I-au făcut draci, adastă laste care pre omu 
dintru ace fericită şi nestricădoasă şi nemuritoare vilaţă, l-au 
pogorât întru adastă lume ticăloasă şi de toate relele şi pri- 
mejdiile plină, adastă şi pană acum cu toată slobozenila stăpâ- 
neşte pre oameni, dela cel mic pană la cel mare, dela cel de 
pre scaun şi cu diîadima înpodobit, pană la cel prost şi mal dă 
josu, dela bărbat pană la femee, toţi Iubim cinste, toţi mărire, 
toţi stăpânire, Iar pre cele înprotivnice acestora, care sînt şi mal 



356 

ne şi mat de folos noă, nimine. AcYasta şi pre papa l-au făcut 
lepede dragostâ şi unirâ, şi inpreună suflarâ c6 cu răsăriteni!, 
de credinţa ce dr^ptă s& se înstreineze, şi pravoslavnicile 
gme să le răstoarne, şi hotărârile sflntelor soboară celor a toată 
ne să calce, şi insuşY pre sineş, şi înpreună cu sineşi pre toţi 
useni!, sau mal bine să zic, pre toată lume adastă groaznică 
jalnică, ah ! durâre, prăpastiYa T6\et credinţă să se prăpăstu- 
icâ, dintru carâ de a să maY întoarce Iarăşi în stare c6 dintâi, 
oameni toată nădejde au perit, numai lui Dumnezeti, căruia 
sânt toate cu putinţă, toate pre cum la înfiinţară ce dintâi a 
luluT, şi la c6 de a doa, să zic, aşa ar fî trebuit lui Dumnezeb 
lucreze, ca pre dânşii de unde s*au prăpăstuit, Iarăşi să-i râ- 
;e. Dascăli! bisericii răsăritului nu înceteză dela începutul ca- 
ri! apusenilor, a-I sfătui, a-I mustră ; pană acum cu toate acesta 
le lucru în zadar, căci în loc să se deştepte, şi să-şl cunoască 
îşala şi cădere, şi să se întoarcă la adevărata credinţă, şi răului 
! pue hotar, el încă şi mal multa spre c61e r^le au sporit, şi 
I zi în zi sporescu, fiind frământaţi cu totul în râoa credinţă, 
răniţi preste tot ca de nişte tâlhari de socotâlele lor cale răz- 
tite, şi fără de Dumnezeu, zăcând mal morţi în cal6 leriho- 
ul, adecă a vieţii aceştila, după cum prin pildă zice sfânta 
mghelie, un omâ pogorându-să din Ierusalim în Ierihon au 
ut în tâlhari, carii rănindu-1, şi lăsându-1 abila viâ, s'au dus, 
ntâmplându-să a tr^ce pre ac6 cale preotul şi lovitul, n'aâ 
ut să-1 folosască, pentru ce? căci rana lui era mal tare de cât 
ere doftorilor omeneşti, nu pute el fiind aseminâ oameni pă- 
aşl să-i vindece, şi pentru acela l-au trecut. Aşa şi apusenii 
im întru acelaş scandelă de stricăciune s'au făcut, întru acilaş 
lari au căzut, cu acelâş rane s'au rănit, cu acelaş trecire ală- 
6 să trec, trec pre lângă dânşii preoţii şi leviţil, adecă dascălii 
ericil răsăritului, şi îl vădâ răniţi^ preste totâ^ dela cap pană 
picioare, le aduc doftorii folositoare din sfânta scriptură, din 
itele canoane ale sfinţilor apostoli, dintru ale sfintelor soboară, 
i scripturile sfinţilor părinţi, din istoriile bisericeşti, şi cu si- 
:hizmurl dovedite filosofeştl, cumcă de nu vor priimi aceste 
.'toril, nici odată nu să vor însânătoşa; cu toate aceste, eî fiind 
preste tot sânt răniţi, nu laste unde să pul alifii, nu îaste 
de să pul mehlemO, nu laste unde să pul blesturti, pre dofto- 
e lor nu le priimesc, pentru acela rămân nelucrătoare. Dec! 
ie am zis mal sus cumcă la oameni, toată nădejdâ de întoar- 



H56 

cere apusenilor au perit, şi cumcA căderâ şi rănire lorfi are 
trebuinţă numai şi numaî de Samarinânul cel milostiv ca să 
ma! vie, şi să i să facă milă de eY, şi să facă cu dânşii câte cu 
cel căzut în tâlhar!. Ci adastă dupre adevăratile mărturii ale 
sfintelor Evanghelii, şi ale tuturor sfinţilor părinţi, cu totul laste 
cu neputinţă, căci c6 întil venire a Samarinânulul au fost a mi- 
lostivirii, că fîlul omenesc zice, n'au venit ca să judece lume, 
ci ca să se mântuiască lumâ printr'ânsul, Iar adastă venire ce 
să aşteptă de acuma, de toată lumâ va Q pentru răsplătire, zi- 
când, că tu vel răsplăti fieşte căruia după faptile lui. Dec! de 
vreme ce venire cela ce va să fie îaste a răsplătiri!, şi apusenii 
de nu va veni filul Iu! Dumnezeâ cu milostivire ca intâl, ca să 
facă milă cu dânşii, precum au fâcut cu ticăloşii ce! de atunci, 
apoi el nu laste cu putinţă ca să se mai râdice din cădere adastă 
cândva, dupre socot61a adastă a m6 pre cum şi ma! sus am zis, 
ci numai le caâtă să şi Ia după lucrurile lorâ, şi dupre credinţa 
lor la gludecata ce viitoare, după cum zice dascălul şi luminâto- 
rîul nemurilor Pavel, că tuturora ni să cade a sta înainte diva- 
nului lui Hsâ, şi a lua fieşte carile după lucrurile sale. Vezi, 
Iubite cetitorlule, la câtă primejdie au căzut papa cu toţ! apusenii. 
Cine le-u pricinuit lor adastă, mândriîa? o ! mândrie, mândrie, din 
ingerl drac! făcătoare, din pravoslavnici papistaşi dejghinătoare, 
şi în scurt să zic, de suflet pierzătoare; cine pre tine te-u avutu 
şi în nenumărate rele n aii căzut, şi cine ţie ţau urmat, şi în 
Iad nu 1 al pogorât? Nimin6 cu adevărat ! Ded bine ţ-am zis eu 
ţie, că tu eşti mal re de cât toate patimile câte le are omul după 
ce au căzut, pentru adastă, carte adastă va să arate, şi să înplu- 
biţeze toate lucrurile^ tale, câte în biserica apusului Ie-! săvârşit, 
«între alţî dascăli pravoslavnic! a! bisericii răsăritului, carii 
s'au silit a vindeca pre apuseni, laste unul şi fâcătorlul cărţii 
aceştila Ilie Mineîatul, care acumii s'au tălmăcit din limba gre- 
dască, pre limba romăn6scă, carile în toată biserica răsăritului, 
poate şi într'a apusului, pentru cele pre ritoriceştî ale lui, şi de 
suflet folositoare cuvinte, laste de mirare. TrecândG şi el pre cale 
cesta de obşte a firii, şi văzândâ pre apuseni atâta de răniţi ză 
cându în cale, s'au silit dupre putere sa de le-u făcut şi elu 
adastă doltorie, luândâ materiile mal multft dintru ale lorii, ca 
mal cu lesnire să o priimascâ, fiindii că şi doftori! cândâ vădii pre 
bolnavi greţoşî, şi nepriimitorl de sângure doftoriîle, amestecă 
într*ânsele şi oareşi care băuturi, sau mâncări din care sânt mal 



357 

obicinuite iorâ, şi aşa le aduc lorti, ca mai cu lesnire să le prii- 
mască. Cu toate acesta vedemâ, c& el tot nu s'au folosit nimica, 
ci noT de vrâme ce eY acuma, pre cum nici maî înainte dela 
râsăritenY nici o doftorie nu ma! priimesc, nici ca dintru un somn 
greu şi de moarte purtători, dintru adastă boală ce zacâ nu 
sâ mal scoală, nici să mal deşteptă, nici cunoscâ că sânta bol- 
navi, căci cândâ bolnavul îşi cunoaşte boala sa, nu laste cu pu- 
tinţă ca de tămăduird el să nu să grijască. Pentru adastă cu 
destulă jale ca pre nişte bolnavi de carii nu mal avem nici o 
nădejde de insănătoşarâ lorâ, lăsându-I să zacă în boala lorâ, 
pre adastă doftorie, care o au găsit-o Mineetul pentru dânşii, să 
o metaherisim noi, ca de adastă cumplită boală a lorâ, ne um- 
pluţi să scăpămâ, că de multe ori ştie şi flr6, şi mal vârtos laste 
obicinuită a trace boalile dela unul la altul când cineva nu să 
păzeşte. Drept acela noi ca pre o doftorie apărătoare prilmindu-o 
şi des metaherisindu-o, vom scăpa nezmrenduiţi. Vr6m, aicd 
aglungândâ cuvântulâ, să mă apuca a povesti de pricina car6 
am început-o, ci oare carâ auzire ce am auzit dela oare carii 
nu dă voe cuvântului nici de cumâ să păşasoă mal înainte pană 
ce nu o va face şi pre adastă arătată şi car6 laste adastă: am 
auzit, cum că mulţi din oamenii acestui nâm romănescu, atât 
din cel proşti, gât şi unii din cel de cinste şi de bun nâmâ, 
din prostie şi din neştiinţă, căci nu cetesc cărţile şi istoriile 
cele ce cuprindfi pentru despărţiri apusenilor, poate că nici le 
aâ, socotesou şi cred, cum că nici odinioară nu laste deosebire 
între credinţa bisericii noastre a răsăritului şi între biserica 
apusului, numai întru obiceiuri laste oare care deosebire, iarâ 
altă nimic, f&ră de câtb din zavistie s'au făcut adastă dejghinare. 
Cătră carii întorcândâ cuvântulâ, puţine volu să vorbăscu cu 
dânşii şi să-i întreb aşa: o! voi cel ce acesta socotiţi şi le cre- 
diţl, daca nici o deosebire nu laste între răsăritâni şi între apu- 
seni, ci totâ o credinţă, apoi de noă sute de ani de când s'au 
început a să face adastă dejghinare, de ce întru atâta curgere 
de vreme şi întru atâta mulţime de oameni ci întru adastă lun- 
gime de vrâme au înflorit şi la o parte şi la alta, şi intr*atâtâ 
de multe rânduri f&cându-să multă silinţă despre amândoă păr- 
ţile ca pre c6le dejghinate să le înpreuneze, la care şi înpâraţi 
cu toată înpărătâsca lor putâre şi silnicie, şi patrilarşT, şi papi 
mulţi, între carii au tostO oameni înţelepţi şi bogoslovî, s*au 
silit în^ multe rânduri şi chipuri, ca să facă între amândoă bi- 



serîcile tot o credinţă şi o unire, şi n'au putut, d» ce într'alaU ' 
mulţime de oameni, nu sau aflat unul sau doi, nişte oameni ia- 
ţelepţi ca acila, şi f&r& de zavistie, oaril s& fi plecat pe amăndoâ 
părţile a cr^de, cumc& nic-t o deosebire a cr^dinţil între bise- 
rica r&săritulul, şi intre biserica apusului, nu laste, pre cum voi 
socotiţi, ci biserica răsăritului t'u^e cât poate de doimile, şi cre- 
dinţa apusenilori), pentru ceV cAcI el toate dogmile, şi toate 
talnile bisericeşti le-u stricat. De ar fi fosta o credinţă, pentru ce 
aţâţa dascăli al bisericii răsăritului scriu şî dovedescu cu leliurl 
de mărturii ale slintel scripturi, ale sfinţilor pArinţl, şi ale sfio- 
telor soboară, cumoă apusenii cu totul sau înstrăinat de pravos- 
lavnica credinţă, pentru ce porunoescu pr&voelavaioitor oreftint, 
ca de nişte eretici prâ răi să se fer^scă de dânşii ? pentru ce şi 
Ilie Minelat carile au ştiut mi^ bine de c&t voi talnile şi d(^- 
mile amândurora bieericiloril, ar ti mfU alcătuit oartâ acIasU 
scriinda toate pricinile despărţirii apusenilor de răsărîtenl? De ar 
n fosta tot o credinţă, nu ş'ar fi mal bătut capul în zadarQ ca 
să scrie nişte lucruri neînsemnate şi oare nici de cum uu e'au 
lăcuttk în lume, mal vârtos un omâ prâ înţelept şi prâ învăţat 
ca acela. Scuturaţi întunerecul neştiinţii de pre ochii minţii 
voastre, şi căutaţi în sus, şi vedeţi câtă prăpastie de mare intre 
aceste doă părţi s'au intăritCi, şi nu mal ziceţi, nici mal credeţi, 
cumcă nici o deosebire nu laste, ci tot o credinţă tntre răsi- 
rilenl şi între apuseni, ca nu înpreună cu dânşii în tocul cel 
vecinie, larâ nu întru purgatoriul să vă osândiţi. Ci acumi) des- 
tule sânt cele grăite acestora spre deşteptare, căci nici laste tre- 
buinţă de mal multe, că cel ce laste intru puţin credincios, ;i 
întru multe laste credincios, larQ cel ce laste întru puţin necre- 
dincios, şi întru multe necredincios laste. 

«Intre alte cărţT, ca să viQ acuma la însuşi capul pricinii pen- 
tru care am pornit acesta ce aglută la folosul mântuirii sufletului 
celui pravoslavnic, laste şi adastă de mal sua arătată ce am 
zisQ că o au alcătuit-o Ilie MineTatul, rugat fiindâ de una 
mare boIarlQ prilaten alu Iul, numindu-o Petra Scandali, adecă 
pilatra smintelii, care foarte mult aglulă, şi deşteptă pre pra- 
voslavnici cătră blagocistie, atâta de trebuinţă laste, atâta de ne- 
voe, şi atâta de aglutătoare cătră blagocistie, pre cât o temelie 
tare şi întemeiată aglută unii casă ci laste zidită pre dânsa. Alte 
cărţi cuprindâ pentru faptile cele bune, care dupre analoghicescu 
cuvânt păreţi să numescu a casil, Iar adastă cuprinde pentru in- 



369 

luşi sfânta credinţa noastră câ pravoslavnică, carelaste temelie 
L tuturor £aptelor oelor bune. Nu poate a sta oasa fără a nu-t fi 
lidiţl păreţii pre o temelie tare şi neclătită, nici taptile cale bune 
leGindtt clădite dăsupra credinţii cel drepte ; căci taptile cale 
)une, dupre cum zice sfântul lacov fratile Domnului, fără de cre- 
linţă sânt moarte ; credinţa măcarb că dupre cumfi zice acestaş 
^fânt, fără fapte moartă laste, căci pre cel ce o are la mântuire 
mfletulul, dacă nu va avâ înglugată cu dânsa şi pre faptile bune, 
limic nu-1 foloseşte; tu crezi; zice acostaşi sfânt, că Dumnezeu 
inul laste, dar& şi dracii cred şi să cutremură de dânsulâ, cu 
rOate acesta, credinţa sângură, dupre cumfi zice oare unde cel cu 
tura şi cu cuvintele de aurfi, că şi ne Gindfi faptele bune, însă 
alnile sfintei bisericii noastre tot le săvârşaşte, larfi faptile bune 
lefiindfi credinţa, nu pot nici de cumfi a le săvârşi, pentru ce ? 
lentru căci lipseşte credinţa care laste temelila, şi nefiind credinţă, 
iarul nu poate nimic prin necredinţă a săvârşi; atâta numai pot a 
săvârşi faptele bune la cel necredincios, cât au tolositfi pre Cor- 
lilie cel din fapte. Deci de vr6me ce credinţa c6 drâptă intre c61e- 
alte fapte bune laste mal de nevoe la creştini, ca una ci laste cap 
ii temelie celor-alalte fapte bune, şi cart6 adastă ci să tălmăceşte 
Lcumfi cuprinde pentru drâpta credinţă, şi pentru dejghinare 
ipusenilor dela dânsa, şi dovedeşte cu mărturii din sfânta scrip- 
ură, cu sfintele canoane ale sfinţilor apostoli, şi ale sfintelorfi a 
oată lum6 soboară, şi dela sfinţii părinţi şi dascăli al soborni- 
ceştii biserici, atât a răsăritului, cât şi a apusului, şi cu siloghiz- 
nurl filosofeştl, cumcă biserica noastră a răsăritenilorfi ţine cre- 
linţa c6 drâptă neclătită, pre cum au luat dela sfinţii apostoli, 
i dela sfintele a toată lum6 soboară c61e şapte, Iar a apusenilor 
;u totul s'au instreinat şi au căzut din drâpta şi pravoslavnica 
credinţă. Apoi negreşit trcbue şi cart6 adastă să fie mal de ne- 
70e şi mal de folosfi la pravoslavnicii creştini, ca una ce pre 
{ângurfi capul şi temelila faptelorfi bune, credinţa o întăreşte şi 
> adeverâză, in scurt Eu acumfi nu voescu cu cuvintele m61e 
i mal lăuda carta adastă, nici cu dovezile a o mal adeveri şi 
I o mal încredinţa ; voi lăsa, ca sângură Ia pre sineşi, cu c61e ce 
aprinde intr'însa să se laude ; leulfi din unghii să cunoaşte, şi 
}arte adastă dintru c61e scrisă într^însa să arată, că nu mici oare 
3are lucruri şi pricini, ci pr6 mari cuprinde întru sineşi, şi pr6 
le nevoe la tot pravoslavnicul creştin, şi de folosul sufletesc 
pricinuitoare pr6 mult, istorila dejghinâril bisericii apusenilorfi 



360 

de a râsâritenilorâ, şi pre c6le cinci ma! cuprinzătoare pricini, cti 
care să despărţescu întru sineşi bisericile. Atâta numa! voia sH 
zic, că de laste de nevoe şi de folosâ sufletului istorila c6 pentni 
câder6 lui Adam, şi izgoniri dintru ac6 fericită vilaţă, şi pentru 
căderi nemulul omenescu întru blestemul călcării de poruncă; şi de 
laste de folos c6 pentru potopul carile s'au adus pre păniânt şi an 
înecat pre toţi oamenii Dumnezeu pedepsindu I pentru cele preste 
măsură păcatile lorâ, şi ce pentru despărţiri nâmurilorâ la facir^ 
tumulul; apoi socotescâ, că întocma de nevoe Vaste şi adastă, căci 
de o potrivă de mare, şi întocma vestit in lume luoru povesteşte, 
adecă alo despărţirii bisericilor, care să despărţăşte în doă părţi, o 
parte cuprinde istorila despărţirii bisericilorO, Iar alta pricinile 
c61e mal cuprinzătoare cu care să despărţăscu, întru care şi întru 
una, şi întru alta, dovedeşte cu mărturii vr6dnice de credinţă, 
din sfânta scriptură, din sHntele canoane ale sfinţilor apostoli, dela 
sfintele soboară, dela sfinţii părinţi şi dascăli, atât al răsăritului, 
cât şi al apusului, şi cu siloghizmuri filosofeştl, vădeşte reoa 
credinţă a apusenilorâ, larâ pre a noastră o arată, că să păzeşte 
într^gă şi nevătămată, pre cum au luat dela sfinţii apostoli, şi 
dela sfintele a toată Ium6 c6le şapte soboară, pentru că Ilie Mi- 
nelatul omâ pr6 învăţat fiindâatât în limba c6 elinâscă, şi în ce 
latinescă, cât şi în c6 italienescă, şi întru altele multe istorii ale 
apusenilor au cetit, dintru care multe mărturii vrednice de cre- 
dinţă au cules, care aglută şi adevereză credinţa noastră a ră- 
săritenilorâ, Iar pre a apusenilorQ cu totul o răstoarnă, şi cu 
dânsăle ş-au înpodobit, şi ş-au întărit cart6 sa, lucru minunata 
şi vrednic de laudă, şi întru adastă făcând ca un vitez ce răpeşte 
arma din mâna vrăjmaşului, şi cu dânsa îl surpă pre dânsul. 
Pentru adastă văzând eu cât folos zace ascunsa în carte adastă, 
şi câtă pagubă să pricinuîaşte n^muluI românesc, neavândn-o 
dată în stambă pre limba sa, m'am silita de o am tălmăcit cu 
blagoslovenila părintelui nostru, şi povăţuitorlulul, din limba 
gredască, în limba noastră ce romăn^scă, ca să se înveţe, măcar 
că laste târziii, după ce toate alte nemuri s*au săturat de ştiinţa 
el, şi Românii noştri nu ştiu pricina despărţirii acestora doă bi- 
serici, şi câtă laste de mare despărţire, şi câtă depărtare laste 
între dânsăle, ca să nu să mal amuţescă să gând^scă, sau să 
socot6scă cumcă nici o deosebire nu laste întru dânsăle, că nu 
puţină rătăcire laste şi adastă, adecă a socoti, că şi ereticii bine 
cred, sau a le lăuda credinţa lor. Priimiţi-o drept acela, o! pre 



Iubiţi cetitori, adastă puţină şi nevrednică osten^lă a me, pre 
care o amG pus-o la tălmăcire el, ca Domnul pre cel do! bani 
al văduvit, ca înpăratul acela pre pumnul de apă al ţăranului, 
ca mare pre picătura ce mică, nădăjduindâ la cela ce nu pre c61e 
târî, ci pre cele slabe sprijineşte, nici pre cele ce sânt, nici pre 
cele ce nu sânt, nici pre cele înţelepte, ci pre cele nebune ale 
lumii aceştila 16-u ales, că preste puţină vreme ajutând elu de 
susu, şi puind graiu în gura celor gângavi şi zăbavnici la limbaj 
şi alta mal mare vom da la lumină, numai rugaţi-1 cu fîerbinţi ru- 
găciuni ca să limpezască limba gângavilorâ, şi cuvânt bine răsună* 
torlu să Ie pue în gura lorâ, aşa mă rog, pre Iubiţi cetitori, şi (iţi 
sănătoşi, culegând folosul sufletesc dintru cetirâ cărţii aceştila.» 

Pe titlul tomului 1 este scrisă însemnarea: 

«Adastă cârti eşti a supt iscălitului adiverindu-se cu a me 
încredinţare şi punere peceţil. — 856 luli 3. — EşI. — C. Bută 
Clucer.» (Pecete). 

Pe dosul titlului la tomul II este scris : 

«Acesta carte este dată de socrul meu Lupu Marinescu. — loau 
Şăverd6nu. 

«Adastă cârti în conta datorii ci au avut să-mi răspundă 
D. loan Şăverdânu au trecut în propietate glos iscălitului pen- 
tru cari să adivereşti prin iscălitura cuvinită şi punere peceţăi. — 
luli 3. 856. Iaşi. — C. Bută Clucer.» (Pecete). 

La 24 Ianuarie 1889, am v6(}ut la anticarul Zwiebel din Bu- 
curescl un alt manuscript al acestei scrieri, care nu s'a putut cum- 
păra. Volumul era in-4^ de 323 pagini, şi avea următorul titlu : 

«Pilatra Zmintelil sad tălmăcire c6 povăţuitoare începutului pri- 
cinilor dejghinăril amândurora BisericilorCî, adecă a Bisericii 
Răsăritului de cată a Apu[su]lul. Cu cinci înpotriviri alcătuită 
şi date în publica luminata de Ilie Minelatil dela Kefalonila 
latineşte şi greceşte, Iară acum şi în dilalectâ rumănescâ tălmă- 
cită la anula dela Hs. 1780 Iunie 18.» — /. Bianu. 

No. 163. 

ln-40. — Fol 1 şi 488. - Secol. XVIII (1765). — Dăruit de Eforia Spitalelor 
Civile din BucurescI» la 1887. 

Scris6re îngrijită; titlurile şi iniţialele slat scrise cu roşu ; titlul volumului 
este Intr'un chenar de coldne şi flori desemnate iu culori. 



Pe fâea dela inceput este următorul titlu: 

ciLâstviţ&, adec& Scara care cuprinde în sine vîlaţa sfâotulul 
pr4 cUTJOBliluI părintelui nostru ioannâ, carele au şi izvodit adastă 
carte, ce are 30 de cazanie pentru îndreptare călugărilor, şi un 
cuvânt de învăţătură cătră nastavnicu. Şi s'au scris în zilele lu- 
minatului Domnâ, Io Ştefanii Racoviţă Voevodu, {îindQ MitropoUtfi 
alQ Ungrovtahiei KyrCl Grigorie, la anii de la Hs. 1765 AvguM 
15, ou toata chieltulala sf-lul Sofronie Ieromonahii, de Grigorie 
smeritul şi nevrMniculQ Ieromonahi de la siântulQ schitfl al Co- 
ziel de după turna.» 

La aflrşit. pe f6ea 488 v., se &m scris: 

«Slavă, laudă, cinste şi închinăciune, luî DumnezeO, că milau 
ajutata după înoeputâ, de ami) ajunsit şi la stărşitu. 

«Adastă sfântă şi dumnezeiască carte ce să chilamă Scara, 
scriau-s'au prin osten^la smeritului întru Ieromonahi Grigorie, 
şi ori cine să va intftmpla a ceti pre d&nsa, şi va afla 
greşeli, ad în cuvinte sati în slove, să nu vă grăbiţi a>m pune 
în ponos ci îndreptaţi cu duhulâ blând^ţelorâ, că n'aâ scris în- 
gerd, ci mână de ţărână, şi minte de om păcătos, că pre câta 
laste de anevoe omului a nu păcătui, aşijderâ şi scriitorlulul afl 
fără de greşală, ci tuţi greşim multd, pentru aolasta ertaţi, ca şi cu- 
ceriel voastre să vă dăruiască Hs. luminare minţii, şi descoperire 
dumnezeeştiiord lui talnl spre mântuiri sufletelord voastre, aminO. 

«Ori câţi s'ard întâmpla a ceti pre adastă stântă carte, să zică 
Dumnezed să îarte pre Grigorie leromonahulfi, carele ad scris 
adastă stanţă carte. — La anuid dela zidirâ lumii 7273, Iară dela 
Hristosti 1765, luna Avgustd 15 zile. —Grigorie Ierografosâ dela 
sfânta Mânăst. Cozila.» 

Volumul cuprinde următdrele: 

1. oVjIaţă pre scurta a fericitului loannanastavniculCi sfanţului munte 
al Synaii, carele să numeşte ahoIaatiooB, adecă nevoitor, cela oe au 
aorisQ aciîste lespezi cereşti, care vilaţă o au scris smerituIA monah 
Daniiia dela Raitho.. 1 

2. nPoslanila Iul Avva Ioana liela Haitho, căiră cela vrednica Igu- 
meno alâ Sinail. carele ai chieraa Sholasticosl, şi pre urmă s'au numit 
dupre numiri cărţii Iul L^tvicInicQ, adecă Scara.» 8v- 

3. iRăspunsula poslaniel cel de bus.i lOv. 

4. iPinaxâ, adecă adunare, pentru c^le 30 de cazanii ce să cuprindă 
intru aclastă carte, car6 să numeşte Scară 13 



363 

F6ea 

5. c Cazanie sihăstrâso& a luT Avva loanoft aastavnicula călug^rilora 
ela muntele Sinail, oara cazanie o au trimisa la Avva loannQ nas- 
ivnicul dela Raitho, fiinda Inpărţită in trei zeol de capete, oar^ ca 

scar& Bue pre ceT ce vorA vr^ 8& urmeze din treptele c^le mal scunde 
i e^le mal Înalte. Drept ac^Ia s'au numita şi cartă Scar&. —Cazanie 
hăstr^că, că din t&Tu cârd arată cu ce fâllu de mijlocire poate 
eştine să se dep&rtăze de am&gitoară lume, şi să se lăpede de dăn:^ 
e teta.» 14 

6. «Cuvântula alâ doilă, a slugi! lui Dumnezeu şi bunului nostru 
ărinte loannA Scara, carele ne Învaţă cumd că călugărul nu să cade 
l lubăscă lucrurile cale lumeşti dintru care s*au lepădatd, nici să le 
lal socotăscă pre urmă, nici să dorăscă de laie vre o dată. măcard de 
r fi lucruri cătQ de scumpe şi de folosa, ci să Înalţe gândulQ său 

ot dăuna In ceriu.» 30 

7. a Cuvântul alâ treilă, a cuviosului părintelui nostru loannA Scara, 
are Învaţă pentru că adevărată streinătate ce făllu laste, şi cum să 
ade călugărul să petrăcă ca un strein şi ca un călătorlu la adfastă 
remălnică vilaţă, şi să alărge cu mare dor la că cerăscă, şi să nu ba ?e 

1 samă visurile.» 37 v. 

8. «Povestire pentru visuri şi năluciri care vădA cel ce vind de cu- 
Inda, şi clarcă călugărie la mănăstire, şi la visulQ lord să turbură.» 47 v. 

9. «Cuvântulâ alâ patrulă, a cuviosului părintelui nostru loannd Scara, 
are povestăşte pentru că de multe cununi vrădnică ascultare» cară 
ricinulaşte muceniceşti cununi color adevăraţi ascultători, corii os- 
înescâ făr de cârtire până la sfărşitula lorO.» 51 

10. aA cuviosului părintelui nostru loannd Scara cuvăntulA alâ cin- 
3lă, care ne Indemnăză a ne purta grija, şi a ne osărdui dupre a noastră 
utăre, a săvârşi bună şi deplina pocalanie, şi dă pildă vrădnică pre 
uvioşil cel ce sânt însemnaţi mal jos, pentru ca să facem şi noi cu 

\tiX vomă pută asămene acelora, pentru ca să scăpămâ de păoatd.» 105 

11. a A cuviosului părintelui nostru loanud Scara, cuvânta ald şaselă, 
are ne Învaţă ca să ne aducemâ aminte de sfârşitulQ nostru, şi să 
e tămem de groaznica moarte, căci că aclasta ne ajută foarte a ne 
epărta purură de răotate, şi a săvârşi faptele cale bune cu frica luî 
)umnezeu neîncetat» 127 

12. A cuviosului părintelui nostru Ioana Scara, cuvântula alaşap- 
elă, care ne Învaţă In ce chipâ să cade ca să plângemd neîncetata 
u blândă inimă, şi cu smerenie, şi cu curate lacrămi, greşalele noastre, 

are spală şi curăţesca sufletula nostru dintru ale noastre păcate.» . 133 

13. «A cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvântula ala 
ptulă, care arată In ce chip să cade a să depărta neştine de mânie, 
ă nu să mânie, nici să se luţăscă pentru ori ce pricină, ci să petrăcă 
u răbdare, şi cu tăcăre, şi cu bunătate, lin, şi fără de turburare. fără 

scandalisi pre altul, sau a să scandalisi dela altuia.» 153v. 

14. «A pră cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvântula ala 
loaolă, care povestăşte pentru ţinăria de mânie, adecă aduceră aminte 
e răa. cară să Inrădăcinăză In inima omului, şi-l Indemnăză a ţină 



364 

F6ea 

minte, şi a face izbândă în protiva răului oe ad pătimit, şi !n oe chipQ 

va put^ să o biruiască ca să dobând^scă cunună de biruinţă.» ... 163 

15. a A cuviosuluî părintelui nostru loannd Scara, cuvftntulft alft z^cel^, 
care ne arată cu cătQ mare răA Taste grăirâ de rău, şi tn ce chipil 
avem datorie a ne depărta de dansa cu toată put^rla noastră pentru 

ca nu cumva să ne osândim In munca c6 v^cTnică.t 167 

16. «A cuviosului părintelui nostru loannQ Scara, cuvântul al un- 
prez^cel^, care opreşte limbuţila, şi o clartă pentru răotate. şi smint^la 

ce prici nulaşte, şi laudă tăc^rla, pentru bunătate şi folosul cela ce dă- 
ruiaşte priTatenilorCi el.» 171 

17. «A cuviosului părintelui nostru loannd Scara, ouvăntulQ ald doi- 
sprez^cele, care ne indemn^ză a ne depărta de jurămăntQ, şi de oâ 
mult încurcătoare mii'Clunăca de Intun^recâ, căci că ac^st^ săntd dela 
dilavolul şi diiavoIuM 11 laste părinte, pre cum zice sfânta Evanghelie, 
şf cu adastă c6 dintâlu a Iul minciună ca o amăgitoare undiţă, ad 
tras afară pre cel dintâlu zidita Adam, şi de atuncta inooad ne trage 
şi pre noi. Deci bine norociţi vord fi cel ce vor put^ a să depărta 
de unele ca aceştia, căci că vorâ câştiga adevărul, adecă pre Domnule 
Hs., cela ce laste celQ de plina adevărulQ, amind.» 17^ 

18. «A cuviosului părintelui nostru loannâ Scara, cuvântul al trel- 
sprez^cella, care deschide mlnt^ omului a ved^, şi a să păzi de o6 slabă- 
nogită lenevire, căci că pre cum vedem cum că pridnulaşte pre c^ vre- 
melnică sărăcie, asemene pridnulaşte şi pre c^ de pururâ, şi face pre 
sufletCi lipsita de cele cereşti bunătăţi, pre cum lipseşte şi pre trup de 
c^le pământeşti bunătăţi^ pentru ac^la ori câţi vorâ vrâ ca să dobân- 
d^scă pre DumnezeQ cu osten^lele lor, şi pre inpărăţila sa, gon^scă 
dupre lângă el pre adastă lenevire, şi să se ferecă de dânsa de totQ. şi 

să dobând^scă pre procops^lă, de vor vr6 ca să câştige bogăţiile eî.» 177 

19. «A cuviosului părintelui nostru loannQ Scara, cuvântuld alfl pa- 
truspre(ze)cel^. care ne indrept^ză ca să urâmQ şi să ne depărtăm de 
cel nesăţios şi viclîan ucigătorlu pântece, şi de cel cu mare laudă, şi 
cu multă spunere lăcomiîa şi saţiulâ, şi pentru ca să poftimâ a purta 
celQ Ingerescfl postii, carele llQ goneşte şi-l biruîaşte, şi ne dărulaşte 

de oare ce lucru cununile biruinţil.» 1^^ 

20. «A cuviosuluî părintelui nostru loannQ Scara, cuvântuld ald cincî- 
sprez^cele, care ne aduce aminte de c^ nemuritoare curăţenie, şi Înge- 
resc şi minunata dar, şi ^clie nestinsă a fecioriei, car6 să face in fire 
omen^scă cu multe osten^le, şi rde pătimiri, car^ laste un lucru înge- 
resc şi cinstita, şi nici odată nu să cade nici de cum a să întina nici 
a să întuneca, ci să se afle purure întru c^ îngerească curăţenie ca un 
îngera, căci că nu i să dă slobozenie une orî să fie stinsă, şi une orî 
aprinsă, ci neadormit şi nemuritori să se aprinză, şi să lumineze în 
gândQ şi în sufletîi (pre cum lumin^ză lumina la făclie), aşa să-1 lumin<5ze, 
şi să se înalţe din îi fecîoresculCi lui trup ca un pom înaUd, stând zioa 
şi noapte înainte lui Dumnezeii înpodobit cu toate cele de bun nemQ 
ale luî rodurî ce i să cuvine.» 1^^^ 

21. «A cuviosuluî părintelui nostru loannQ Scara, cuvântuld ald şase- 



365 

F6ea 

sprezdcel^, care ne arat& câta răâ laste c^ nemilostivă Iubiri de ar- 
ginta, car^ Taste precumQ spune PaveldyO închinare de idolî, şi câtă 
stricăciune pricinuiaşte celor Iubitori de argintQ, şi pentru ac^îa tre- 
bue a să depărta fieşte carele, şi să-şl petri^că vilaţa cu sărăcie, de va 
pofti să dobând^scă înpărăţila ceriului, dupre sfânta Evanghelie car^ 
zice: fericiţi cel săraci cu duhulâ, că acelora laste Înpărăţila ceriului. 
Adecă fericiţi sânta ori câţi cu toată pofta lor petrecd aic^ cu sărăcie, 
căci că pre unii ca aceşti 11 aşteptă Înpărăţila ceriului, ca să se odih- 
nescă Iu v^cl.i 227 v. 

22. «A cuviosului părintelui nostru loand Scara, cuvântul ala şapte- 
sprezccel^. care ne Învaţă ce răd Taste nesimţire, şi Inpietrir^ inimii 
omului, car^ nu-1 lasă a să supune învăţăturilor, şi celor trebuincioase, 
care omoară sufletul, şi ucide gândul mal nainte până nu va muri tru- 
pulQ, şi face pre fieşte carele a să afla fără de nici o lucrare^ ca când 

ar fi slăbănog.» 233 

23. «A cuviosului părintelui nostru loannQ Scara, cuvântula ala opta- 
sprez^celîa, care grălaşte pentru somna, şi pentru rugăciune, şi pentru 
eântar^ besericTască, c^Ia ce să face dintru adunară pârinţilora.» . . 238 v. 

24. «A cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvânta ala noao- 
sprez^celd, care spune în ce chipa să cade să priveghiem, şi ce să 
acema ca să dobândima pre cel de Dumnezedl uminata dara ala lui 
Dumnezea, ca să-la povăţulască spre voile sale.» 241 v. 

25. «A cuviosului părintelui nostru loan Scara, cuvânta ala doao- 
;ecil(^, car.' arată noao ce f^lîu de lucru Taste c^ nebună şi slabă sfilală. 
:are ne dojeneşte, şi ne face a tremura ca copiii cel mici, şi iu ce chipa 
să cade ca să ne Inprotivim la toate c^le de inprotivă. şi numai de 
Dumnezea şi de neascultare să ne temema.» 245 v. 

2G. «A cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvânta al doao- 
zeci şi unul, care ne învaţă a ne depărta de c^ cu multe fi^ce şi za- 
darnică slavă deşartă, carâ strică florile harului, şi nu le lasă ca să ro- 
i^scă ticălosula oma, ci ara pofti să rămâe uscata şi nerodit'orlu, şi plina 
de spini, şi pălămidă, şi de pira, pentru ca să arză în Iada în v^cl.» 248 v. 

27. «A cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvântula ala 22, 
;are ne arată şi ne dovedeşte, cu câta răa mare Taste c6 nedumne- 
seită mândrie, şi cuma trebue a ne depărta dela dânsa, pentru ca să 
tiu ne facema nedumnezeiţl, şi de Dumnezea lepădaţi, şi asemene cu 
iilavolula, carele s*aa lepădata de Dumnezea, şi din slava sa, şi s'au fă- 
cuta din îngera luminata, dilavol întunecata, căci trebue, de vom fi 
mândri, să ne osândima în v^cT cu aceşti dilavoll dina preună » . . 261 v. 

28. «A cuviosului părintelui nostru loanna Scara, cuvântula ala 23, 
;are ne Învaţă să nu ne sfiima de c^le năprasnice şi spurcate şi necu- 
noase gânduri, carele vina dela draci la sufleta fără dea sa voe. nu- 
nal pentru ca să-la îngroz^scă, şi să-la facă să pilae de spăîmâutar^ lui, 
^i cuma că trebulaşte să nu le bagi s^ma nici de cum, şi aşa dela 
jânşii dupro cum aa venita, aşa să vora şi duce şi vora peri, fără de 

1 pută a pricinui vre o stricăciune.» 271 v. 

29. cA cuviosului părintelui nostru loan Scara, cuvântula ala 24, 



366 

F6ea 

care ne !nvaţă cu câta Taste scumpă şi roditoare b1&nd6(Ia şi bună- 
tate şi nerăotate, car^ nu să naşte dina c6 fîr^scft bunătate, ci să 
doDănd^şte din celQ Dumnezeesca ajutorfu şi darft, şi din<& 06 multă 
r^ pătimire şi nevoi ntă, şi meşteşugulCi omuluT, şi cu oÂtd Taste răâ, şi 
smintitorTu, cela de multe ştiutorTu vicleşug, carele naşte atâţia r^le 
la omâ, şi cela ce va căd^ la mr^ja luT, priim^şte pre moarte.» . . 277 t. 

30. «A cuviosului părintelui nostru loan Scara, cuvântulQ alCl 
25, care ne povesteşte pentru sfânta smerenie, car^ strică, şi pră- 
pădeşte cu dăruia eî toate patimile şi răotăţile sufletului, cu nevăzută 
putere.» 284v. 

31. «A cuviosului păriulelu! nostru loand Scara, cuvântulQ alQ 26, 
carele ne deschide gândulQ, pentru ca să avemCi bună şi sfântă chib- 
zuire, să cunoaştemCi cumCi să cade să facemd, Intru gândurile şi pati- 
mile şi harurile, şi să petrecemQ cu Înţelepciune şi cu vrednicie vilaţa 
noastră, de voma vre ca să izbândescă, şi să rodescă însutită faptele 
noastre.» 308 v 

32. «A cuviosului părintelui nosiru loanua Scara, cuvăntuia ala 27, 
care ne Învaţă pentru dăruia ceil sufleteşti, şi trupeşti alinări, şi sin- 
gurătăţi, care instrein^ză pre oma de toate cele pământeşti, şi să 
inalaiă de acuma cu gândulu său in ceruri.» 384 v 

33. «A cuviosului părintelui nostru loann Scara, cuvântulQ ală 28, 
care Indemneză Intru sfânta şi curata rugăciune şi cuma că trebuc 
ca să ste gândula şi sufletula şi trupula intru adastă cu multă 
evlavie şi umilinţă, de voma vre ca să dobândima rodul şi bună- 
tate eî.» 413^ 

34. «A cuviosului pilnulelui nostru loaunu Scara, cuvântulu ala 29, 
care ne opreşte dina patimi, şi ne Înalţă la ce cerescă nerăotate, şi no 
face curaţi şi desăvârşit şi nemuritori maî nainte pân nu va veni 
sfârşitul lumii ca să Inviema toţi.» 431 

35. aA cuviosului părintelui nosTtru loannu Scara, cuvântula ala trei- 
zecile, care ne aduce aminte, şi ne arată înpletită ce minunată fru- 
museţe ce aa cele treî mari haruri, dragoste, nâdejdîa, şi credinţa, şi 
sânta asemene ca o înpărătescă, şi cu scumpă podoabă înpodobită co- 
roană de arginta, şi de aura, şi de pietri scumpe, care îaste foarte 
dăruita şi luminoasă şi vrednică de minune.» 438 

36. «Săvârşindu carte acîasta cătră monaşî, cuviosulu părintele nostru 
loannD scrie acumu de usebî în ce chipu să cade să facă să înveţe 
nastavnicula pre oile luî Dumnezeu pre monaşî, cărlî să află suptu 
stăpânire sa, de va vre să se mântuiască şi ela, şi pre eî să-î facă 
să se bucure înpreună cu dânsula purtătorîula de cununi la ce- 
rîuri.» 441 

Pe f6ea dinaintea titlului se atlă scris. 

«Pa acîastă sfântă cartă mama învrednicit a ceti şi eu păcătosul şi 1 
micul tuturor Inochentie lerodiîacon. — 828 Mai 5.» 



367 



No. 164. 

In-4^ — Fol 113 (lipsesc maî multe foî la Început şi la sflrşit). — SeooL 
(VIII. — Fost al lui G. Asaki; cumpdrat de Academie dela anticarul Şaraga, 
a 1888. 

Viaţa maî multor sfinţt^ precum urmâză : 

F6ea 

1. «Luna Iul Iunie in 12 zile. — Pentru naşterYa şi prun- 

ila pre cuviosulut p&rintelul nostru Onufrie cel mare.» . 1 

2. «Luna lui Marţii in 26 de zile.— Viaţa prâ cuviosului 
Prinţii ui nostru Vasilie celui nou, scrise de Grigoril uci- 
iculu lui M » • . 7v. 

3. «Viaţa sfinţie Theodorii, cum sau prestâvit.» ... 56 v- 

4. «Videnie sfântului Grigoril pentru Theodora, cumu au 
•ecutii vămile văzduhului.» 58 v» 

5. «îndoinţa saâ cugetară a sfântului Grigoril pentru ji- 
ovi, cumâ bine cred şi pute-vor acila să se mântuiască 
u peri-vor, s'au scrisa din minelulâ cel slovinescii care 

e numeşte sloven6scă cetiîa.» 80 v. 

6. « Videnila lui Grigoril ce foarte minunată şi iniricoşată 
•entru judecata lui Dumnezeu.» 85 v. 

7. «Luna lui Ianuarie în 2 zile. — Viaţa celui dintru sfinţi 
târintelul nostru Silvestru Papa de Roma.» 89 

Pe scurta dinainte a legăturii este scris : 

«Aice am scris eu Vasile popa, let 7283 (1776) luna lui Mal.» 

Pe faţa 56: 

«Să se ştie di cănd sjau cutremurat pămăntul la Vinere mare, let 1802 
)ct. 14. — Serghie Alexandrovici.» 

Pe foea 88 v. : 

«Să să ştii di cănda s'au cutriîmurat pămăntuld la anul 1838, Vinirî 11 in 
ău di siăntuld Fiodosă la patru clasurl făr un ştifertCi di nopQti in nămezl.» 

Pe faţa 102 verso: 

«Să se ştii di cănd au fost Inpăratul Alexandru Pavlovic! in oraşul Chişi- 
lăulul, anul 1818 April 28, şi pentru că noi toţi ca Iarba căm pilor ne trecim, 
iră scrisoare pururti rămâne, pentru aciasta am scris. Dascăl Serghie 
dexandrovici din oraşul ChişinăuluT di la sfăntu Athanasăe şi Haralampie.» 

Xo. 165. 

In-80. — Pagine 20 şi 483. — Secol. XIX (1842). — Dăruit de I. Puşcariu. 

Pe f6ea 1 este titlul următor: 

«Vrednica de Iubire evrop6nă Constantina într'o adevărată in- 



SIS8 



1 



teresantă istorie de dragosto, după vrâme adastă închinată lutnil 
cel galante şi băgătoare de semă spre desfătare minţii, în ver- 
suri alcfttuita de loan Barac Maghistratual translator al Braşovului,- 
Pe paginele 3 -20 se află uriiifttoml : 
«Cuvânt înainte. 

aTrel temeiuri sânt, care îndiimnă pre omul a scoate la lu- 
mină câte o istorie, ori că vre să-ş iacă nume nemuritorlu, sau 
că are vre un interes, sau că are vre o patim& asupra unul a^â 
lucru. Epurele are destulă pricină din care îş căştigă aţâţa vrăj- 
maşi. Iar oameni încă sâni mulţi, cari] privesc cu oclil răi la 
vaste bună. şi norocirâ altora, care răutate îş caută prilej de 
a-ş vărsa dela inimă otrava prin limbă sau prin condelu, care 
doao unelte de multe ori simt primejdioase. Mal ales adevărul 
are vrăjmaşi mal mulţi, carH nu l pot şuieri, din care cel m^ 
răi sânt patimile cale tară rândulală lângă Iubire de sine şi au- 
mal de al său folos. Iar temeiul cel dintâtu ma! sus arătat 
nu poate cade supt aşa prepus: pentru că Iubire de aproapele 
său, şi Iubiri de cinste, este un pinten nobil cu atâta putere 
asupra duhului unul istoric, ca şi asupra duhului unul vitez, 
care pre amândoi aceştila îl îndemnă, ca să să apuco de lucrul 
său, că râvna de a face un lucru de folos este lucrul cel mal 
firesc şi virtuos. 

«Adastă mau îndemnat a da afară adastă istorie de dragnste 
curată a Madamei Constantina ce mat galantă din zilele el, şi 
vrednică de Iubire, a cărita purtare cinstită întru toate lucrările 
sale numai laudă şi veste bună Iau căştigat. Apoi scrisorile el, 
prin care au correspondeluit cu Vandaim pană nu b& cununasă 
cu dânsul, arată un praxis minunat al înţelepciunii şi al măe- 
striel cel fireşti, din care să cunoaşte cu ce daruri scumpe au 
fost înpodobiiă, şi ce cuvinte i-au eşit din duhul el cel mare şi 
înalt. Asemeni ave dânsa şi darul cuvântării cel mal elegante 
cătră ori ce obraz bărbătesc, în cât toţi înţelepţii să arăta cu 
sfilală cătră dânsa ca nu cumva să I supere virtute el, că nimene 
nu îndrăzne înainte el a trtîce preste hotarul moralului. De aceia 
n'am lipsit a-I da un lustru poeticesc istoriei ca cu atâta mal cu 
gust să să poată ceti, de cumva nu mi să vor afla cârtitori, că 
mal lezne este a cârti asupra unul lucru, decât a-I face, şi mal 
ales lume ce de rând, care nu prti vede departe, judecă şi ce nu 
prece: e, şi neavând poftă să înţelegă bine temeiul zice: că ar fi 



369 

Dumal un lucru de nimica, carele dacă nu pricâpe ar face ma¥ bine 
Bă tacă, nici să nu laude nici să nu hulescă lucrul altuia. Eu 
mă ţiu de lucrul cel mal firesc, mal virtuos, şi mal cu râvnă, pentru 
că cel dintâlu îmi uşurâză ostenâla, al doil6 mi să potriveşte cu 
temeliile lucrului, şi al treilâ imi sporeşte de a pute săvârşi lucrul 
după cuget Şi toate acâstâ atâta să unesc de bine una cu alta 
în istorila adastă, încât nu mă volu putâ bucura din destul dacă 
va av6 trecere înainta onoraţilor cetitori. Vrând un istoric a să 
depărta de adevăr din vre un temelu din c61e de mal sus ară- 
tate, fiind că adevărul fără de ac6Ia are pr6 mulţi vrăjmaşi, sau 
fiind că adevărul numai singur nu poate totdâuna să placă la 
toţi, acesta nu e lucru uşor nici lezne de a-1 scoate afară dintr*o 
strâmtoare ca adastă. Iar ca să placă tuturor, pre adevărul îl 
mal îmbracă omul şi cu altă haină, dacă nul poate schimba^ şi-1 
mal înpodobâşte cu lustru, însă cu mare grije, că e cu pri- 
mejdie, şi cu aşa mare măestrie îl înbracă ca să nu să bage de 
samă şi să nu să cunoască, ci să-I rămâe faţa adevărului curată^ 
căci într*alt chip nu ar av6 nici o trâcere. Iar a aduce pre ade- 
vărul la perire este lucrul cel mal primejdios în istorii, că aşa 
mal nici una nu ar mal avâ crezământ. Numai fabulele să deo- 
sebesc de istoriile c61e adevărate ; însă şi supt înţelesul şi tâlcul 
lor zace adevărul supt perde acoperit, şi spre învăţătură tâlcu- 
indu-să, adevărul tot nu pilare, ci rămâne ca aurul curat şi ne- 
atins de nici un iâllu de tină, car6 ar vr6 să-i Ia sau să-I ştSrgă 
ţaţa lui c6 strălucită ; cu toate că poezila are multe apucături, 
având şi mal multă slobozenie de a să slobozi la nişte invenţii 
poftitoare şi plăcute; pentru ac6Ia duhul poeziei tot nu poate fi 
iirg'isiţ, ci mal vârtos cu atâta mal tare este plăcut, căci prin 
duhul poeziei să deşteptă multe lucruri eroiceşti, şi să laudă 
vredniciile virtuoşilor; ba din potrivă să defalmă toate prihanele 
ticăloşilor spre pilda altora. Aşa dară un poet cu duh, dacă-şl 
arată meritele sale în lume neascunzându-ş talantul în pământ, 
este vrâdnic de cuvântul evanghelicesc : slugă bună şi credin- 
cioasă! ş. c. 1. Pilde avem: că Lizandru LachedemonSnul în- 
cunglurând cetatâ Athini, şi auzind că au perit cu alţii înpreunâ 
şi vestitul poet Foclis, atâta s*au întristat ca când ar fi căzut 
din ceriu un soare, şi n*au vrut să bată cetate, ci au ţânut ar- 
mistiţie, pană s'au îngropat trupul lui cu o pompă înpârătescă. 
Iulie înpăratul Romii, şi Avgust următorlul său, îşi ţin6 mare 
norocire numai a să întovăroşi la soţietatâ poeţilor, carii des- 

MammşaHpU romAn$$di, 94 



«70 

ftta ceriul şi pământol ca versurile lor ; ba încă Iulie cunoecirj 
pre ACBte c& e mal bun poet decât dânsul, l-au socotit atâta de 
mult, încăt nicT o înput&clune nu I-aQ aruncat, pentru chv\ na 
e'au sculat dinnaintâ lui ca înainte unul înpărat. Schipio Afri. 
canul nici un pas nu put^ să umble nepetrecut de poetul Enn», 
ba încă au poruncit, ca şi după moarte sa, să-i îngroape şi cliipul 
aceluia lAng& trupul aău în mormînt. Alexandru au dat cinste 
lui PindaruB. Arhilae au (îlcut sl6tiiic de taină pre Evripid. carele 
au izvodit traghediile. Marele Alexandru ,Machedon călătorind prin 
Asila, c&nd au soait ta mormântul lui Ector, au strigat zicând: 
aO 1 Ectore, Ectore ! nu e do trebuinţă la tine jalnica pomenire, ci 
«norocită ţ-au foBt zioa în care al murit, că ţi s'au aOat iăud^ 
«torlu, poetul cel înţelept.» De unde să cunoaşte că şi dânsul u 
fi poftit 8& învilaze din morţi Omir, ca prin a Iul glăsuire să-s 
căştige numele cel nemuritorlu, şi cu ace nădejde cinste pre 
Herilia, dăruindu-l înpărăt(>şte, ca pre un al doile Omir. 

«Aşa dară de vrâme ce şi alţi înpăraţl au Iubit şi au cinstii 
poeticeştile lucruri, am socotit şi aciasta, cum că mare păcat est» 
a îngropa talantul cel mal mic, acTaeta m'au mal îndemnat «i 
acum la bătrân^ţele m^le cele de 65 de ani a mal lucra şi acest 
opus, văzând că din câte alte opere am lucrat dela tinerdţeie, 
mele numai doao s'au tipărit: Istoria Iul Arghir la anul 1801. ji 
Riflipirc Ierusalimului în Bucureşti în anul 1821. Că la anul 1830 
mâ-u rămas în Arad la domnul profeaor Alexandru Gavra adecă: 
Istorila lui Odissels, Lucreţila, Loreti, Pipele, Corâbierlul cel nou 
şi nişte fragmente din Metamorfosia ale lui Ovidie, să le tipă- 
rescă la Buda, şi de atunci şed acolo închise. Alte niaî multe 
manuscripturl mi să află încă lângă acesta întră cărţile mele mal 
mici, toate în versuri moraliceşti lucrate, la care lucrând me-m 
petrecut clasurile vieţii mele, care me-u prisosit dela lucrurile lq 
care eram însărcinat, scriind în Muzeum gol, cu toate că să 7.iro 
c& la cămara goală este găzdoîa proastă, însă cine sado în tres- 
tie îş face cimpoala cum ît place, că nu dă bani pentru Ia; aşa 
şi eu am tot lucrat cu râvna ce m'au îndemnat, şi cu nădejJe 
că doară nu vor fi lepădate şi în semâ nebăgate. Am zug-răvit 
pre adastă vrednică de laudă şi do Iubire albaneză Conslantina 
după fiinţa el, ce au fost şi să află scrisă în limba nemţascft şi 
tipărită în Lipsea în anul 1704. după care orighinal toate te- 
meiurile aşa 16-m alcătuit în versuri româneşti, întru adevăr după 
cum l^-m aflat scrisă, nimica eşind dela adevăr atară. Mal vârtos 



371 

scrisorile c61e correspondentale după noema lor 16-m scris aşa 
după cum I-au curs din condeYul el, şi cuvintele după cum I-au 
eşit din gură, cu atâta grije le-m scris ca să nu aibă nici un 
cusur. Toate aceste cu cale ce 8*au întâmplat eT în călătorită sa 
cât au umblat prin locurile Evropel la olaltă alcătuite, pană au 
eşit ele din condeiul mieu, m*am desfătat cu ele şi eu şi am avut 
atâta petrecanie după firâ m6 mal multă decât vânătorii, carii mal 
mult alergă flămânzi şi osteniţi, decât folosindu-să, mal ales când 
nu pot prinde nici un vânat. Aşa socotesc că cine va ceti 
adastă, mal puţin ostenindu-să decât a o scrie, să-ş petrScă da- 
şurile c6le ce prisosesc omului dela lucrurile sale, şi să-ş afle 
ceva folos moralicesc, care este o pildă bună pentru crâşter6 c6 
bună a pruncelor, după cum au fost Constantina crescută şi adă- 
pată cu învăţături bune, şi cu înţelepciune, care povâţula pre 
duhul el cel înalt. Apoi cvaliteturile el cele rari face vârf în 
purtările sale cale potrivite una cu alta; pre lângă care fiind 
dânsa şi cu suflet bun, au răbdat patimi dela vrăjmaşi, pană ce 
i s*au răsplătit la urmă toate prin dumnezeiască pronie; că fapta 
şi bună şi r6 să răsplăteşte, şi dreptate de şi pătimeşte tot să 
întoarce spre mângălarâ omului, ca soarele după ploae. 

ccDacă adastă carte va folosi celor ce o vor ceti, nu puţin mă 
volu bucura, pentru acda am dorit a o închina nâmulul mieu 
celui românesc ca să o cetâscă numai cu ac6 râvnă şi plăc6re 
cu care eu o am lucrat, rămâind tuturor bun voitorlu spre 
slujbă gata. 

(cloan Barac, maghistratual translator. 

«Braşov — în 20 Septv. 1842.» 

Scrierea este Împărţită In 22 părţi şi este compusă In versuri de tipuri deo- 
sebite. 

Xo. 166. 

In-40.— Fol 631. — Secol. XIX (1803).— Fost al mănăstirii Căldăruşanî, adus 
la Internatul Facultăţii de Teologie şi dăruit Academiei de Ministerîul In- 
strucţiunii publice. 

Scrisdre Îngrijită; titlurile fn text şi pre de-asupra paginelor iniţi.ileb la 
alineate slnt scrise cu roşu. Căte-vă frontispicii şi iniţiale mari ornate slnt 
desemnate In negru şi roşu. 

Pe f6ia albă de la Început este scris titlul: 

«Hronograf.» 



I 



372 

Pe f6ia 21v. se afl& următorul titlu : 

«întru slava lui Dumnezeâ unuia în Troiţ&, întru cinsiâ ţii 
sGntel născătoarei de Dumnezeu şi a tuturorti sOnţilorA, o in- 
cepemCi cărţalila scrierii anilorâ, carâ le spune în scurtti faptele 
şi lucrurile, dela începutuliU facerii lumi! până la naşterS lid 
Hs. fiiiidu adunată dinu dumnezeiasca scriptură, dela fellurlde 
scriitori de ani, şi scriitori de istorii, greceşti, sloveneştl, râm- 
leneşti, leşeşti, ovreeşti, şi alţii.» 

Pe foia 64 se află titlul: 

«Hronologhia saâ numărare a anilorâ, după bibliile c61e slo- 
veneşti, şi după hronografurile c61e ruseşti scrise cu mâna, aşij- 
dere şi după cele greceşti, şi după c61e râmleneştl, dela înce- 
putalu facerii lumii până la naşter6 lui Hs. întru car6 arătată 
să face neuniri, saâ înpreună glăsuire scriitorilor& anilorâ, 
şi să dovedeşte cum că nu laste desăvârşită cunoaştere şi încre- 
dinţare; în care anCi naşterâ lui Hs. a& fostCi.» 

La sfârşitul volumului este scris : 

«Scrisă de Daniil Ieromonah în sfânta mănăstire Căldăru- 
şanil. 1803.» 

Pe foile 10—12 se află: 

«Predoslovie. — La anulQ 1803 Fevruarie 4. 

«in ştire sâ-I fie căruia i să va întâmpla a să pleca întru să- 
raca scriitoare de ani truda me adastă, cum că ceste scrise aice 
nu cu o chibzuire ca adastă s*aii scrisCi aic6, pentru ca prioQ 
tiparlu să le scoţâ în lume, şi întru cunoştinţa oamenilor celoril 
xsârturari să o daâ acela, pre car6 toţi, o parte dintru sfmtele 
biblii, Iară altă parte, dela fellurl de scriitori de ani, o ştia 
bine ; pentru că întru limbile c61e de alte ţări, destule cărţi 
scriitoare şi povestitoare de ani tipărite să află ; Iară întru slo- 
^enâscă limba noastră, scrise cu mâna, cu istorii şi povestiri de 
ani pre late, şi nu-ml era cu trebuinţă mie, puţintele oareş care 
grăunţe să adaogâ cătră jâtniţele cele pline, şi întru râurile cele 
cu undă şi cu pohoae să vărsa unCi pumnO de apă, nici cătr& 
pre largile cărţile c61e scriitoare şi povestitoare ale anilorâ, în- 
gustă să adaog scriere ori numărare a anilorâ, nici nevoe mi 
să făcu mie, cunoscătorilor, a o face povestire, şi celorâ cu bună 
înţelegere a le da înţelepciune, ci pentru a me cunoştinţă, şi 
pentru c6 a chiliei cetire, nu ca cum cu dedinsul carte dintru 



373 

mintS m6 scriindu-o pentru alţiT, ci ca cum dintru multe cărţY, 
pre c&\e ma! alese, spre deprindere şi învăţătură mie adunân- 
du-le, mă nevoilu cu ajutorîul luY Dumnezeâ cărţuliYa acTasta a 
o scrie; îară deca !a va intra în mălnile şi ale altorti cetitor! 
de cărţy, şi deca cui-vaş va fi Ya plăcută, pentru acTasta proslă- 
vit să fie numele Domnului, întru carele sântemâ, trăim şi ne 
mişcăm, şi grăimâ, şi scriem â. 

cfŞi să nu-I fie cetitorTuluY acYasta de mirare, căcY ceste scrise 
aic6, nu cu o orânduYală ca aceTa s'at!i scrisa, in ce fel, intre scri- 
itorif anilorâ şi între scriitorii istoriilorâ obicYnuit să păzâşte, 
carii faptele numai pre oale ce să tăcură mal nainte, ale oareş 
cărora înpărăţil şi noroade le daâ povestirii, Iară aicâ intre lucruri 
şi fapte, întru unele locuri, şi altele de multe f611url, după în- 
tâmplare, unele tâlcuitoare, altele cercetătoare ori chibzuitoare, 
altele învăţătoare de năravuri, duhovniceşti grăiri să puseră pentru 
că să scriseră, precum o făculu cuvântare numai pentru sinem^ 
şi cela ce să prilejaşte şi să întâmplâză undevaş întru tâlcuirile 
dumnezăeştilorâ scripturi, prostime! minţii mele părându-i-să a fi 
alesă, or! sufletului mieâ folositoare pre acela o amâ şi scris 
aic6, că precum cinevaş aura şi arginta şi mărgăritarluri, şi orV 
ce dintru lucrurile cale scumpe, întru unâ tronişor le bagă şi 
le pune, aşa eâ dintru fâllurl de părţi, făcându-o adunarâ, le pu- 
selu prind scurtti înpreună întru cărţulila adastă, pre câte 1» 
putulu ca să le aduna, şi precât mă slobozi pre mine vrem6^ 
întru trâba adastă a-m face îndeletniciri, alte lucruri înainta m6 
fiindfi puse întru ocârmuirâ bisericescului jugâ, carele pe a m6 
nevrednicie pusfi laste. Şi pentru ca arătată să fie osebir6 istoriei 
despre câlelalte spuneri, care sânta intre dânsa, pusu-s'aiH sin- 
gura istorila după scrisoare, Iară adăogările care-sâ lângă istorie,^ 
acesta cu slove mal mititele să adăogară. 

«larfi Dumnezeii să d6 celorâ ce vorO ceti osârdie cătră cetire^ 
^i luare în minte, spre căutarâ folosului celui sufletesc.» 

Continuă, pe foile 12—21. întrebări şi răspunsuri despre S-ta Scriptură, 
Pe foile l>-9 se află: 

F6fa 



«Scară a lucrurilor a, care Intru adastă carte să află.i 1 

Volumul are cuprinderea următ6re: 

«Predoslovie.» 10 

«Întrebare» şi «răspunsa.»— f Pentru ce cuivaşi i să cuvine a o ceti şi 
a o şti dumnezeiasca scriptură» şi istorila cela ce îaste într'ânsa, şi 
pra edlelalte, care unele sânt cărţî istornice, Tară altele învăţătoare.» 12 



•Întrebare» şi ir&spunsa. — Pentru ce all voitQ Du ni nea (1 a o zidi 
toată f&ptura, cară laste susQ Ia cerlun şi car6 tasle pre p&mânt josQ 

aicâ.» IB 

• tntm slava lui Duninezea unuia hi Troit&, Inlm cinstt' pr6 sllniei 
n&sc&toaral de Dumnezeu, fi a tuturora sfirililoril, o Ifiu^pemU căr- 
ţuliia scrierii anilor, oara le spune In scurta fjptele şi lucrurile dela 
Inoeputula faoeril lumii, până la naşterii Iul IU., fiincia adunată dinQ 
dumnezeiasca scriptură, dela fellurl de scriitori de ani, ;i ecriitorl de 
istorii greceşti, sloveneştt, râmlenestl, leşeşti, ovreejtî. şi altil» (re- 
produsă şi la începutul descrierii manuscrisului] îl r 

(Hronologhia saQ num&rarea anilorO. după bibliile cale sloveneşti, şi 
după hronografurile cale ruseşti sorise cu măua, aşijderâ şi după c^le 
greceşti, şi după cale rAmleneştI, dela inceputulQ facerii lumii pflnl 
la naşterâ Iul Hs., Intru carâ arătată ah face neuniri-, saa Inpreună 
glăsuirâ scriitorilora anilorA, şi să d&^edi-şte cum că nu laste desă- 
vârşită cunoaştere şi încredinţare, In care niia naşteri iul Hs. au fostâi 

(reprodusă şi ca titlul B^ 

"Inpărătila Israilt^nilor.» %i\. 

«Începutul bisericii Iul Solomonâ.» H! 

•Câ Intru VavilonQ roal de pre urmri robire, $i a Ierusalimului r4- 

eipire.» , 9j 

«Numărare a anilorO.» 101 

■ Inpăraţil PersiJeî.» lOIv 

•Inpăralit Eghipetulul.» 103 

-Ha, a'aa născuta.. 106^ 

»AItă numărare a anilorQ.i • 

«Maccavel.o 108 

olarăşL InpăratI In Ierusalim.* lO'J 

■Intru Întâia mie. Faptele saa lucrurile sutei Intăla.» 113' 

• Intru Inl&la mie. Faptele saQ lucrurile sutei a doa,> 116' 

• tntru IntăTa mie. Faptele saO lucrurile anilortt sutei a treia, ... 131 

• Intru Intăla mie. Faptele saQ lucriirile iinilriril sutei a patra.v . . 13^' 
dintru întâia mie. Faptele saQ lucrurile anilurd a sutei a ciuc<i,> . IW 

• Intru întâia mie. Faptele anilorH sutila şasâ i Ht' 

ntnlru Iniăia mie. Faptele anilord sutei a şaptel,» 153' 

«Intru intăia mie. Faptele anilorQ sutei a opta.» IGJ 

"Intru întâia mie. Faptele anilorfl sutei a noaoa.» 174 

• Intru Întâia mie. Faptele anilorQ şutii a zecâ.> 181' 

•Intru a doa mie. Faptele anilora sutei Jntâla.i 186 

• Intru a doa mie. Faptele anilor sutei a doa,> 193 

• Intru a doa mie. Faptele şi lucrurile anilora sutei a treia. > ... £01 
pintru a doa mie. Faptele şi lucrurile anilora sutei a patra ■ . . . 2lM 

• Intru a doa mie. Faptele şi lucrurile anilor sutei a cincă-t ... 207 
•Intru a doa mie. Faptele şi lucrurile anilora sutei a sas^.' ... 311 

• Intru a doa mie. Faptele saa lucrurile anilora sutei a şaptâ,> . . 21S 
"Intru a doa mie. Faptele saQ lu[cr]urile anilora sutei a opta.> . . ^'^ 

• Intru a doa mie. Faptele unilorQ sutei a noaoa.i 33fî 

•Intru mila a doua. Faptele anilor şutii a zec^ SJ9 



375 



t 



întru a treîa mie. Faptele anilortt suteî întâla.t 263 v. 

• Intru a treia mie. Faptele anilortt sutei a doaoa.» 260 

• Intru a treia mie. Faptele anilortt sutei a treia.» 266 v. 

«Intru a treîa mie. Faptele anilortt sutei a patra.» 289 v. 

»Intru a treia mie Faptele anilor*! sutei a cinc6.» 291 v. 

«întru a treia mie. Faptele anilortt sutil a şas^.» 294 

•întru a treia mie. Faptele anilortt sutei a şaptâ.» 297 v. 

«întru a treîa mie. Faptele anilor sutil a opta.» 307 

«De aic^ îndoita istorie s& încape: biseric^scă şi din afară^ adecă 

iren^scă saO politiclască.» . 317 v. 

•începutultt Vaviloneştil înpărfiţil şi al monarhii Assirilanilortt.» . 318 

•întru mila a treîa. Fapte anilortt sutil a noaoa.» 319 v. 

• întru mila a treîa. Faptele anilortt sutil a zec6.» 323 v. 

• Intru mila a patra. Faptele anilortt sutei întâia.» 329 

•întru a patra mie : Faptele anilor sutil a doaoa.» 335 

€ întru a patra mie. Faptele anilortt sutei a treia.» 342 v. 

«Intru a patra mie. Faptele anilortt sutei a patra.» 353 

•Intru mila a patra. Faptele anilor sutei a cincâ.» 390 v. 



No. 167. 

In-4<» mic. — Pol 223. — Secol. XVII (1639, 7147). - Dăruit de d-I Saint- 
srre din Iaşi la 4 Iunie 1882, prin d-1 Dimitne C. Sturdza-Scheianu. 

Volumul cuprinde un Molitvenic slavonesc, la începutul căruia 
e întâele 5 fol se află scris românesce: 

«Cuvîntul Ia înnnormintarea Soironiel Clogoloe scris de Toader 
iscalul de la CalafendeştI.» 

La început, f6ia 1, este scris cu roşu titlul aTatm aTptihm sânpoijM (rugă- 

ine pentru morţi). 

La sflrşit, f6ia 5, este scrisă cu roşu următ6rea însemnare : 

Gî4 nCB*kCTk, NanHCA TOA/^$pfk I A^^KaAk SUBIUHM RZ CfA*k haaa I 

HAcili. er^a np*kACTaBHC KH*k | ruH*k cc4^pONîia MoroAOf. BiTTC | 
^MH. iiTciţa. Aip*. ^1. X*Nk. KK c;i^s I Ha c^rrc iAiSia: 
in traducere : «Acostă poveste a scris-o Toader, fost dascăl în 
tul CalafendeştI, când a murit d6mna Sofronia Ciogole. La 
ui 7147 (1639), luna Martie 17 (jiile în Sâmbăta s-tulul' Alexie.» 

$ub acostă însemnare este scris mal tărcjid : 

np-kCTHBHCiA AIHpCNk. ^Hk IţHpOf. S^ff^fiC- M'lţ. lOA. Y'6. B1& NfAlO 
Hac". N01|1H. 

n traducere: cA rSposat M iron, fiul lui Ţiro, la 7149(1641) luna Iulie 15 
Diineca la 6 c^url n6ptea.» 



No. 168. 

Ia-4°. — Fol 310 num«roUte, 1 la laouput ;i 6 la aflrfit 
Secol. XVIII (17S2). — Biblioteca Scbeian&. 

Scrisâre mSruDtfi., îngrijită ; titlurile In text 91 de-asupra pa<;îneIor, initialek ' 
alineatelor ţi anii scrişT cu roşu. C&te-va frontispicii şi iniţiale mari oiaiK 
stat desemnate fârte urit In negru şi roşu ({. 1, 5, 47, 207, etc.). 

Pe fdia de Ia iaoeput nenumerotatâ are următârca însemnare : 

«Acest letopiseţ a ţării Holdovil şi a altor de prin preglur est« 
al mieu, Bcris însuş cu mâna me, nevoindu-mă mult şi cu mulţi 
ostenlală şcoţ&nd de pe altul, în zilile luminatului al DOstru 
Domnu, M&rila-sa Constantin Dimitrîu Moruz Vvod, întru înUta 
domnie a Măril-sall în Moldova, let 1782 Qhen. 25 

«lordachi Miclescu Post.» 

aAceat Letopiseţ al mieu l-am dăruit fr&ţini-meu d-lul Bsd. 
Costandln Miclescu biv vel Pit., let 1785 Iunie 29. 

«lordachi Miclescu.» 

La sflrfit pe fdia 310 ae allă urm&târea însemnare final&: 

aP&nă aic6 s'au scris de pe izvodul răposatuluT Miron CoBtio 
ce au fost Logofăt mare. 

«Scrisu-s'au acest lâtopiseţu di pe altul moldovenescu asâmeo^ 
la anii de la zidire lumii 7289, iar de la Hs. m&ntuire lumii 
1781 Martu 18. 

«Ostenitorlu (îind scrisorii lordachi Miclescul Post.» 

La alirşitul volumului, după arătarea cuprinsului se afl& scris: 

SIÎLrşit şi lui Dumnezeâ alavă.» 

Pe cele din urmă 4 lol nenumerotate se af1& următârea arfitare a cu- 
prinsului : 

«Capetele ce s'au scris In carta adastă.» 

una 

«Predoslovie, adec& voroava cătră cititorlu. 1 

• Pentru zidiri lumii.* 5 

• Inpărlire limbilor U tumul Vavilonulul.* 13 

•Sămintila lui Simu, feciorul cal mal mare a lui Noe.i 13 

•Săminţila lui Hamu, al doile fecior a Iul Noe.i 14 

• Sămintila iui Afetu, al trelle fecior a lui Noe, In Evropa.i. ... ÎS 

• Pentru Dachi pre aceste locuri, din ce sămîntie să trag. 20 

• tnp&rftţila Rimulul, şi de ciiie a'au zidit Rămul şi hotarftie ial.i . 22 

• Pentru Ilalita, de unde b& trage niamul Moldovenilor.) Sâ 

• Pentru numele Moldovetiildr şi a Muntenilor, dupfi descălecare lui 
Traian Inpăratul Ramului.* 26 



377 

«R&zbolul lui Tralaa Inpăratul Ramului cu Decheval, Craiul Da- 

chilor, şi de răsipa Dachilor şi de obiclalle Rămleoilor.» 27 

«Ce nume au avut apele de aici, şi pentru patru părţi a lumii : 

Asiia, Africa, Evropa şi America.* 31 

«Tralan, tnp&ratul Ramului, c&te părţi de lume au călcat cu ostile 
sale, după ce au aşăzat cu oameni de al săi locurile aceste, şi pentru 
troianul ce merge pre din sus di Galaţi, de cine socotim că este săpat. • 82 

«Cetăţile ţării de cine să să fie zidit, căt s'au putut cunoaşte.i . . 33 
«Portul şi graiul şi numele cestor ţări, şi pentru inpărăţille Ramului.» 34 
«Răsipa Dachiel, adecă acestor locuri, după aşăzare lui Tralan tn- 
parat cu oamenii s&I, fntăl de Goţi ce au venit cu Atiia, «ipol de Bol- 

gari ce au venit preste Goţi.» 40 

«Pentru Atila, biciul lui Dumnezeu, spaima lumii, căt s'au găsit scris.» 42 
«Găţî ani au stătut pre aceste locuri aşăzare Iul Tralan cu Răm- 
leniî, şi căţi ani au trecut pană la vreme lui Laslou» Craiul Unguresc, 
şi apoi căţI ani au stătut locul pustilu, păn*la Dragoş Vod, că nu din 

tălhari ci din Rămleni săntu Moldovenii, i proci.» 43 

«Descălecare ţării Leşăşti.* • 44 

«Pentru Dragoş Vodă, pre ce vreme au descălecat ţara, căt să poate 

şti.» 45 

«Domnila lui Dragoş Vodă şi a alţi Domni pre urma lui ce s*au scris 
pre scurtu, nelntămplăndu-să in zilile lor, lucruri ştiute păn'la Ştefan 
Vodă ce au avut doi feciori: Patru şi Ştefan, şi pentru războae ce 

au fost intre acel doi feciori a acelue Ştefan Vodă.» 47 

«Cnlazila Litvel din ce vreme s'au unit cătră crăila Leşască.» ... 49 
«Vasilie marele Cnlaz, tnpăratul Moscului, au luat Smolensca de la 

Vitold. Cnlazul Litvel.» 52 

«Alexandru Vod cel bun şi bătrăn.» 53 

«Pentru Crijacil, de unde s'au izvoditu In ţara Leşască, şi apoi pro 

ce vreme s*au răcoşit pre LIaşi.» 54 

«Ililaş Ştefan Vodă, feciorul lui Alexandru Vodă, au avut războae 

intre sine pentru domnila ţării.» 59 

«Vladislav, Craiul Leşăsc şi Unguresc, au perit in războlu la Vama 

de Soltan Murat.» 62 

«Ililaş Vodă şi Ştefan Vodă, feciorii lui Alexandru Vodă, sau in- 
păcat şi s'au Inpărţit cu ţara să domn^că cineşi în partâ sa, pre 

urmă au orbit Ştefan Vodă pre frate-său Ililaş Vodă.» 63 

«Roman Vodă, feciorul lui Ililaş Vodă, au avut războae cu văru-său 

Petru Vodă, feciorul lui Ştefan Vodă, i proci.» 64 

«Petru Vodă Aron şi de războiul ce au avut cu Ştefan Vodă.» . . 68 
«Ştefan Vodă cel bun şi de războae ce au avut cu Patru Vodă Aron.» 71 

«Războiul lui Ştefan Vodă cu Matelaş, Craiul Unguresc.» 72 

«Războiul lui Ştefan Vodă cu Radu Vodă, Domnul Muntenesc, intâi 

şi a doa oară.» 74 

«Războiul lui Ştefan Vodă cu Turcii, ce au venit pentru Radu 
Vodă.» 76 



1 



• Sultan Mehmet cu putere sa au venit asupra Iul Ştefan VodSi la 
Vale-Alb&.i 81 

• R&zbolul lui Ştefan Vodă cu Malcocîu Ia Callabuga.) ii 

TR&zboIuI Iul Ştefan Vodă cu Albrelitu. Craiul Leşăsc, şi apoi s'au 

Inp&cat, şl pre urmă AIbrehtu Craiu au laial capul lui Patru Vodă 

Aroa. care era priblag In ţara Leţască şi fada amestecâturl.* ... & 

■Ţărămonille la coronaţila Craiului Leşăsc-> Vi 

«Domnila tul lio^dan Vodă, feciorul lui Ştefan Vodă şi vrajbă ce 

au avut cu Radu Vodă, Domnul Muntenescu.a ICO 

«Bogdan Vodă au prădat ţara Leţaţ^uâ paula Liov, Iar Llaşil apoi 

au prădat ţara Moldovil-v ]IS 

• Triliiilă au venit cu Unguri asupri lui Bogdan Vodă, şt l-su pnnsu 
Bogdan Vodă.i H6 

• Murit-au Bogdan Vodă şi au stătm Domnu Ştefan Vodă, feciorul 
lui Bogdan Vodă, care au omorăt pre Arbure Hatmanul cu feciorii 

săi, acest Ştelan Vodă au bătut pre Tătari în gura Şerbacăl.i .... 1DT 
(Radi cat u-s'au bolaril pe acest Şteian Vodâ.» 109 

• Petru Vodă Rareş au prădat pre Săcui, şi cu Liiişil au avut răi- 
bolu In Poculila.» . IlO 

«Soltan Sulelman au venit asupra luT Petru Vodă Rareş şi au călcat 
ţara pană la Soclavă, (i au pribegit Tetni Vodă In ţara Uiiguriască 
fără drum, făr' slugi, şi au pus Domnu pre Ştefan Vodâ Lăcustă şi 
pentru un bolar anume Grit.i 113 

• Pentru lucrurile trăiel Ungureşti, şi cum au cupriiisu Turcii ţara 
Ungurlască şi cum au luat Buda Soltan fiuldman.» 11^ 

• O alamă de bolari au ucis pre Şttfan Vodă Lăcustă in cetate So- 
cevil şi au rădicat Domnu pre Com6 Portarul.i IK 

• Petru Vodă Rareş cu a dooa domnila de la Poartă.! 133 

• llilaş Vodă, feciorul Iul Păiru Vodă Rareş, au stătut Domnu după 
moarte tălăne-său, acesta au lăsat domnila şi s'au turcit, tn locul Iul 
IliTaş Vodă au stătut Domnu frate-aău Ştefan Vodă, apoi l-au omorăt 
bolaril lui suptu cortu la Tut^ra şi au rădicat Domn pre Joldla, să-I 

dîa pe o soru a lui Ştefan Vodă.» I3â 

«Alexandru Vodă LSpuşncŞnul, acesta au fost Pelre Stolnicul, era 
pnblag In tara Leşască şi au venit Cu alţi boeri pribegi şi au luat lai 

domniia şi pre Doamna Hoxandra. isora Iul Ştefan Voda.a 13'' 

•Despot Vodă cu ce meşteşuguri au eşit Domnu. şi au scos pre A- 
lexandru Vodă Lăpuşnânul, apoi cu ce meşteşuguri au tuşălat bolaril 
pre Despot Vodă şi l-au omorăt la Arlani şi au luat domnila Tomşa 
Hatmanul. 13S 

• Alexandru Vodă Lăpuşn^nul cu a dooa domnie, şi au murit tn 
domnila. B Iă4 

• Bogdan Vodă, feciorul lui Alexandru Vodă LApuşn^nul.» .... 156 
npentru Astrahan cănd au mersu Turcii să-1 dobăndiască.i .... 158 

• Petru Vodă Şchiopul ce au zidit mănăstire Galata.i 1'- 

aloan Vodă cel rău s'au rădicat spre Turci şi au perit la Gabul.* . l^î 



«Petru Vod& Şchiopul cu a dooa domnita ISsat-au domnie pentru 
Ucomila Turcilor, şi n'au dus la ţara Nemţlascft.» 177 

clanoul Vod& Sasul.» 176 

cAron Vod& ce-1 scriu cumplitu.» 179 

cAron Vodă cu a dooa domnita, după ce l-au mazilit fnpărăţita. 
Tar T-au dat domnita, şi pe urmă l-au luat Ungurit şi l-au dus in ţara 
Ungurtască şi l-au ţinut păn* la moarte lut, şi in locul lut au pus Un- 
gurit Domnu pre R&zvan Vodă.» 181 

cLegăturile ce au făcut cu Ungurit şi ponturile între Mihat Vodă cu 
Ungurii.» 185 

«Ieremita Movila Vodă au venit cu oşti leşăsti, şi au apucat domnita 
cu daruri la Hanul, şi pe urmă au perit Răzvan Vodă la Soctavă, şi 
multe neaşăzături ce au avut cu Mihat Vodă, Domnul Muntenesc.» . 191 

•Murit-au Ieremita Vodă şi au stătut Domnu frate-său Simion Vodă, 
tar după moarte lut Simion Vodă au fost războlu intre lectorii Ieremiet 
Vodă cu a lut Simion Vodă, şi au apucat domnita Costandin Moghila 
Vodă. feciorul leremiel Vodă.» 208 

«Ştefan Vodă Tomşta veni^au asupra lut Costandin Vodă Movila 
cu oaste leşască, şi au perit şi Costandin Vodă şi oaste lut 209 

«Radu Vodă au venit cu Schindir Paşa, atunci au robit Turcit pre 
Doamna Ieremiet Vodă, care venise cu ostile leşăşti şi au scos pe 
Tomşa Vodă din domnita.» 212 

«Gaşpar Vodă s'au Închinat la Ltaşt, şi au perit Gaşpar Vodă şi 
toată oaste leşască.» 214 

«Alexandru Vodă, in zilile acestuia au venit inpărăţita la Hotin.» . 221 

«Ştefan Vodă Tomşă, cu a dooa Domnita.» 229 

«Radul Vodă cu a dooa domnita, şi au murit Radu Vodă fn Hărlău.» 2.82 

«Barnovschil Vodă s*au dus in ţara Leşsţscă şi au lăsat domnie.» • 236 

«Alexandru Vodă, feciorul Radului Vodă Motset Movila Vodă.» . . 237 

«Alexandru Vodă llitaş cu a dooa domnia, pre acesta l-au scos din 
domnie bolaril şi ţara, şi au chemat botarit pre Bamovschii Vodă.» . 238 

«Barnovschil Vodă au venit din ţara Leşască chemat de bolari la 
domnita ţării, şi au mersu cu botarit la Ţarigrad, şi au perit Barnovs- 
chil Vodă.» 240 

«Moiset Vodă Movila cu a dooa domnie, Iar daca l-au mazilit, s'au 
dus şi tal in ţara Leşască, unde au şăzut cu pace păn' la moarte lut.» 243 

«Vasite Vodă au venit Domnu, şi de multe ori s'au dus asupra lut 
Matet Vodă cu oşti, şi tot bătut s'au întorsu, In zilile lut Tătarii au 
robit ţara; pentru Cazaci ce utam săntu.» 246 

«Gheorghie Ştefan Vodă Logofătul s'au rădicat cu oşti şi au scos 
pre VasUe Vodă.» 270 

«Vasile Vodă au adus oaste căzăctască şi au scos pe Gheorgho 
Ştefan Vodă, şi au mersu Vasile Vodă asupra lut Matei Vodă la Hinta, 
şi s'au Intorsu bătut.» 273 

«Gheorghie Ştefan Vodă Iar au venit asupra lut Vasile Vodă şi s'au 
Intămpinat la Sirca cu ostile şi au rămas izbănda la Ştefan Vodă.» . 279 



380 

Lilti 

«Ghica Vodă au venit Domnu de la Poartă, şi au mazilit pre Ştefan 
Vodă, şi s-au dus Ştefan Vodă in ţara Uogurlasoă.» 296 

tŞtefănuţă Vodă. fecîorul lui Vasile Vodă, au venit Domnu, Iar pre 
Ghica Vodă, l-au pus Domnu In ţara MuntenTască.» 306 

Pe Intăele douS fot nenumerotate de la sttrşitul volumului se află: 
«Pentru moaştele Iul Costandin tnpărat şi pentru prorociYa ŢarigraduloI in- 

văţătură. > 

«Slovele carele era scrise pre mormăntul marelui tnpărat CrOStandiD, şi 

înţelesul slovelor ce spun.» 

No. 169. 

In-8<>.— Fol 2 — 382 ; foile 1, 13, 383 şi următ6rele lipsesc, precum şi foile 
nenumerotate cart vor fî fost înainte de foia 1.~6ecol. XVII. — Fost al lui 
Gheorghie Michail Stihi, care 1-a hărăzit Iu! Michail Kogălniceanu; de la acesU 
l'a cumpdrat Statul şi a fost trimis Academie! de Ministerul Cultelor şi 
Instr. publice in 1882. 

Scris6rea îngrijită; titlurile In text, iniţialele alineatelor siot scrise cu roşu. 

Pe f6ia 14 are titlul: 

((De inceputulâ Domnilonl ţărâ! Moldovei, şi de viaţa lor, şi de 
cursul ailor, cu mila Iul Dumnezău laste vrâme să arătăm, vlet 
6887.» 

La loia 377 r. jos (la sfîrşitul Domniei lui ((Ştef&niţă Vod») — 
se află scris ((Siârşit şi lui Dumnezâu laudă.» 

Pe f6ia 377 v s